PLG_GSPEECH_SPEECH_BLOCK_TITLE PLG_GSPEECH_SPEECH_POWERED_BY GSpeech

John XENEA ( Perth, Australia) : BULGĂRI DE LUMINĂ (POEME)

Expirat

XENEA John 2a

ÎNTUNERICUL ŞI LUMINA 

Întunericul şi lumina 
binele şi răul 
puterea şi slăbiciunea 
tinereţea sau bătrâneţea, 

nu sunt altceva 

decât talerele unei balanţe 
ce-şi aşteaptă echilibrul. 
Numai un mare maestru 
cu forţa lui poate echilibra balanţa. 

POETUL 

Poeţi au fost, vor fi şi sunt 
nenumăraţi pe-acest pământ 
din toţi, tu m-ai ales pe mine 
să cânt iubire pentru tine. 

Eu ştiu să ţes din vers tandreţe 
şi agonie şi tristeţe Iubire multă, 
bucurie, le scriu pe toate-n poezie. 

În versurile mele toate 
care le-am scris târziu în noapte 
am exprimat tot ce-am simţit 
şi inima ţi-am dăruit. 

Ţi-am dăruit clipe de clipe 
şi visul cu-ale lui aripe 
in veci te voi aprecia 
iubita mea, ... Afrodita. 

LACRIMA 

Sunt formă-Cruce 
simbol al unirii cu tot 
și-ți dau de la mine 
adierea vântului și tot ce pot 

tu, verde coral 
mă atragi înspre valuri 
să mă scalzi de păcate 
și să-mi dai pe gene sărutul final 

nu fugi, te prind 
într-o geană deschisă, 
prințesă a nopții 
aștept să-mi dai iubirea promisă 

al tău crai rupând lanțurile ruginite 
și cheile porților din rai 
iar apoi, ingenuă uitării să-l dai. 

IUBESC 

Te țin în brațe, ești calvarul meu 
te-apleci să-mi pui coasta la loc, 
bucată ești din Bunul Dumnezeu, 
ești aer, apă, fier, eter și foc. 

Cred că din tine am luat ființă, 
din sânii tăi mi-am băut mustul, 
ai picurat în mine acea credință, 
când te sărut și iți simt gustul. 

Ești fructul meu oprit, femeie 
și sângele ce umblă ca turbat, 
am tâșnit din a ta scânteie 
căci tu ai vrut ca eu să fiu bărbat. 

Să te iubesc pe tine, un nebun 
eu sunt învăluit de vorbe dulci, 
aș vrea să fiu al tău stăpân 
și mărul din rai tu să-l aduci. 

 Am înverzit sub mâna ta iubită, 
m-ai mângâiat și-am adormit, 
ești fericită, tu, ești fericită, 
căci mai secat de vise, mai mințit. 

Aștept cu capul pus pe ochii tăi, 
nu vreau să vezi pe-altcineva, 
 mângâie-mă cu-ai tăi sâni goi 
și ne-om trezii și noi cândva.

FEMEIA 

Ştii ce superb e să iubesc 
făptura ta nevinovată 
păcatul este strămoşesc 
dar e iertat că-l dăruiesc 
iubirii preacurate. 

Când soarele şi-aruncă raze 
asupra chipului tău drag 
tu vei simţi iubirea caldă 
din sufletu-mi pierdut, pribeag. 

Eşti îngerul vieţii mele 
sunt paza şi iubirea ta 
chiar dacă vreau să cred în stele 
eu nu mă voi îndepărta. 

Te văd distantă, dar te-apropii 
cu paşii mici, cu gând pierdut 
şi-aştepţi ca gesturile-mi proprii 
să stabileasc-un „început”. 

Te văd dar totuşi nu exişti, 
te simt aproape, dar visez 
şi cred că te ţin în braţe, 
dar tu eşti atât de departe... 

eşti o iluzie, un vis ameţitor 
ca o lumină-n nopte, 
un zâmbet, o lacrimă, 
o rază de speranţă, 
o stea pierdută-n vastul univers.

IRISUL OCHIULUI 

Dimensiune 
cristal
apă 
făcătoare de minuni 

trecerea timpului 
ucide 
versul 
descântat 
de buzele pruncilor 

vezi 
transformi 
mângâi 
livezile 
scăldate în iarbă 

înlăuntrul meu 
curge 
izvorul 
etern 
fără oprire 

iris cald 
smarald 
şi văpaie 
divin 
uman 

amândouă 
formând 
un tot 
strig 
vocii mele 
să stea 

lângă 
flautul fermecat
suflet 
stins 
aprinde 
şi înalţă 
liliacul 
dăruit iubitei 

Iris al ochilor mei.

