Ziua Internațională a Bărbatului, celebrată anual pe 19 noiembrie, este o ocazie specială de a recunoaște contribuțiile, rolurile și valorile bărbaților în societate. Instituită oficial în 1999, această zi are scopul de a promova egalitatea de gen, sănătatea fizică și mentală a bărbaților, precum și de a celebra modelele masculine pozitive care inspiră generațiile prezente și viitoare.
Această sărbătoare nu este doar o recunoaștere a realizărilor bărbaților, ci și un prilej de a aborda provocările cu care se confruntă. Subiecte precum sănătatea mentală, prevenirea suicidului, discriminarea de gen sau stereotipurile legate de masculinitate sunt teme importante care merită atenție. Ziua Internațională a Bărbatului ne amintește că bărbații sunt mai mult decât simple roluri sociale, ei sunt ființe complexe, cu emoții, aspirații și vulnerabilități.
Un aspect important al acestei zile este accentul pe educație și conștientizare. Prin evenimente și discuții organizate în întreaga lume, sunt evidențiate nevoile unice ale bărbaților și modalitățile prin care comunitățile pot sprijini echilibrul și armonia între sexe. Într-o lume în continuă schimbare, este esențial să ne reamintim că fiecare individ, indiferent de gen, contribuie la diversitatea și frumusețea umanității.
De asemenea, această zi oferă șansa de a aprecia figuri masculine marcante – tați, frați, parteneri, colegi sau prieteni – care aduc valoare și inspirație în viețile noastre. Într-o epocă în care accentul cade pe acceptare și înțelegere, Ziua Internațională a Bărbatului poate fi văzută ca o punte spre respect reciproc și solidaritate.

În seara de sâmbătă, 23 noiembrie 2024, de la ora 19, Ateneul Român va găzdui un recital cameral ce se anunţă a fi unul din reperele stagiunii în curs a Filarmonicii George Enescu.
Cei trei interpreţi - violonistul Valentin Șerban, violoncelistul Ștefan Cazacu şi pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu - reuniţi în ansamblul Trio Alpha vor interpreta două lucrări din repertoriul consacrat pentru trio cu pian din literatura rusă romantică: Trio elegiac nr. 1, în sol minor de Serghei Rahmaninov şi Trio în la minor, op. 50 de Piotr Ilici Ceaikovski.
Valentin Șerban este concertmaistru al Orchestrei Filarmonicii George Enescu. A câştigat Marel Premiu al secțiunii de vioară la Concursul Internațional George Enescu, ediția 2020/21. Violonistul a obținut diploma de licență la Universitatea „Transilvania” din Brașov și a urmat cursuri de master la Universitatea de Muzică și Artele Spectacolului din Graz, sub îndrumarea Silviei Marcovici. A concertat în România, Franța, Germania, Austria și Italia. Este membru al Orchestrei Les Dissonances din Paris din 2018 și concertmaistru invitat al Orchestrei Române de Tineret.
Valentin Șerban s-a perfecţionat în arta interpretării sub îndrumarea violoniștilor Valeriu Rogacev, Daniel Podlovschi, Ştefan Gheorghiu, Adam Han-Gorski, Ilarion Ionescu-Galaţi, Silvia Marcovici, Leonidas Kavakos, Ivry Gitlis, David Grimal, Mihaela Martin, Adam Han-Gorski, Arlette Bonamy, Alexandru Tomescu. A cântat în săli faimoase de concerte - Grande Salle Pierre Boulez – Philharmonie de Paris, Konzerthaus Berlin, Queen Elisabeth Hall în Antwerp, Ateneul Român, Opéra de Dijon, Le Volcan din Le Havre - și a avut drept parteneri de scenă muzicieni renumiți, precum Alina Pogotskina, Alissa Margulis, Alexander Buzlov, Konstantin Heidrich, Claudio Bohorquez, Viviane Hagner, Diana Ketler, Răzvan Popovici, Aimo Pagin, Vladimir Mendelssohn, Philippe Graffin, Marius Ungureanu.

Sunt în Statele Unite de 55 de ani, dar niciodată societatea americană nu a fost atât de divizată ca în ultimii ani. Mocneşte nemulţumirea şi nu mai există un numitor comun care să unească oamenii. Până şi prietenii s-au certat între ei din motive politice şi sunt puţine şanse de reconciere. Un bun prieten, doctor de origine mexicană, mi-a mărturisit înainte de alegeri că are mari probleme în familie: unii îl adoră pe Trump şi alţii îl detestă; el e prins la mijloc. I-am zâmbit şi i-am spus că nu e singur. Eu am unii prieteni romani care şi-ar da viaţa pentru Trump şi alţii care l-am sfâşia.

Am trăit peste 20 de ani la Washington unde ca reporter la Vocea Americii am încercat să înţeleg mecansimele politicii SUA, în special obiectivele internaţionale. Apoi m-am pensionat şi după câţiva ani m-am mutat în Arizona. Aici mi-am dat seama repede că dacă la Washington predomina obiectivele federale şi internaţionale, în Arizona oamenii sunt preocupaţi în primul rând de probleme economice practice şi locale. Şi totuşi, în ultimele luni au dominat şi aici preocupările politice. Trebue precizat că Arizona este unul din statele nedecise (swing state) care oscilează între democraţi şi republicani şi nici un partid nu poate fi sigur de rezultatul alegerilor.

În acest an, dispută a fost acerbă reflectând compoziţia socială şi etnică a statului. Arizona e frumoasă, are relief divers, are clima semi-tropicala în sud şi continentala în partea nordică şi muntoasă a statului. Arizona are totodată un standard ridicat de viaţă şi atrage continuu locuitori din zonele reci ale Americii. Populaţia statului e amestecată: amerindieni, mexicani, hispanici, Europeni şi negri-americani. În ultimele decenii s-au stabilit deasemenea în Arizona atât pensionari din alte state cu stare materială bună, dar şi mulţi imigraţi din America Latină. Acest amestec etnic, rasial şi social se oglindeşte în opţiunile politice ale populaţiei.

Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare, celebrată anual pe 10 noiembrie, este un prilej important de reflecție asupra modului în care știința contribuie la progresul și bunăstarea umanității. Această zi a fost inițiată de UNESCO în anul 2001, cu scopul de a promova valorile științei ca instrument esențial pentru dezvoltarea societății, pentru pace și pentru gestionarea problemelor globale. Marcarea acestei zile în întreaga lume subliniază importanța cunoașterii științifice, dar și a colaborării între națiuni pentru a construi o lume mai echitabilă, sigură și sănătoasă.
Știința joacă un rol esențial în viața noastră de zi cu zi, de la tehnologiile care ne fac viața mai confortabilă și mai eficientă, până la soluțiile inovative care răspund unor provocări complexe, cum ar fi schimbările climatice, bolile infecțioase și crizele alimentare.
Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare ne amintește de rolul important pe care știința îl are în abordarea acestor probleme globale și de nevoia de a încuraja investițiile în educație și cercetare.
Pe lângă dezvoltare, știința joacă un rol esențial și în promovarea păcii.
Progresul științific poate reduce tensiunile dintre națiuni prin soluționarea problemelor ce duc la conflicte. De exemplu, proiectele de cooperare internațională în domeniul energiei regenerabile pot reduce dependența de resursele naturale limitate și implicit tensiunile legate de accesul la acestea. În plus, inițiativele globale privind schimbările climatice îi reunesc pe experții din întreaga lume, ceea ce contribuie la construirea unor relații bazate pe colaborare și respect reciproc.