Poezii religioase inedite culese de tatăl meu, Ioan-Oanea RUSU (Melania RUSU-CARAGIOIU)
A D E V Ă R U L
Când ai întâlnit în viață fapte triste, amăgitoare,
Poate-ai spus cu ochii-n lacrimi: ,,Unde-i adevărul, oare?”
Omenirea, întotdeauna, a dorit acest răspuns,
Dar fiind inimi îngâmfate, răspunsul n-a fost de-ajuns.
Unii caută adevărul în diferitele părți,
În știință, în cultură și în diferite cărți.
Alții-l caută-n localuri, în diferite pârtii,
În distracție, în natură și-n diferite hârtii...
Totul e deșertăciune, toate-s goană după vânt,
Solomon, așa ne spune, inspirat de Duhul Sfânt !
Atunci unde este ascunsă taina marelui mister ?
Care lucru de sub soare se numește a d e v ă r ?
Și trecând peste milenii, vine-o voce pân’ la noi:
,,Eu sunt Calea, Adevărul și Viața de apoi !”
Omule, din astă lume, de vrei să nu chinuiești,
Adevărul, în minciună, nu-l căuta, că nu-l găsești !
Despre El sunt mărturie planetele, cu a lor mers,
El e unic, Sfânt și veșnic în întregul univers.
Despre El scrie Scriptura, cartea tainelor de sus,
Îl confirmă și natura : Adevărul e Iisus !
Dacă vrei, te poți convinge, cercetând Cuvântul Său,
E de-ajuns să crezi un lucrru:
C-a murit în locul tău.
DUMNEZEU E PRETUTINDENI
Mulți și-au pus în lumea asta și își pun și azi, mereu,
Nebuneasca întrebare: ,,Unde este Dumnezeu?”
Mulți din cei ce n-au credință și-n întunecime zac,
Din cei ce în rău într-una, cu Satana se complac,
Atuncea când se vorbește despre existența Sa,
Răspund fără cugetare; ,, Văzutu-L-a cineva ?
,,S-a dus cineva, vreodată, sus, acolo-n cerul Său
,,Și-apoi a venit să spună: L-am văzut pe Dumnezeu !
,,De când e pământul, lumea, nimeni după ce-a murit
,,Nu s-a-ntors, ca să ne spună, că pe-acolo L-a-ntâlnit !
,,Și atunci n-admit a spune că există Dumnezeu !”
Zice fără chibzuință, cel adânc căzut, în rău.
O, dar eu pe-acela, astăzi, aș dori a-l întreba:
,,Soarele de unde vine, cine i-a dat raza sa ?
,,Cine-a pus hotare mării, pământul cin’ l-a creat ?
,,Cine-a făcut ziua, noaptea, și lumină cine-a dat ?
,,Cine face toate-acestea ? Spune tu, om, astăzi, bine,
,, Cine ți-a dat viața ție ? Universul cine-l ține ?
,, Cum de zboară păsăruica în al cerului înalt ?
,,Haina cea mai parfumată, crinului, cine i-a dat ?
O, tu om, ce până astăzi n-ai văzut pe Dumnezeu,
Ești rugat cu insistență, privește în jurul tău !
Cercetează-mpresurarea și caută-L tot mereu,
Ai să vezi că pretutindeni Îl găsești pe Dumnezeu !
El e într-un fir de iarbă, în petala unei flori,
E în stropul cel de miere, e în soare, e în nori.
De El îți vorbește vântul și fulgul ușor de nea
Floricica parfumată; fluturașul de pe ea...
Pe El Îl găsești în cântul păsărilor care zboară,
Într-o frunză argintie, într-un murmur de izvoară. 19
