„Frumusețea lumii se ascunde în clipele simple –
iar viața, cu toate imperfecțiunile ei, rămâne un dar desăvârșit”
 
Ion NĂLBITORU: Doamna Cristina Cărbune, vă propun să realizăm un interviu, pe chat, eu din România, dv. din Japonia! Sunteți de acord să vă lăsați purtată în această discuție ca pe valurile Mării Negre, pe care cred că n-ați mai revăzut-o de mult?!

Cristina CĂRBUNE: „Florile de cireș ne amintesc că frumusețea vieții stă în fragilitatea ei. Între Marea Neagră și cireșii Japoniei/ Frumusețea lucrurilor trecătoare”. Când privesc în urmă la drumul vieții mele, simt că povestea ei s-a scris între două lumi: între valurile Mării Negre și cireșii înfloriți ai Japoniei. Între aceste două lumi s-a țesut un covor magic, care mă poartă peste timp - spre copilăria mea din România și spre prezentul vieții mele din Japonia. Cu acest covor magic voi călători și în paginile acestui interviu, alături de dumneavoastră, domnule Ion Nălbitoru, - un om drag sufletului meu, care de-a lungul anilor m-ați încurajat și m-ați susținut, cu o generozitate și o căldură pe care nu le voi uita niciodată. Primele mele amintiri sunt legate de mare, de țărmul Mării Negre - de mirosul sărat al vântului, de verile lungi petrecute pe plajă și de iernile în care zăpada acoperea totul, iar noi alergam cu săniile și așteptam cu bucurie sărbătorile de iarnă. Sunt amintiri pline de căldura unei copilării fericite: momente petrecute alături de părinții mei, de frații și surorile mele, de familia care a fost mereu centrul lumii mele. În acei ani am descoperit bucuria lucrurilor simple și frumusețea unei vieți trăite aproape de natură. Fiecare anotimp avea o poveste unică, iar fiecare zi purta aceeași lumină - dar de fiecare dată diferită. Pașii vieții m-au purtat însă departe de aceste țărmuri, până în Japonia - o țară care, în timp, a devenit pentru mine mai mult decât un spațiu în care trăiesc. A devenit locul în care am descoperit liniștea, echilibrul și o nouă sensibilitate față de frumusețea lucrurilor simple. Astăzi, când privesc în urmă, înțeleg că frumusețea vieții se ascunde adesea în lucrurile fragile și trecătoare - asemenea petalelor de cireș purtate de vânt, în timp ce covorul magic al timpului mă poartă lin între amintiri, prezent și viitor.

Ion NĂLBITORU: Sunteți de foarte mulți ani stabilită în Japonia. În timp ce alți români au ales să plece spre Occident - Germania, Italia, Spania, Franța, Anglia, SUA sau Canada - dumneavoastră ați ales „Țara Soarelui Răsare”. Ce v-a determinat să faceți această alegere?

Paul POLIDOR: Stimate domnule Profesor IOAN SCURTU, cum consideraţi iniţiativa publicaţiilor Fundaţiei „Paul Polidor” pentru UNESCO de a vă promova ideile şi concepţia despre istorie, despre lume, alături de interviurile, editate de noi, cu personalităţi precum vedeta tv Marina Almăşan,  analistul  de    politică  externă  Corneliu  Vlad, actorii Eugen Cristea şi Tudorel Filimon, fostul  ministru  al turismului Dan-Matei Agathon, foştii miniştri de externe ai României, Mihai Răzvan Ungureanu şi Adrian Severin, cu Preşedintele Clubului de la Roma pentru Europa, Călin Georgescu, într-un moment în care „Generaţia Facebook” a ieşit în stradă pentru a da jos guvernul, iar Dumneavoastră, în opinia mea, începeţi o nouă tinereţe spirituală la  împlinirea frumoasei vârste de TREI SFERTURI DE VEAC, în pragul Zilei Naţionale a României, ocazie cu care permiteţi-ne să vă urăm sănătate  şi  tradiţionalul „La mulţi ani”?

Ioan SCURTU: Apreciez că iniţiativa Fundaţiei „Paul Polidor” pentru UNESCO de a promova ideile despre istorie şi concepţia despre lume este excelentă. Schimbul de opinii este întotdeauna instructiv şi benefic. Mulţumesc pentru urare. Cât despre „o nouă tinereţe spirituală”, rămâne de demonstrat.

Paul POLIDOR: Pot spune că analiza istoriei a devenit parte integrantă a fiinţei mele datorită unor dascăli precum Dvs. sau istoricul Alesandru Duţu, de aceea aş dori să comentăm câteva probleme de istorie, efectele cărora au înaintat în timp, uneori chiar până în zilele noastre. În  articolul “Stalin al României, răsfăţatul Occidentului”, preluat on-line de revista AGERO (Stuttgart-Germania), invoc momentul când Ceauşescu, deşi a „îndreptat” multe din beneficiile vizitelor în străinătate către folosul familiei şi rudelor sale, a reuşit să poziţioneze, altfel decât până atunci, România pe harta lumii. Cu toate acestea, într-un final, Vestul a realizat că şeful statului român îl cam păcălise cu imaginea sa de liberal al blocului comunist sau cu imaginea de apărător al drepturilor omului, al libertăţilor religioase, mai ales când dărâma biserici… Când şi-a dat lumea seama, în opinia dvs., că Ceauşescu („unicul comunist bun”, cum îi spunea preşedintele american, naiv, Jimmy Carter), a păcălit Occidentul pentru a profita de răsfăţul financiar, economic şi chiar politic al acestuia ?

