Pe 22 aprilie, întreaga lume se unește pentru a celebra Ziua Pământului, un moment dedicat conștientizării importanței protejării mediului și resurselor naturale ale planetei noastre. Această zi, care a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1970, a devenit simbolul unei mișcări globale care are scopul de a promova un comportament responsabil față de natură și de a sensibiliza populația privind impactul pe care activitățile umane îl au asupra mediului înconjurător.
Ziua Pământului a fost propusă de senatorul american Gaylord Anton Nelson, care, în urma unui număr mare de dezastre ecologice, cum ar fi poluarea masivă și degradarea mediului, a dorit să atragă atenția asupra crizei ecologice care amenința planeta. Primul eveniment global a fost marcat în Statele Unite, iar evenimentul a avut un impact imens, fiind susținut de milioane de oameni. La acel moment, nu existau reglementări legale în multe țări privind protecția mediului, iar lipsa unei educații ecologice era evidentă.
Ziua Pământului nu este doar o comemorare, ci o mobilizare globală care reunește oameni din toate colțurile lumii, indiferent de cultură, religie sau statut social. Scopul principal este de a sublinia că viitorul planetei depinde de fiecare dintre noi și că acțiunile noastre cotidiene pot contribui semnificativ la reducerea daunelor ecologice și la restaurarea echilibrului naturii.
Ziua Pământului ne reamintește faptul că planeta noastră este fragilă și că resursele naturale sunt limitate. Din păcate, prin activitățile industriale, poluarea masivă, tăierea pădurilor și schimbările climatice, omul a ajuns să perturbe grav echilibrul natural al Pământului. Poluarea aerului, defrișările necontrolate, pierderea biodiversității și consumul nesustenabil de resurse sunt doar câteva dintre problemele cu care ne confruntăm la nivel global.
Ziua Pământului ne invită să reflectăm asupra modului în care trăim și să facem alegeri mai responsabile, ce vor avea un impact pozitiv asupra mediului. Este un prilej de a încuraja acțiuni concrete precum reciclarea, reducerea consumului de energie și apă, utilizarea de surse de energie regenerabile și protejarea habitatelor naturale.
Ziua Pământului nu trebuie să fie doar un eveniment simbolic, ci o oportunitate de a începe schimbări reale în viața noastră. Chiar dacă unele dintre problemele globale par a fi prea mari pentru a fi soluționate de un singur individ, fiecare mică acțiune contează.
De-a lungul anilor, Ziua Pământului a devenit o sărbătoare globală. Este o zi în care milioane de oameni din întreaga lume participă la acțiuni de plantare de arbori, la curățarea plajelor și a orașelor, la evenimente educaționale și la proteste pentru drepturile mediului. Organizațiile ecologice și liderii politici folosesc această zi pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu și pentru a promova legislații care protejează natura.
Ziua Pământului nu este doar despre a sărbători frumusețea și bogăția naturii, ci și despre a acționa în mod responsabil pentru a asigura un viitor sustenabil. Este o oportunitate de a ne aminti că avem datoria de a lăsa o planetă sănătoasă și prosperă pentru generațiile viitoare. Indiferent cât de mici sunt pașii noștri, fiecare contribuție ajută la construirea unui viitor mai verde și mai echilibrat.

Pe 13 aprilie 2025, românii de pretutindeni, fie ortodocși sau catolici, își îndreaptă gândurile spre una dintre cele mai frumoase sărbători din calendarul creștin: Duminica Floriilor. Este ziua care deschide Săptămâna Patimilor, pregătind sufletul credinciosului pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Dincolo de frumusețea liturgică și spirituală, Floriile păstrează în sufletul poporului român o comoară de tradiții, obiceiuri și simboluri care, din generație în generație, împletesc firul sacru al credinței cu parfumul florilor primăverii.
Intrarea Domnului în Ierusalim – începutul unui drum al jertfei
Floriile comemorează un moment esențial din viața Mântuitorului: Intrarea Sa triumfală în Ierusalim, călare pe un asin, întâmpinat de mulțimi care Îl ovaționau cu ramuri de finic și flori, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”.
În tradiția ortodoxă, această zi este o anticipare a biruinței vieții asupra morții. Este o sărbătoare a luminii, a bucuriei duhovnicești, dar și un moment de adâncă introspecție, pentru că Floriile deschid poarta ultimei săptămâni din viața pământească a lui Iisus Hristos – Săptămâna Mare.
Tradiții și obiceiuri românești de Florii

Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca și Revista „Transilvania” organizează evenimentul de lansare a numărului 1–2 (2025) al Revistei „Transilvania”, publicație indexată SCOPUS–Q1, joi, 10 aprilie 2025, de la ora 11, în sala de conferințe de la parterul clădirii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, (str. Republicii, nr. 9).

Coordonat de Cosmina Timoce-Mocanu și Zoltán Rostás, acest număr tematic special a fost alcătuit pentru a marca împlinirea a nouă decenii de la campania monografică derulată în localitatea Șanț, județul Bistrița-Năsăud, sub egida Fundației Culturale Regale „Principele Carol”, la inițiativa lui Dimitrie Gusti și cu participarea unor cercetători de renume afiliați Școlii gustiene de sociologie, a unor oaspeți din mediul academic și cultural german, austriac, american, francez și budapestan, dar și a unei echipe regale studențești, însărcinată cu acțiuni de intervenție socială, care vizau dezvoltarea culturii sănătății, a muncii, a minții și a sufletului.

La configurarea publicației lansate și-au adus contribuția nu mai puțin de șaptesprezece autori formați în domenii diverse (sociologie, istorie, antropologie, etnologie, lingvistică, științe politice, jurnalism și științele comunicării, regie de film). Aceștia au privit prin grila propriilor specializări specificul și rezultatele campaniei monografice din 1935, dar și alte fațete ale fenomenului sociologic gustian ori aspecte marcante din istoria sociologiei și etnologiei românești și internaționale.

Vă invităm cu drag la STYLUS FANTASTICUS, un eveniment ce poate fi numit și „concertul celor 3 B” – Bach, Biber, Buxtehude.
Duminică, 6 Aprilie 2025, de la ora 19, în Sala Mare a Ateneului Român.
Biletele pot fi achiziționate de la adresa: https://tinyurl.com/Stylus-Fantasticus

Concertul, al treilea din programarea ediției 2025 a Stagiunii de Muzică Veche (ediția 2025), prilejuiește reîntâlnirea cu violonista Mira Glodeanu și cu grupul de continuo din ansamblul de muzică barocă Sempre: Lázár Zsombor Zsombor (violoncel baroc), István Csata (contrabas), Filip Zsombor (chitară barocă), Raluca Enea (clavecin).

STYLUS FANTASTICUS este foarte prezent în universul nostru sonor și în repertoriile concertelor de muzică barocă din zilele noastre. În fapt, multe din capodoperele Barocului muzical ce se cântă astăzi aparțin „stylus fantasticus”. Cu origini în cadrul lucrărilor de genul fantasia, toccata, intonazione, praeludium sau preambulum, stylus fantasticus își face apariția încă de pe parcursul secolului al XV-lea și se regăsește în scriiturile unor compozitori marcanți ai perioadei baroce: Bach, Biber, Buxtehude. Este un stil muzical caracteristic (în special) genurilor improvizatorice, bazat pe fantezia compozitorului și, în egală măsură, pe ingeniozitatea interpretului.

Acesta „este potrivit, în mod special, pentru muzica instrumentală. Este cea mai liberă și neîngrădită metodă de a compune, nu este legat de nimic, nici de cuvinte, nici de un subiect melodic, a fost instituit pentru a etala geniul și pentru a învăța designul ascuns al armoniei și compoziția ingenioasă a frazelor armonice și a fugilor.” (Athanasius Kircher - „Musurgia Universalis”, Roma 1650).

În program: