Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (RCSONU-1325) - Femeile, pacea și securitatea, adoptată la 31 octombrie 2000, afirmă rolul important al femeilor în prevenirea și soluționarea conflictelor, în negocierile de pace, consolidarea păcii, menținerea păcii, răspunsul umanitar, reconstrucția post-conflict și subliniază importanța participării și implicării depline a femeilor în toate eforturile de asigurare și promovare a păcii și securității.
Pilonul 1 al RCSONU-1325 (Participare) constă în asigurarea creșterii participării femeilor în procesul decizional la toate nivelurile, pe plan național, regional și în cadrul instituțiilor internaționale, precum și al mecanismelor pentru prevenirea și soluționarea conflictelor, în negocieri de pace, precum și în operațiunile ONU de menținere a păcii.
Campania SHE FOR ROMANIA își propune să crească gradul de conștientizare privind potențialul insuficient exploatat oferit de generoasa platformă a Agendei ONU - Femeile, Pacea și Securitatea (WPS) în România, contribuind astfel la o integrare organizațională eficientă a ,,Strategiei naționale privind implementarea Rezoluției 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite - Femeile, Pacea și Securitatea, pentru perioada 2024 – 2028”.
Campania se adresează personalului din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, dar poate fi extinsă la nivel național/internațional, în regim de cooperare interorganizațională, sub rezerva respectării legislației incidente protecției drepturilor de autor.
Campania își propune promovarea leadership-ului feminin și creșterea participării femeilor în procesul decizional.
OBIECTIVE:
Sporirea participării și reprezentării femeilor în sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și creșterea numărului de candidaturi pentru poziții în organizațiile și agențiile internaționale (ex.: ONU, OSCE, NATO, UE), negocierile de pace, procesele de mediere a păcii, inclusiv misiunile de menținere a păcii.
Cultivarea înțelegerii corelării traseului de pregătire, de carieră și de implicare socială și profesională cu opțiunile și oportunitățile de a candida pentru diferite funcții, cu creșterea graduală a nivelului de pregătire și responsabilitate, raportat la cerințele și rolurile entităților naționale și organizațiilor internaționale de interes în acest context.

Școala construită de Iuliu Maniu la Bădăcin, între anii 1933 și 1937, pe terenul moștenit de la părinții săi, a funcționat fără întrerupere timp de 85 de ani, primind de-a lungul timpului mii de elevi. Activitatea școlii a fost însă suspendată din cauza scăderii numărului de elevi, pe fondul deciziei unor părinți de a-și înscrie copiii la alte unități de învățământ. După închiderea școlii, Parohia Greco-Catolică Bădăcin a cerut, în anul 2022, retrocedarea clădirii și a terenului.
În prezent, Parohia Greco-Catolică Bădăcin, în colaborare cu Asociația Casa Memorială „Iuliu Maniu”, derulează un proiect dedicat viitorului generațiilor noastre și păstrării valorilor tradiționale și culturale: Casa Culturală „Ioan și Clara Maniu”.
Acest spațiu va deveni un centru vibrant pentru educație, cultură și recreere, cu următoarele obiective:
Tabere de vară – un loc ideal pentru tinerii dornici să învețe, să se joace și să se bucure de activități creative într-un cadru prietenos și sigur.
Muzeu școlar – un spațiu ce va păstra și valorifica istoria locală, tradițiile și contribuțiile școlii în formarea comunității.
Biblioteca modernă – un centru al cunoașterii și al tehnologiei, echipat cu resurse variate, care să inspire curiozitatea și dorința de lectură.
Spații de cazare – facilități confortabile care vor găzdui participanți la tabere, conferințe sau alte evenimente organizate.
Proiectul poartă numele Ioan și Clara Maniu, în semn de recunoștință pentru contribuția lor la promovarea educației și a valorilor spirituale. Prin această inițiativă, dorim să ducem mai departe viziunea lor, transformând acest loc într-un reper cultural și spiritual pentru întreaga comunitate.
Parohia Greco-Catolică Bădăcin, în colaborare cu Asociația Casa Memorială „Iuliu Maniu”, a desfășurat lucrări de conservare și reabilitare a clădirii, incluzând:
Refacerea acoperișului, montarea burlanelor și a jgheaburilor: 73.537 lei (15.000 euro).

