PLG_GSPEECH_SPEECH_BLOCK_TITLE PLG_GSPEECH_SPEECH_POWERED_BY GSpeech

Ecaterina CHIFU: NECUNOSCUTUL

Expirat

CHIFU Ecaterina cl2

L-am văzut în fața icoanei Maicii Domnului cu pruncul Iisus, de la intrarea în altarul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din orașul dintre două provincii istorice.(R.S). Venise cu pași repezi de la ușă la icoana Sfintei Marii, de parcă avea să îi spună ceva urgent Fecioarei Sfinte. În biserică era doar lumina filtrată de vitralii.

Eu stăteam de mult în fața icoanei Mâtuitorului. Îi vorbeam în gând, rugându-l să vegheze la familia mea, la pacea pământului, la liniștea din țară, la sănătatea oamenilor. Așa m-a învățat o prietenă din Sibiu, Camelia (un nume frumos, ca și sufletul ei) care îmi trimite zilnic, pilde, cugetări, învățături creștine. Eu îi mulțumesc și urmez îndemnul de a ne ruga pentru alții. „Rugăciunile colective au un efect foarte puternic” spune ea.

Merg și mă rog, când biserica este fără enoriași, să mă pot concentra pe vorbele ce le spun din tot sufletul Domnului. Le spun Lui Iisus, cel mai bun prieten al oamenilor. Privesc chipul Lui tânăr, așa de frumos, de o frumusețe fără seamăn, o blândețe ce emană din tot trupul său. Pare viu, parcă ne vorbește cu ochii săi aurii, ochii atât de vii, că ne urmăresc, unde ne-am duce. care se mișcă, după cum ne mișcăm noi. Au o sclipire aparte, cu pupile foarte luminoase, o pictură superbă. Are părul blond-castaniu, cu cărare pe mijloc, fața foarte fină și luminoasă. E o icoană pe lemn al unui elev al lui Tattarăscu. Dar ce realizare! Energie emanată de această icoană este greu de descris.

Icoana și-a pierdut strălucirea doar în dreptul mânii lui Iisus, sau poate așa cade lumina pe mantia sa albastră brodată cu fir auriu, peste cămașa de un roșu carmin, simbol al jertfei. Câți nu i-au căutat sprijinul? De aceea nu mă îndur să mă despart de chipul Mântuitorului. Dar a trebui să plec, să las singur bărbatul ce se ruga cu atâta fervoare la Sfânta Maria. Simțeam că împiedic dialogul lui cu cea adorată de mulțimi de oameni. L-am văzut doar din profil. Era înalt, cu părul tuns frumos, acoperind parțial fruntea. Pe la tâmple era grizonat. El privea ochii atât de albaștri-aurii ai Măicuței cu chip de o frumusețe divină, ochi frumoși care parcă lăcrimau, îndreptați spre copilul din brațe. Știa oare ce îl așteaptă? Știa că acel trup frumos va fi sfâșâiat de răutatea oamenilor? Sau Maicuța Domnului deplângea soarta noastră? Ochii au o tristețe impresionantă, dar fața are o dulceață ce ne pătrunde în suflet.

Citește mai departe …Ecaterina CHIFU: NECUNOSCUTUL

Andra BUCUR: BEBIS ȘI BEBA - POVEȘTI PENTRU COPII ȘI PĂRINȚI (3) - CIOCOLATA VESELĂ

Expirat

BROSCUTA

„Ce greșeală este să crezi că un copil, pentru că e mic, poartă-n el visuri minuscule.”
(George Enescu)

Un tărâm dulce se întindea în zare. Primele care se vedeau erau păpădiile din vată de zahăr ars ce deschideau cărarea în pădurea fermecată. Lângă pădure curgea un izvor de ciocolată prejmuit cu tufe de căpșuni. Pietre de glucoză stăteau la soare lâsând să curgă din ele frișcă rece și gustoasă.

