Citind zi de zi critici la adresa României, ajung să simt un sentiment profund de durere. Este greu să înțeleg de ce, în loc să ne sprijinim unii pe alții și să promovăm tot ce avem bun în țara noastră, ajungem să fim atât de severi și auto-distructivi. De ce, ca români, în loc să ne apărăm țara, să evidențiem realizările și să fim mândri de ceea ce am construit, alegem să vedem doar partea negativă? Politica, economia, industria – da, au neajunsuri și probleme, dar acestea nu definesc întreaga realitate a României. S-au făcut greșeli, sunt multe provocări, dar asta nu înseamnă că totul este doar un drum fără ieșire.
Există atât de multe lucruri bune de spus despre România. Avem un patrimoniu cultural unic, o istorie fascinantă, oameni talentați care muncesc din greu, inovație și resurse naturale neprețuite. Avem peisaje spectaculoase care atrag turiști din întreaga lume, iar bucătăria noastră este apreciată de cei care o descoperă. Multe dintre domeniile noastre, cum ar fi educația, medicina și IT-ul, au făcut progrese remarcabile în ultimii ani. De ce nu le aducem mai des în față? De ce nu punem în valoare realizările, chiar și cele mici, care fac parte din succesul unei națiuni?
Posturile de televiziune, din păcate, par a fi mai interesate de scandaluri, certuri și nemulțumiri, mereu promovând conflicte și tensiuni. În fiecare zi, vedem doar dispute și scandaluri, în loc să fim martorii și susținătorii realizărilor pozitive ale românilor. Olimpicii noștri, acei tineri care aduc mândrie țării prin performanțele lor, trec aproape neobservați. Medaliile câștigate de români în diverse colțuri ale lumii sunt ignorate, iar inovațiile în industrie nu primesc atenția pe care o merită. Nu mai există coloșii industriali de dinainte de '89, este adevărat, dar sunt atâtea fabrici mici și mijlocii care produc cu mândrie, care creează locuri de muncă și contribuie la economia țării. De ce nu celebrăm aceste realizări? De ce nu vorbim mai mult despre succesul acestor afaceri care, chiar și în vremuri dificile, reușesc să rămână pe piață și să inoveze?

Ziua Internațională a Poeziei este marcată anual pe 21 martie, oferind o oportunitate specială de a celebra frumusețea cuvintelor, puterea lor de a inspira și capacitatea de a exprima cele mai profunde trăiri umane. Instituită de UNESCO în 1999, această zi are scopul de a promova lectura, scrierea, publicarea și aprecierea poeziei în întreaga lume.
Poezia este o artă universală, un limbaj comun al sufletului, care transcend barierelor lingvistice și culturale. De-a lungul timpului, poeții au jucat un rol esențial în modelarea sensibilității colective, reușind să surprindă frumusețea naturii, complexitatea iubirii, profunzimea gândirii filosofice sau suferințele omenești.
Ziua Internațională a Poeziei oferă prilejul ideal pentru ca poeții, cititorii și iubitorii de literatură să se reunească și să celebreze diversitatea culturală și bogăția expresiilor poetice. În această zi, se organizează evenimente literare, recitaluri de poezie, ateliere de creație, iar instituțiile culturale încurajează descoperirea și promovarea poeților consacrați sau emergenți.
Importanța poeziei nu se rezumă doar la frumusețea estetică a versurilor, ci și la impactul său profund asupra societății.
Prin poezie, oamenii pot transmite mesaje puternice despre dreptate, libertate, speranță și iubire. Ea poate fi o formă de rezistență, de refugiu sau de celebrare a vieții. De aceea, poezia merita să fie prețuită și cultivată, nu doar de Ziua Internațională a Poeziei, ci în fiecare zi.
Astfel, pe 21 martie, să ne oprim o clipă din ritmul alert al vieții pentru a savura un poem, pentru a recita un vers sau chiar pentru a scrie câteva rânduri ce ne reflectă emoțiile. Sărbătorind poezia, celebrăm, de fapt, esența umanității și frumusețea sensibilității noastre interioare.
Dragi poeți, voi sunteți făuritorii viselor așternute pe hârtie, cei care dați glas emoțiilor și colorați lumea prin cuvinte.
De Ziua Internațională a Poeziei, vă mulțumim pentru sensibilitatea, inspirația și frumusețea pe care o aduceți în viețile noastre. Continuați să scrieți, să inspirați și să luminați suflete prin versurile voastre!
Cu respect și apreciere,
Echipa Radio ProDiaspora.

Un proiect inedit al Departamentului de Științe Politice și Științele Comunicării al Universității din Oradea - “Invitații de serviciu” demarează săptămâna viitoare.

Studenții se vor intalni cu specialiști media, cu care vor discuta despre cele mai actuale aspecte din domeniul comunicării.

Prima întâlnire îi va avea invitați pe ziariștii săptămânalului Bihoreanul, pe tema “Jurnalismului de investigație” și se va desfășura miercuri, 26 martie de la ora 11, la sediul Departamentului, clădirea C55, sala 008.

La eveniment vor participa și elevi de la Colegiul Național "Onisifor Ghibu" Oradea, implicați în proiect.

Afișul evenimentului este realizat de Antonia Marta, studenta la Jurnalism, anul III.

Vă invităm la conferința „Începuturile Academiei Române la Cluj”, susținută de acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, urmată de lansarea primului volum al „Cărții de Aur a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române. 75 de ani de excelență în cercetarea academică”.
Volumul, un demers editorial de referință, acoperă perioada 1949-1969, oferind o perspectivă documentată asupra activității și contribuției academicienilor clujeni în această etapă istorică. „Cartea de Aur a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române” va fi prezentată de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române, și de Marius Bojiță, președintele Fundației Transilvania Leaders. De asemenea, vor lua cuvântul și autorii lucrării: cercetătorul consacrat Varga Attila, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, arhivist Violeta Druță și acad. Doru Pamfil.
Evenimentul, moderat de Vasile G. Dîncu, directorul Editurii Școala Ardeleană, se desfășoară în continuarea demersurilor dedicate celebrării celor 75 de ani de activitate a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, marcate anul trecut, și subliniază rolul esențial al acestei instituții în promovarea științei și culturii.