Stagiunea simfonică a Filarmonicii George Enescu programează încă un concert-eveniment, în serile de joi, 7 noiembrie şi vineri, 8 noiembrie 2024. Pe scena Ateneului Român se va desfăşura un adevărat spectacol de sonorităţi, pestriţ şi plin de culoare, îmbrăcat în haina orchestrală de concert.
La pupitrul Orchestrei Filarmonicii George Enescu se va afla dirijorul Maxime Pascal, un susţinător fervent al muzicii franceze, precum şi al repertoriului din secolele XX-XXI. Printre realizările sale se numără spectacolele Te vedo, ti sento, mi perdo de Salvatore Sciarrino, pus în scenă la Scala din Milano şi apoi la Staatsoper Berlin. În 2023, a debutat la Festivalul d’Aix-en-Provence, interpretând producția foarte așteptată a Operei de trei parale de Bertolt Brecht, iar la Festivalul de la Viena a dirijat Lulu de Alban Berg.
Artistul Maxime Pascal îşi pune în valoare moștenirea franceză, prin colaborarea cu Opéra de Paris (interpretând lucrări precum Daphnis et Chloé, Boléro, L’heure espagnole). A dirijat Pelléas et Mélisande de Debussy la Opera din Malmö (2016) și a debutat cu mare succes la BBC Proms în 2019 cu L’Enfance du Christ de Hector Berlioz.
Programul cuprinde: Ora spaniolă, operă comică într-un act de Maurice Ravel, prezentată pentru prima dată pe scena Ateneului Român sub formă de operă în concert: o muzică spumoasă ce zugrăveşte atelierul unui ceasornicar spaniol şi farsele ce au loc, sub aspectul unei parodii pline de tâlc şi fără nici o urmă de maliţiozitate.
Alături de Orchestra Filarmonicii George Enescu şi de dirijorul Maxime Pascal se va afla o distribuţie redutabilă de solişti vocali, cu cariere desfăşurate pe cele mai mari scene din lume: Damien Bigourdan, Theodore Browne, Martina Belli, Charles Rice, Barnaby Rea.
Izul hispanic şi burlesc va fi completat în a doua parte a programului de luxurianţa orchestrală pentru care este binecunoscut Nikolai Rimski-Korsakov. Suita simfonică Şeherezada evocă, aşa cum relatează compozitorul, "episoadele şi tablourile izolate, nelegate între ele, din O mie şi una de nopţi, împrăştiate prin toate cele patru părţi ale suitei: marea şi corabia lui Sindbad, povestirea fantastică a prinţului Kalender, prinţul şi prinţesa, sărbătoarea la Bagdad şi corabia care se sparge de stânca cu călăreţul de aramă."
Soliști:

Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București, are plăcerea să vă invite miercuri, 6 noiembrie, la lansarea volumului „Semnătura indiană” de Radu Sergiu Ruba, un roman de excepție care îmbină lirismul cu o poveste profund autobiografică, într-un bildungsroman captivant. Evenimentul va avea loc la ora 17:00, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al Bibliotecii, str. Tache Ionescu. Nr. 4 și va oferi publicului ocazia de a descoperi unul dintre cele mai originale și impresionante romane din literatura română contemporană.

„Semnătura indiană” ne introduce în lumea unui adolescent orb care își croiește drumul într-un liceu de nevăzători din Cluj, sub dictatura ceaușistă. Hărțuit de Securitate din cauza unei scrisori trimise la Radio Europa Liberă, tânărul își dezvăluie vulnerabilitățile, curajul și visele într-o lume cenzurată. Autorul, Radu Sergiu Ruba, se inspiră din propria viață pentru a oferi o perspectivă unică asupra unei perioade istorice tumultuoase, într-un stil care îmbină reflecțiile politice și sociale cu o explorare profundă a simțurilor și identității.

La eveniment este invitat să participe și Răzvan Țupa, autorul selecțiilor de carte „citEști” pentru Aleph New, care a parcurs volumul Semnătura indiană atât în format tipărit, cât și în varianta audio realizată de editura Trei, în lectura lui Bogdan Gamaleț. Răzvan Țupa va împărtăși impresiile sale despre acest roman captivant, analizându-l din ambele perspective—cea vizuală și auditivă.

Pe 1 noiembrie, Ziua Morților, sau Luminația, cum este cunoscută în Transilvania, cimitirele se transformă într-o mare de flori și lumini. Aceasta este o tradiție profund înrădăcinată în cultura românească, care, deși preluată de la popoarele catolice, a fost adoptată și în unele regiuni ortodoxe, mai ales în Ardeal. În această zi, familiile merg la cimitir să îngrijească mormintele celor dragi, să aprindă lumânări și să aducă flori. Luminația reprezintă o celebrare emoționantă a legăturilor ce rămân vii între cei vii și cei plecați dintre noi.
Rădăcinile Luminației în cultura românească
Originea acestei zile provine din sărbătoarea catolică a Tuturor Sfinților, când se cinstesc sufletele celor decedați. În Transilvania, unde comunitățile ortodoxe și catolice au trăit timp îndelungat împreună, tradițiile s-au împletit, iar Luminația a devenit o sărbătoare recunoscută și practicată pe scară largă, indiferent de confesiune. Românii păstrează acest obicei și merg la cimitir în semn de respect față de cei dragi, simbolizând astfel trecerea peste granițele dintre vieți și continuitatea amintirilor.
Obiceiurile Luminației: flori, lumânări și rugăciuni
De obicei, în ziua de 1 noiembrie, cimitirele devin locuri de pelerinaj. Părinți, copii și chiar nepoți se adună în jurul mormintelor, decorându-le cu crizanteme, floarea toamnei, simbolizând rezistența și frumusețea care durează chiar și în fața frigului iernii. Această floare capătă o încărcătură simbolică aparte în contextul Luminației, unde amintirile și dragostea pentru cei plecați sunt menținute vii prin acest ritual simplu și profund.
Lumânările aprinse, alături de rugăciuni, au și ele un rol deosebit de important. Lumina lumânării semnifică ghidarea sufletelor către lumină, pace și liniște, într-o lume a liniștii. Se spune că flacăra lumânării este o poartă prin care sufletele pot ajunge în siguranță la odihna veșnică, iar simbolul de flacără devine, în acest context, un fel de promisiune tăcută că vor fi mereu amintiți.

În 24 octombrie 2024, în cea de-a doua zi a Festivalului Internațional “Sabin Pautza”, la Biblioteca Județeană ”Paul Iorgovici” din Reșița, și-au dat întâlnire umorul, respectiv, starea de bine, elevii și profesorii de la mai multe școli din municipiu. Întâlnirea l-a avut ca invitat pe maestrul Sabin Pautza, care a venit aici, pentru a le vorbi elevilor despre cele 2 cărți de glume pe care le-a lansat în ultimii ani spre bucuria celor care iubesc bancurile și știu să râdă, atunci când le ascultă. La această manifestare inedită, în care o personalitate din lumea muzicii vine să spună bancuri, au venit cu drag elevii de la Colegiul “Banatului Montan” din Reșița, însoțiți de profesorii Valentina Mihuț și Petrișor Petru, dar și elevii de la școala care îi poartă numele acestei personalități culturale, respectiv Liceul de Arte “Sabin Pautza”. De la școală maestrului au venit elevii din clasa a XII-a, însoțiți de profesorul Adrian Garoiu.