Cel mai împlinit din pădure era însă ursulețul care şedea liniștit. Stătea tolănit pe spate, sub o tufă de zmeură. Așteapta cu gura deschisă să-i cadă câte o zmeură coaptă de vreme. Ursuleţul știa să împartă bunătățile lui şi cu şoricelul, prietenul său mic şi urechios. Din când în când prindea câte-o zmeură cu gherele şi io dăruia şoricelului ce se odihnea pe burta lui.

În pădurea magică, ciupercile în formă de clătite îmbibate cu siropul de arțar stăteau pleoștite la rădăcina copacilor. Numai bune de umbră furnicuţelor care munceau zor. Furnicuțele se mândreau cu un mușuroi din ciocolată măreț, ce se asemuia unui vulcan. În fiecare dimineață, muşuroiul scotea pe gura craterului său un lapte alb și spumos ce se prelingea ulterior în râul de lângă pădurice. Ciocolata ce se forma pe marginea râilui era cărată în guriță de către furnici înapoi la vulcan. Râul hrănea toată valea fermecată.

După o zi de polenizare reuşită, pe câmpia alăturată, albinele, stăteau tolănite pe florile din marţipan. Visau pierdute ascultând liniștite ciripitul vrăbiuțelor, care, în timp ce cântau, se răsfăţau din budinca ce se ascundea în scorburile copacilor. Câmpia era vegheată de un copac cu acadele. O broscuță mititică patina pe o acadea mare şi rotundă ce căzuse din copac mai devreme.

Citește mai departe …Andra BUCUR: BEBIS ȘI BEBA - POVEȘTI PENTRU COPII ȘI PĂRINȚI (3) - CIOCOLATA VESELĂ

Virginia POPOVIC (SERBIA): TEME ȘI MOTIVE ÎN ROMANELE LUI RADU FLORA

Expirat

FLORA Radu

Pe 11 august la Coştei, la iniţiativa lui Radu Flora şi Vasile (Vasko) Popa se înfiinţează Cercul literar „Lumina” ceea ce constituie pasul hotărâtor al formării mişcării literare a românilor din Voivodina. Acest cerc literar a concentrat în jurul său tineri care mâine vor deveni intelectuali şi personalităţi importante pentru cultura românilor de pe aceste meleaguri. Din Cercul literar „Lumina”, la 12 ianuarie 1947 la Vârşeţ a luat fiinţă revista „Lumina” primul redactor şef fiind Vasile (Vasko) Popa iar Radu Flora, Aurel Gavrilov, Ion Marcoviceanu, Simion Drăguţa îndeplinind funcţia de redactori. Deci putem spune că revista „Lumina” a pus bazele mişcării literare a românilor din Banatul iugoslav. Iniţial, revista a apărut la Belgrad având în vedere că cei doi iniţiatori ai ei, Vasile (Vasko) Popa şi Radu Flora erau studenţi la Universitatea din Belgrad ca mai apoi, până în 1963 să apară la Vârşeţ iar după această dată, la Panciova. În jurul revistei „Lumina” s-a adunat prima generaţie de scriitori români din spaţiul iugoslav: Radu Flora, Ion Bălan, Mihai Avramescu.

Radu Flora, renumit lingvist, folclorist, poet, traducător, romancier din fosta Iugoslavie, o personalitate pregnantă care a radiat prin forţa sa creatoare inepuizabilă, ceea ce denotă şi bogata lui operă şi angajarea sa multilaterală în interesul etniei sale, pentru dezvoltarea vieţii ştiinţifice şi culturale a românilor din Serbia. A rămas memorabilă şi activitatea acestui renumit om de ştiinţă şi în calitate de fundator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina. Dialectologia a fost disciplina ştiinţifică de bază căreia Radu Flora i-a acordat cea mai mare atenţie, cercetări în urma cărora a rezultat volumul dedicat limbii vorbite în jurul dealului oraşului Vârşeţ, „Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora sa vršačkog područja” (cu 34 de hărţi lingvistice şi 32 texte dialectologice), Novi Sad, Matica srpska, 1962, cât şi teza sa de doctorat publicată sub titlul „Graiurile româneşti din punctul de vedere al geografiei lingvistice”, 1969 (44 hărţi).