Cu ocazia zilei internaționale a femeii, vă invităm la vernisajul „Paradisul din adâncuri – Expoziție de flori de mină”, unde aveți ocazia de a explora „florile de mină” dezvoltate sub lumina proceselor geologice în subteranul scoarței noastre terestre. Prin istoria lor geologică la scara milioanelor de ani, „florile de mină” ne-ar spune uluitoare povești din trecut. Ele nu sunt artefacte create de om, ci adevărate comori ale Pământului – mărturii ale istoriei geologice a regiunii Baia Mare.
Expoziția va aduce în fața publicului iubitor de minerale o selecție a celor mai reprezentative eșantioane. Acestea se deosebesc prin culoarea, dimensiunea cristalelor, formele cristalografice și compoziții chimice.
Toate aceste flori de mină provin din regiunea minieră Baia Mare, între Munții Oaș și Țibleș. În regiune au existat 11 mine (Baia Sprie, Băiuț, Cavnic, Dealul Crucii, Herja, Ilba, Nistru, Săsar, Șuior și Turț) care au funcționat cu sau fără întrerupere până în anul 2007, unele datând din perioada romană. Pe parcursul anilor, minierii au fost aceia care au extras la suprafață „florile de mină” din golurile numite geode găsite în interiorul zăcămintelor.
Regiunea minieră Baia Mare reprezintă zona tipică de dezvoltare a numeroase specii minerale care își au geneza din ultima fază a vulcanismului (hidrotermală), unde manifestarea ei s-a încheiat în urmă cu 7 milioane de ani și a condus ulterior la formarea cristalelor. Cristalele în diverse forme au început să apară după consolidarea magmei și apariția fisurilor de răcire – așa numitele geode, prin care, au circulat soluțiile apoase și apele meteorice, la temperaturi cuprinse între 365 și 50 grade Celsius, și au precipitat. Astfel au luat naștere geodele complet „tapițate” cu astfel de „flori de mină”.
Mineralele, conform ultimei sistematici din mineralogia românească, se deosebesc în următoarele 8 clase:
Elemente native: aur, arsen;
Sulfuri și sulfosăruri: sfalerit, galenă, pirită, calcopirită, marcasită, arsenopirit, realgar, auripigment, cinabru, stibină, berthierit, bournonit, tetraedrit, semseyit, andorit, fizelyit, jamesonit, fuloppit, chalcostibit;
Oxizi și hidroxizi: cuarț, hematit, magnetit, spinel, corindon;
Halogenuri: fluorină;
Carbonați: calcit, aragonit, dolomit, siderit, rodocrozit;
Sulfați: gips, baritină;
Fosfați și wolframați: vivianit, wolframit, scheelit;
Silicați: cuarț, epidot, croenstedit, helvin, laumontit, stilbit.

În fiecare an, la 1 Martie, românii sărbătoresc venirea primăverii printr-un gest simbolic și plin de semnificație: dăruirea mărțișorului.
Un mic obiect prins de un fir împletit alb-roșu devine mesagerul speranței, al renașterii naturii și al iubirii față de cei dragi.
Această tradiție milenară, păstrată cu sfințenie în cultura românească și în alte regiuni ale Balcanilor, reprezintă mai mult decât un simplu obicei – este o punte între trecut și prezent, între mit și realitate.
Rădăcinile mărțișorului coboară adânc în istoria poporului nostru. Se spune că dacii și romanii celebrau începutul primăverii cu talismane menite să aducă noroc și sănătate. Culoarea roșie simboliza forța vieții, iar albul – puritatea și echilibrul. Firul alb-roșu este, așadar, expresia dualității universului: lupta dintre iarnă și primăvară, dintre întuneric și lumină, dintre trecut și viitor.
Cu timpul, mărțișorul a devenit un simbol al respectului și aprecierii, oferit mai ales femeilor, dar și copiilor. În unele zone ale țării, fetele obișnuiau să ofere mărțișoare băieților, iar în alte regiuni, acesta se purta până la Florii sau până când apărea primul pom înflorit, moment în care firul era legat de o crenguță, pentru a aduce rod bogat și noroc în anul ce urma.
Deși lumea modernă a transformat multe dintre obiceiurile tradiționale, mărțișorul rămâne o prezență vie în sufletele românilor. Pe tarabele de primăvară, meșteșugarii creează adevărate opere de artă, de la modelele clasice la cele reinterpretate în cheie contemporană. Totuși, dincolo de valoarea estetică, esența mărțișorului rămâne aceeași: un mesaj de optimism, un simbol al primăverii și al bucuriei de a dărui.
Indiferent de vremuri sau de tendințe, mărțișorul va continua să fie un fir de legătură între generații, o amintire a rădăcinilor noastre culturale și o mărturie a frumuseții gesturilor simple care aduc lumină în viața celor din jur.
✨ La mulți ani de Mărțișor! ✨
Să primiți primăvara în suflet cu bucurie, speranță și armonie! Așa cum firul alb-roșu unește tradiția cu prezentul, să fim mereu legați de frumusețea gesturilor simple și sincere. Fie ca fiecare rază de soare, fiecare floare ce înmugurește și fiecare mărțișor primit să vă aducă sănătate, noroc și multe împliniri!
🌸 O primăvară minunată! 🌸

Ecaterina Cîmpean