Interviu cu Secretarul științific de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani (Vâlcea), dl ing. dr. Sergiu Ștefan Gorjan

***
Ion NĂLBITORU: Domnule Gorjan,  sunteți din Drăgășani,  numit de vâlceni și „orașul viilor”. Oare acest lucru v-a determinat să urmați studiile în domeniul viticulturii?

Sergiu Ștefan GORJAN: Mă bucur că sunt fiu al Drăgășaniului, numit „orașul viilor”, prin istoria bogată pe care o reprezintă în viticultură. Sigur că acest lucru m-a determinat să mă îndrept spre domeniul viticulturii. Fiind copil cutreieram dealurile Drăgășanilor, împreună cu prietenii din copilărie, unde rămâneam fascinanți de frumusețea locurilor și a plantaților cu viță de vie. Ne plăcea foarte mult să gustăm strugurii copți și parfumați, iar în prezent sunt impresionat de secretul vinului bun.

Ion NĂLBITORU: Vorbiți-ne, în câteva cuvinte, despre studiile dumneavoastră.

Sergiu Ștefan GORJAN: Am terminat Liceul Teoretic ,,Gib Mihăescu”, profilul Uman, clasa sportivă. După liceu, Facultatea de Horticultură din Craiova, specializarea Viticultură-Oenologie; Master specializarea Viticultură-Oenologie și Doctoratul, specializarea Ameliorarea Plantelor Horticole la Facultatea de Horticultură din Craiova, Universitatea din Craiova.

Ion NĂLBITORU: Ce v-a determinat să urmați cercetarea viței de vie? Am înțeles că sunteți autorul a 59 de lucrări științifice, naţionale şi internaţionale. Dar ați scris și câteva cărți științifice în acest domeniu, care sunt acestea?

Sergiu Ștefan GORJAN: Pentru o cunoaștere cât mai riguroasă și mai bună a viței de vie, fiind pasionat de cercetarea și inovarea viticolă, pot să spun că fără cercetare în toate domniile nu putem exista și dezvolta ca țară. Vreau să aduc contribuții cât mai bune în sectorul viticol și să fiu mereu angrenat în slujba cercetării științifice.

În prezent sunt autor a 3 cărți, iar în 2 sunt colaborator, toate de specialitate viticolă.
„Podgoria Drăgăşani – Aspecte monografice şi de tradiţii”, 2016 - Editura Alma, Craiova ;
„Evaluarea resurselor genetice de viţă de vie în podgoria Drăgăşani”, 2017 - Editura „Alma”, Craiova.
„Sâmbureşti - O Podgorie Binecuvantată",2022 - Editura „Antim Ivireanul”, Râmnicu Vâlcea.
„Colecţia de Germoplasmă viticolă Drăgăşani” – Aurel Popa, Bogdan Ion Trușcă, Cătălin Traian Genoiu, Sergiu Ștefan Gorjan, Raluca Iuliana Popescu, 2023 - Editura „Aius”, Craiova.
„Soiuri de viţă de vie autohtone tezaurizate la Drăgăşani” – Aurel Popa, Bogdan Ion Trușcă, Cătălin Traian Genoiu, Sergiu Ștefan Gorjan, Raluca Iuliana Popescu, 2024 - Editura „Aius”, Craiova.

Anul trecut am întâlnit un înger pământean; o femeie care părea venită dintr-un ținut al blândeții și al luminii, cu o noblețe rară, cu o delicatețe care vindecă și cu acea frumusețe interioară prin care omul se simte văzut, înțeles și primit fără mască. Sunt oameni frumoși, talentați, educați, dar, din când în când, apare câte un suflet care adună în el toate aceste daruri și le poartă cu o smerenie atât de firească, încât prezența lui rămâne cu tine mult după ce clipa a trecut. Așa am simțit-o pe Angelica Ganea.

Într-o lume în care mulți se grăbesc să fie remarcați, ea are darul mai adânc de a-l vedea cu adevărat pe celălalt. Te primește așa cum ești, te ascultă cu inimă întreagă, te înțelege, te ridică și îți amintește că adevărata frumusețe a omului vine din ceea ce poartă înlăuntru. Angelica nu este aparte numai prin voce, ci și prin felul în care și-a transformat harul într-o lucrare deplină. Cântă, compune, scrie, creează și oferă din sine cu o generozitate rară. În tot ceea ce face se simt finețea firii, seriozitatea interioară și credința în puterea artei de a alina și de a înălța.

Născută în România și trăind astăzi în Canada, Angelica Ganea și-a urmat drumul artistic cu discreție, statornicie și o eleganță firească. A lansat albume, a scris cărți, a compus, a înregistrat și a clădit, pas cu pas, un univers creator care îi poartă amprenta. De la „Remember Who You Are” la „Sacred”, „Christmas” și „I Believe”, de la „Habits Rule You” la „Iubirea îți dă aripi de lumină”, iar mai nou la „Love Is Light” și „Aripi de lumină”, parcursul ei vorbește despre continuitate, muncă și credință în ceea ce creează. Muzica ei se regăsește pe YouTube, în videoclipuri, în înregistrări de suflet și în întâlniri live cu publicul, acolo unde vocea nu mai este doar interpretare, ci prezență. În proiectul internațional „We Will Overcome”, realizat împreună cu Giuseppe Mileto și cu participarea a 48 de artiști din 40 de țări, s-a văzut încă o dată deschiderea ei spre o artă care unește și poartă speranță.