Cu ocazia Zilei Mondiale a Poeziei, Primăria Municipiului București (PMB), prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) celebrează frumusețea versurilor într-un eveniment special dedicat celor mai tineri iubitori de poezie. Pe 21 martie, între orele 10:00 și 12:00, la Sediul Central "Mihail Sadoveanu" din str. Tache Ionescu, nr. 4, cei mici se vor bucura de o serie de activități captivante menite să aducă poezia mai aproape de sufletele lor.

Evenimentul va include:
Recitaluri de poezie în diverse limbi, pentru a descoperi bogăția expresivă a versurilor din diferite colțuri ale lumii;
Spectacol de teatru de păpuși susținut de trupa "Licurici" a BMB, o ocazie unică de a vedea cum personajele poeziei prind viață;
Ateliere creative, unde imaginația copiilor va fi stimulată prin activități interactive inspirate din poezii celebre;
Multe alte surprize, menite să transforme această zi într-o aventură de neuitat!

Anul acesta, ne bucurăm să avem alături de noi peste 50 de copii de la Grădinița Kids Palace, care vor explora lumea poeziei prin activitățile pregătite special pentru ei.

Ziua Mondială a Poeziei, sărbătorită anual pe 21 martie, este un prilej de a recunoaște rolul fundamental pe care poezia îl joacă în cultura și educația fiecărei generații. Prin acest eveniment, BMB încurajează copiii să descopere frumusețea poeziei și să exploreze universul imaginației prin puterea versurilor.

„Poezia este un univers al sensibilității, în care fiecare cuvânt devine o fereastră spre visare și cunoaștere. Ne dorim ca acest eveniment să fie o ocazie prin care cei mici să descopere magia versurilor, să își exprime emoțiile și să îndrăgească lectura. Prin joc, ritm și rime, poezia devine accesibilă și fascinantă pentru fiecare copil.” – a declarat Ramona Ioana Mezei, Managerul Bibliotecii Metropolitane București.
De asemenea, evenimente dedicate Zilei Mondiale a Poeziei vor avea loc și în următoarele filiale BMB:
📚 Filiala „Nicolae Bălcescu” – ora 11:00, Șos. Giurgiului nr. 86, Sector 4, atelier de lectură
📚 Filiala „Costache Negruzzi” – orele 10:00-11:00, Șos. Pantelimon nr. 239, Bl. 62, Sector 2, club de lectură

„Ce spune un ziar? Nu spune nimic. De aceea trebuiesc două, trei, cinci, douăzeci de ziare, indiferent dacă repetă fiecare din ele același text telegrafic sau reportericesc.” Așa rezuma, sarcastic, Tudor Arghezi starea presei românești în 1935, zugrăvind „Ziarul ideal”. Gazetar redutabil el însuși, Arghezi era conștient de forța și rolul presei și pleda pentru publicații care să informeze „pur și simplu, însă cât mai complect”, oferind publicului „evenimentul brut și libertatea de a se orienta singur într-însul”.
Istoria jurnalismului românesc este deopotrivă istoria modernizării societății, așa cum reiese din captivanta expoziție găzduită de Biblioteca Academiei Române. De la începuturile ei, cu „Albina românească” și „Curierul românesc”, primele ziare publicate în limba română, în 1829, presa a fost o oglindă a realității, uneori corectă, alteori deformată. Expoziția prezintă în original titluri de referință ieșite de sub tipar, exemplare spectaculoase ale unor publicații de avangardă, reviste ilustrate deosebite, afișe și reclame din presă, caricaturi, dar și documente referitoare la evoluția breslei gazetărești, precum tabloul Sindicatului ziariștilor din București, înființat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăși Regina Elisabeta.
Nu lipsesc ziarele care, în perioada interbelică, ajunseseră la tiraje amețitoare: Universul – 200.000 de exemplare, Dimineața – 100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000 etc., într-o perioadă cu sute de publicații la nivel național. „Astăzi apar în București cel puțin treizeci de ziare”, remarca același Arghezi în 1937, în vreme ce Camil Petrescu, alt literat activ în gazetărie, nota în jurnal, în 1936, timpul consumat zilnic cu cititul ziarelor: o oră și jumătate dimineața, o jumătate de oră la prânz și o jumătate de oră seara, plus o oră hebdomadare și reviste străine și o oră de parcurs manuscrise pentru Revista Fundațiilor Regale. În total, patru ore și jumătate dintr-o zi!
Despre evoluția complicată a presei românești de-a lungul veacurilor și despre soarta gazetăriei în vremurile moderne vor vorbi, la vernisajul de joi, 20 martie, ora 12, Acad. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și totodată Directorul Bibliotecii Academiei, și Daniela Stanciu, Director Direcție Bibliografii. Expoziția este deschisă în perioada 20-28 martie și poate fi vizitată zilnic între orele 9-16, inclusiv sâmbăta. Intrarea este liberă.

Biblioteca Academiei Române
Compartiment Comunicare, Relații Publice
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” sărbătorește 130 de ani de la inaugurarea Fundațiunii Universitare „Carol I”, moment definitoriu în istoria învățământului și culturii din România. Înființată prin viziunea și generozitatea Regelui Carol I, această instituție a devenit un pilon esențial pentru formarea elitei intelectuale românești și un simbol al modernizării statului.

În anul 1891, preocupat de viitorul tinerilor și de necesitatea unui spațiu dedicat studiului, Regele Carol I a hotărât înființarea unui așezământ academic de referință. La 3 mai 1891, acesta a adresat o scrisoare oficială prim-ministrului Ioan Emanoil Florescu, anunțând decizia de a crea un loc de întrunire pentru studenți, dotat cu o bibliotecă deschisă permanent. Fondurile pentru construcție au fost asigurate integral de suveran, iar proiectul arhitectural a fost încredințat francezului Paul Gottereau, cunoscut pentru realizări remarcabile, precum Palatul Regal și Palatul CEC. După patru ani de lucrări, Fundațiunea Universitară „Carol I” a fost inaugurată solemn la 14 martie 1895, oferind studenților și profesorilor un spațiu modern, comparabil cu marile biblioteci europene ale vremii.
De-a lungul celor 130 de ani de existență, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a traversat numeroase transformări, adaptându-se nevoilor academice și evoluției tehnologice. După doar cinci ani de funcționare, spațiul alocat bibliotecii s-a dovedit neîncăpător. În acest context, Regele Carol I a decis extinderea fundațiunii prin achiziționarea casei lui Grigore Păucescu, unde între anii 1911 și 1914 a fost construită o nouă aripă, inclusiv Aula cu aproximativ 500 de locuri, timp în care instituția și-a consolidat statutul de centru academic de referință. După reforma educației din 1948, biblioteca a fost integrată în sistemul universitar sub denumirea de Biblioteca Centrală a Universității din București, devenind coordonator al rețelei de biblioteci de facultate.

Rezultate vs. anul 2023
Veniturile companiei au crescut cu 13%, ajungând la 74,3 miliarde de coroane daneze (DKK), creștere susținută de cererea puternică pentru portofoliul extins și diversificat, care se adresează pasionaților de construcții de toate vârstele și interesele.
Vânzările către consumatori au crescut cu 12%.
Cota de piață a înregistrat o creștere semnificativă, Grupul LEGO depășind performanța în ușoară scădere a pieței de jucării
Profitul operațional a crescut cu 10%, ajungând la 18,7 miliarde de coroane daneze (DKK) susținut de investiții strategice sporite în sustenabilitate și tehnologie digitală. În același timp, profitul net a crescut cu 5%, ajungând la 13,8 miliarde de coroane daneze (DKK).
Free cash flow-ul a fost de 10,2 miliarde de coroane daneze (DKK). Fluxul de numerar din activitățile operaționale a crescut cu 24%, susținând investiții semnificative în fabrici noi și unități de producție, inclusiv în Vietnam și SUA.
Achizițiile de certificări de balanță de masă** au înregistrat o creștere semnificativă, depășind dublul nivelului anterior, de la 18% în 2023 la 47% în 2024.
BUCUREȘTI, 12 Martie 2025: Grupul LEGO a publicat rezultatele financiare pentru anul 2024. Compania a înregistrat venituri și profit operational record, depășind evoluția pieței de jucării prin câștiguri semnificative de cotă de piață. Creșterea de două cifre a veniturilor a fost susținută de cererea pentru portofoliul său extins și diversificat, implementarea eficientă a strategiilor de piață și de un lanț de aprovizionare rezilient. Pentru a susține creșterea pe termen scurt și lung, compania a intensificat investițiile în inițiative strategice.