La Muzeul Civilizției Urbane din Brașov poate fi vizionată Expoziția „Jocuri și dansuri tradiționale din Sud-Estul Transilvaniei”. Aceasta constituie una din realizările Proiectului European de Cooperare „Trad’Europe”, desfășurat în perioada 2023-2025, printr-o colaborare între Muzeul de Etnografie Brașov, Lo Rondèu de Castelnau (Franța) și Motek Entertainment (Olanda).
Proiectul a avut ca obiectiv „creșterea vizibilității patrimoniului cultural intangibil din două zone etnografice (Sud-Estul Transilvaniei și Sud-Estul Franței – Occitania) și asigurarea promovării acestuia în context european”. În cadrul lui s-au desfășurat „numeroase acțiuni culturale și activități de cooperare, realizând festivaluri, evenimente, arhive digitale, dedicate muzicii tradiționale reprezentative ambelor culturi, întâlniri între artiști francezi și români pentru documentare și crearea unui repertoriu comun.”
Expoziția de la Muzeul Civilizației Urbane bazată pe un studiu riguros al tradițiilor din partea de sud-est a Transilvaniei și-a propus să aducă la cunoștința vizitatorilor aspecte teoretice și practice cu privire la obiceiurile, dansurile și portul popular al populațiilor conlocuitoare din această zonă: români, sași, maghiari și ceangăi.
O informație bogată, foarte bine documentată și sistematizată este prezentată în texte, completată de manechini îmbrăcați în costume populare și de obiecte din recuzita jocurilor prezentate. Dansurile beneficiază de o prezentare complexă, privitoare la origine, modalități de a se transmite, variante, mod de execuție, inițierea în învățarea pașilor de dans, rolul lor avut în viața individului și a societății, descrierea costumelor purtate de dansatori.
Vom încerca în cele ce urmează să facem o prezentare a expoziției, având ca suport informația pe care aceasta a pus-o la dispoziția vizitatorilor. Comunitățile de români din Sud-Estul Transilvaniei sunt reprezentate prin dansuri și costume populare din zonele Rupea, Țara Oltului, Șcheii Brașovului, Bran, Zona Făgărașului. În ceea ce privește zona Rupea, sunt menționate mai multe dansuri: „Hațegana”, „Potângu”, „Mușamaua”, „Ciobănașul”, „Sârba”, „Alunelu”, „Perinița”, „Resteul”, „Călușarul”, „Bătuta”. Se fac referiri și la „nunta călușarilor” și sunt prezentate detaliat două dansuri: „Hodoroaga” și „Fecioreasca fetelor de la Crihalma”.