Academia Română celebrează vineri, 4 aprilie 2025, în Adunarea Generală festivă, 159 ani de la fondare. Manifestarea se va desfășura în Aula Academiei din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 10.

PROGRAM
𝑶𝒓𝒂 10: 𝑺𝒆𝒔𝒊𝒖𝒏𝒆 𝒇𝒆𝒔𝒕𝒊𝒗ă | 𝑨𝒖𝒍𝒂 𝑨𝒄𝒂𝒅𝒆𝒎𝒊𝒆𝒊 𝑹𝒐𝒎â𝒏𝒆
Alocuțiuni:
- acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
- acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei
Prezentarea proiectelor de investiții ale Academiei Române aflate în derulare
- acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române
Proiecție de prezentare a construirii noului sediu al Academiei Române
𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫ă.
Sesiunea festivă poate fi urmărită în direct și pe canalul Youtube al Academiei Române, accesând: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams

𝑶𝒓𝒆𝒍𝒆 11-15: 𝒁𝒊𝒖𝒂 𝒑𝒐𝒓ț𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒅𝒆𝒔𝒄𝒉𝒊𝒔𝒆
Tur ghidat
- Traseul cuprinde vizitarea sediului Academiei Române, având ca principale elemente Aula Academiei, Memorialul Academiei și Clubul Academicienilor.
- Cu acest prilej, la Biblioteca Academiei Române, publicul va putea vizita expoziția „Presa românească. Între tradiție și modernitate”.

Într-o perioadă în care tot mai mulți părinți caută soluții pentru a-și scoate copiii din universul digital și a-i readuce în lumea reală, natura pare să ofere, din nou, cele mai simple și eficiente răspunsuri. Departe de agitația orașului, dar suficient de aproape pentru a fi accesibile într-o excursie de weekend, parcurile de aventură câștigă teren ca alternative reale pentru petrecerea timpului liber în mod activ, sănătos și educativ.
Un astfel de exemplu este rețeaua Arka Park – un proiect care a crescut organic în ultimii ani, odată cu nevoia comunităților de a se reconecta cu natura și cu ideea de familie extinsă, în care copiii, părinții și bunicii se regăsesc în jurul unor activități comune. Fără să promită miracole, dar oferind o experiență completă, Arka Park atrage anual mii de vizitatori din toată țara, propunând o formulă unică de interacțiune cu mediul, mișcare și joacă inteligentă.

De ce cățăratul nu este doar pentru sportivi

Dialogul este în prim-plan la cea de-a 18-a ediție a One World Romania, care îndeamnă la comunicare și înțelegere într-o perioadă tot mai dominată de polarizare. În acest context, parteneriatul între Institutul Cultural Român și Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania se extinde prin co-organizarea unei ediții a programului „Let's Talk About...Filmˮ, care va cuprinde proiecția filmului „Viitor luminosˮ, urmată de o discuție cu regizoarea Andra MacMasters și istoricul Mihai Burcea. Evenimentul va avea loc duminică, 6 aprilie 2025, ora 15.00, la Cinema Muzeul Țăranului Român.

„Cum se vede filmul din perspectiva unui istoric? Dar din cea a unui cineast amator? Ce mai înseamnă protesteledin Piața Tiananmen pentru tinerii de astăzi? Cum ne putem folosi de arhive pentru a aduce adevărul la lumină?ˮ sunt o parte din subiectele care vor fi discutate la proiecția în avanpremieră a filmului „Viitor Luminosˮ.

Documentarul „Viitor luminosˮ (co-producție România Coreea de Sud, 2024, 89'), regizat de Andra MacMasters și produs de Monica Lăzurean-Gorgan (Manifest Film), a avut premiera mondială în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Film de la Amsterdam (IDFA) și vorbește despre cea mai fierbinte vară a Războiului Rece, cea din iulie 1989, când mii de tineri de pe întreg mapamondul și-au dat întâlnire în capitala Coreei de Nord pentru un mare festival studențesc care susținea pacea, prietenia și anti-imperialismul. Filmările au fost realizate în 1989 în Coreea de Nord de către Emilian Urse, cineast amator și profesor la Casa de Cultură a studenților Grigore Preoteasa din București.

La Phenian s-a deplasat și delegația română formată din 180 de persoane, tineri studenți, dar și personalități din sfera politică și culturală a vremii. Festivalul studențesc s-a desfășurat însă pe fondul unei situații internaționale a cărei evoluție trimitea unde de șoc în țările socialiste: cu trei săptămâni înainte, guvernul chinez reprimă în mod violent protestele studenților din Piața Tiananmen, iar în spatele Cortinei de Fier se prefigurează primele fisuri.

Galeria Gaep participă între 4 și 6 aprilie, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la târgul internațional de artă miart 2025, cu o prezentare ce aduce laolaltă două heliografii noi de Răzvan Anton, alături de asamblaje de Théo Massoulier, picturi de Cătălin Pîslaru și noi ediții de fotografii de Mihai Plătică. Un fir comun al acestor practici este dorința artiștilor de a împinge granițele mediilor cu care lucrează, fie prin dezvoltarea unor forme hibride, fie prin alăturarea de materiale industriale unora tradiționale. Cea de-a 29-a ediție a evenimentului de la Milano va reuni 179 de galerii, din 31 de țări. Aceasta este a șaptea participare Gaep la miart.

Pentru lucrările sale, situate la granița dintre desen și fotografie, Răzvan Anton folosește o tehnică heliografică. El începe prin a hașura coli de hârtie cu pix albastru. Pe acestea așază o folie transparentă imprimată cu negativul unei fotografii de arhivă sau al unei imagini găsite. La final, transferă colile astfel acoperite pe ferestrele atelierului său din Cluj-Napoca și lasă lumina soarelui să developeze imaginea pe parcursul mai multor săptămâni sau luni. Cele două imagini pe care se bazează lucrările de la miart 2025 sunt cadre selectate din filmări pe 8mm realizate de tatăl artistului în anii‘70-‘80.

Practica lui Théo Massoulier este centrată pe structuri hibride. În seria de asamblaje 5G, asemănătoare unor micro-peisaje colorate, artistul îmbină minerale, plante, artefacte și rămășițe ale meșteșugului uman. El continuă să examineze distincțiile taxonomice tot mai neclare dintre natural (biologic) și artificial (tehnologic) în sculpturile intitulate Sensor. Massoulier este interesat, printre altele, de autonomia mașinăriilor moderne, care au propriul mod de a procesa informația și de a comunica unele cu celelalte și cu mediul înconjurător, fără o intervenție umană.