Citește mai departe …Virginia POPOVIC (SERBIA): TEME ȘI MOTIVE ÎN ROMANELE LUI RADU FLORA

Lucia Elena LOCUSTEANU: OMAGIU - GEORGE BACOVIA

Expirat

BACOVIA G ok

„Din plumb, făcut-ai aur”
(Eugen Lovinescu)

,,Plutește-un lanț de lebede albe,/
Iar visul din parc în lac se răsfrânge”

GEORGE BACOVIA
(17 septembrie1881, Bacău – 22 mai 1957, București)

„Lebăda neagră” a simbolismului european, GEORGE BACOVIA, se încadrează în etapa de plenitudine a simbolismului românesc, răspunzând cerințelor criticului Eugen Lovinescu, de sincronizare a literaturii române la „spiritul veacului”, de sincronizare cu modalitățile estetice ale literaturii europene.

Teoreticianul simbolismului românesc – Alexandru Macedonski, în studiul „Poezia viitorului” - arăta că: „poezia viitorului e muzică și imagine”, iar Ovid Densușeanu consideră că și orașul are poezia lui și deci propune o nouă orientare tematică, fără a renunța la temele consacrate.

,,Simbolist prin formație, Bacovia își depășește epoca, aparținând poeziei moderne ca unul dintre marii precursori” – scrie Nicolae Manolescu

Citește mai departe …Lucia Elena LOCUSTEANU: OMAGIU - GEORGE BACOVIA

Lucian MARINA: SOCIETĂȚII DE LIMBA ROMÂNĂ DIN VOIVODINA I-A FOST DECERNAT ORDINUL ,,MERITUL CULTURAL”

Expirat

MARINA Lucian

Marți, 6 septembrie 2022, la Facultatea de Filozofie a Universității din Novi Sad a avut loc o reuniune festivă prilejuită de înmânarea Ordinului „MERITUL CULTURAL” în grad de „Ofițer”, Categoria A LITERATURA, pe care Președintele României domnul Klaus-Werner Iohannis a decorat Societatea de Limba Română din Voivodina - Republica Serbia, prestigioasa noastră asociație pe care o considerăm o adevărată Academie de Științe și Arte a Românilor din Serbia, odată ce activează de 60 de ani în slujba comunității românești de pe aceste meleaguri.

Președintele României a conferit Ordinul „MERITUL CULTURAL” dorind a răplăti meritele Societății de Limba Română din Voivodina „în semn de apreciere pentru contribuția importantă avută la păstrarea și promovarea limbii, spiritualității, culturii românești și identității naționale a Românilor din Republica Serbia”.

La festivitatea organizată de Societatea de Limba Română și Departamentul de limba și literatura română a Facultății de FIlozofie, mai întâi domnul consul Daniel Bala, ministru-consilier la Consulatul General al României la Vârșeț a dat citire Decretului Prezidențial. Apoi, Ordinul ,,MERITUL CULTURAL” a fost înmânat președintelui S.L.R., Lucian MARINA de consulul general domnul Dinu GHEORGHE de la Consulatul General al României la Vârșeț care, de altfel, a fost oficialitatea română care a propus ca Societății de Limba Română să fie decernat această deosebit de însemnată recunoștiință a Țării-Mame.

Demn de menționat că la festivitate au participat și doamna profesor Steluța Mulić, născută Flora, precum și pictorul academic domnul maestru Viorel Flora, fiica și fiul regretatului profesor universitar dr. Radu Flora, fondatorul Societății de Limba Română.

Citește mai departe …Lucian MARINA: SOCIETĂȚII DE LIMBA ROMÂNĂ DIN VOIVODINA I-A FOST DECERNAT ORDINUL ,,MERITUL...
PLG_GSPEECH_SPEECH_BLOCK_TITLE PLG_GSPEECH_SPEECH_POWERED_BY GSpeech