PARADISUL ASCUNS 

Frumuseţe nelumească 
perechea o cauţi 
în tăcere 

Frica de fiară 
inimii tale 
îi dă putere 

Fugi 
în pădure 
departe 
de glonţul 
ascuns în 
inima vânătorului 

Iubită 
a codrului 
nu-ţi pleca 
ochii 
tu minune a lumii 

Moscul cerbului 
caută 
partea 
neştiută a ta 

şi liberă de 
trecerea clipelor 
frumoasă 
eternă 
sălbatică 
şi nemuritoare.

eşti simbolul meu 
nemărturisit 
nu spune nimănui 
despre pietre 
numai 
urechea 
aplecată 
spre tine s-audă 
MINUNE . . . 

FIRAVĂ-I LUMEA 

Lumea aceasta e clădită 
pe un cub firav de sticlă 
în coconul sufletesc 
sunt semințe care cresc. 

În cer se nasc constelații, 
jos aici se luptă frații, 
săbii de flori nu mai sunt 
se războiesc prin cuvânt. 

Un vis eclectic ne-nsoțește 
dar nu-l vedem căci suntem orbi, 
el crește brusc apoi descrește 
n-ai timp în tine să-l resorbi. 

La temelia bobului de grâu 
turnat-au strop cu strop otravă, 
sunt mulți înfometați ce plâng 
și n-au cui să aducă slavă. 

În legendele lumii flutură steaguri 
cine să creadă că timpul revine 
ne bălăcim într-o apă puhavă 
și precum văd, nu ne este rușine.

FUGA DIN INFERN 

În amurgul cald de vară 
s-a unit marea cu cerul 
nu știu pentru-a câta oară 
zboară-n larg corăbierul. 

Ca un stol de păsărele 
nu știu pentru a câta oară 
în sclipiri de foc și pară 
zboară gândurile mele. 

Căci așa cum îmi este firea 
gândesc în vis nemurirea, 
dar simt că pe furișate 
vine-a oboselii noapte. 

Că de-atâta osteneală 
când viața e în amurg, 
toate sunt de mântuială, 
iar durerile-mi tot curg. 

 Și când pun capul pe pernă 
am tulburatoare vise, 
despre casa cea eternă 
unde lămpile-s aprinse. 

 Îmi iau trecutul ca emblemă 
prezentul martor ocular 
 doar viitoru-i o dilemă 
de nu sau da fără hotar

FIORUL 

M-ai atins, m-ai aprins și mi-ai dat viață 
sunt singur pe covorul lumii 
și nimeni vreodată de mine nu s-a plâns 
căci sunt un cavaler al vremii. 

M-ai iubit, m-ai simțit, m-ai aprins 
și stau pictat în ceață, în tablou ai 
presărat suspine și m-ai nins 
te recunosc când o să vin din nou. 

M-ai alintat la sân și sânul tău 
mereu m-a mângâiat cu lapte cald 
și ai lăsat în mine dulcele smarald, 
sunt fiul tău femeie și al lui Dumnezeu.
 
Nu mă lăsa te rog, fii leagăn bun 
pentru un prunc cu gura parfumată 
ar trebui să fiu un om nebun 
să te mai părăsesc încă odată.
------------------
John XENEA
Perth, Australia
15 noiembrie 2023

Elena ARMENESCU: SLĂVIND DUMNEZEIREA (POEME)

Expirat

ARMENESCU Elena 2023

Călător în timp şi spaţiu

Pe malul mării, în jocul lin al razelor lunii,
Când noaptea-şi revarsă tainele pe pământ,
Simt cum sunt Doamne, în calea luminii
Un praf de nisip, un grăunte de gând!

Aflat în zbor, între albastru şi imensitate
Uimit, nu ştii ce să alegi de eşti întrebat:
Marea ca o certitudine, ce-ţi e aproape
Ori cerul plin de taine, misterios, îndepărtat?

Ah! cum te gândesc şi cum te trăiesc
Doamne cu mintea aţipită şi inima trează,
Doar Tu puteai să învecinezi împărătesc
Val pieritor de mare şi munte ce durează!

O vreme, pe muntele înmiresmat, Olimp
Sălăşuit-au zeişori mulţi, cu stăpânul lor, Zeu
Dar s-a primit un sfânt mersaj după un timp
Şi lumea a înţeles că Tu Eşti Unic Dumnezeu

Şi ţi-a zidit piatră cu piatră lăcaş sfânt,
În Ţara norilor, loc de închinare şi slavă,
Meteora, să n-o întreacă alta pe Pământ
În neprihănire, rugă şi vrednicie bravă.

Aici mi-am îndoit eu cu credinţă şi smerenie
Genunchii, iar fruntea spre cer am înălţat
Azi spre amurg, la slăvitoarea vecernie
Vibrând, în arome de mirt şi de cuget curat.

Soră cu Marea Lavră din Athos, cu Sihăstria,
Lăcaşuri sfinte în care rugile nu contenesc
Ca în strămoşeştile mânăstiri din România
Am simţit că mă hrănesc cu duh, dumnezeiesc.

Poate ruga fierbinte pe loc mi-a deschis
Spre înţelesuri profunde, o nouă cale
Şi accesul meu de graţie, spre necuprins
E cadoul fabulos, e darul măriei Tale!

Citește mai departe …Elena ARMENESCU: SLĂVIND DUMNEZEIREA (POEME)

Dumitru IONESCU-VRĂNEȘTEANU (Melbourne, Australia)GOLANII (POEME)

Expirat

IONESCU V Dumitru 1c

NUNTA LUI JUSTIN, IDEALISTUL ȘI AROMA TOAMNEI

Ȋn acea zi, mi-aduc aminte parc-ar fi ca ieri,
Gingaș, se-adăuga încă o filă destul de udă şi umilă-n
cartea veche-a bucureștilor,
pe străzi, in parcuri, pretutindeni, chiar şi pe maidan
la ceea ce, în linii mari şi fără ca să-mi pese mult, numeam…
cotidian.
*
Și totuși nu era o zi ca orișicare,
era o zi de bucurii şi de speranță, scrisă ȋn destin!
Păi cum, de ce?
Venise vremea bună dintr-o dată, din senin?
Nu, nu! Aveți puțin răbdare, stați să vedeți…
că era vorba de croiala în destin a unor vieți!
*
Fusesem invitat la mânăstirea lui Cașin,
vestitul monument de-arhitectură ortodox
zidit în stilul bizantin
pe temelia vechilor tradițiii şi canoane-ale credinṭei.
Ocazia? La nuntă, nunta lui Iustin!
un văr din partea mamei ce hotărâse,
împreună cu mireasa lui,
să-nchine ziua nunții lor cu bucurie, pios,
în fața Domnului.

Citește mai departe …Dumitru IONESCU-VRĂNEȘTEANU (Melbourne, Australia)GOLANII (POEME)

Ecaterina CHIFU - POEZII TRADUSE ÎN LIMBA FRANCEZĂ

Expirat

CHIFU Ecaterina cl2

ŞI DACĂ, DE CU ZIUĂ...

Şi dacă, de cu ziuă se-ntâmplă să te văz,
Desigur că la noapte un tei o să visez,
Iar, dacă peste ziuă, eu întâlnesc un tei,
În somnu-mi toată noaptea te uiţi în ochii mei.

SI PARFOIS, À L’AUBE …
 
Si parfois, à l‘aube, par hasard je te rencontre,
Pendant la nuit, bien sûr, je rêverai un tilleul.
Si pendant la journée, je rencontre un tilleul,
Pendant mon sommeil, tu regardes dans mes yeux.
 

CATRENE

Când te pierzi în valul vieţii,
Trist la ţărm doar eu rămân:
Braţe fără de nădejde,
Navă fără de stăpân.
*

Citește mai departe …Ecaterina CHIFU - POEZII TRADUSE ÎN LIMBA FRANCEZĂ

Dumitru IONESCU-VRĂNEȘTEANU: POVESTE VRĂNEȘTEANĂ (8) DIASPOREI

Expirat

IONESCU VRĂNEȘTEANU Dumitru

Sunt 58 de ani care-au trecut…
Cei mai bătrâni s-au dus şi totuși…
peste anii care-ncet s-au scurs,
copilăria, satul meu Vrănești, rămân pe totdeauna,
Sunt binecuvântările primite-n sânul Țării Românești,
ca soarele şi luna!

*
Mă tot gândesc, din când ȋn când: „Ce este viața?”
pare subțire uneori, dar e mai tare decât ața!
Fragilă? Nu!
Eu am ajuns cărunt… ce vor să zică 58 de ani spartani?
Păi… nu- i puțin, dar nu- i nici mult!

*
Și dacă am ajuns aici…
Un ultim gând pentru românii-mprăștiați în Diaspora,
pentru aceia care au ales, au vrut s-adune şi-au cules…
dar s-au trezit c-au risipit averea sufletească şi-au văduvit istorii
scrise de demult în casa părintească…
Ce- aș zice eu… pe toți ca mine,
ACELA care-i Drept şi-i sus cu mila-I miluiască!

*
Nu vreau să fac paradă că-s creștin sau patriot.
Probabil că veți agrea sau că veți critica,
Probabil că veți spune: „Ar fi un geniu dar… e idiot”.
Răspunsul meu e simplu:
„N-am ce să fac… făr-adevăr, atâta cât îl știu, nu pot!”

Citește mai departe …Dumitru IONESCU-VRĂNEȘTEANU: POVESTE VRĂNEȘTEANĂ (8) DIASPOREI
PLG_GSPEECH_SPEECH_BLOCK_TITLE PLG_GSPEECH_SPEECH_POWERED_BY GSpeech