Chris Norman, vocea inconfundabilă a trupei Smokie din anii ’70, revine în România. Celebrul cântăreț va susține un show plin de amintiri frumoase, pe 15 iunie 2023, de la ora 20:00, pe BT Arena din Cluj Napoca.
Trupa alături de care va concerta celebrul artist britanic la Cluj este formata din: Geoff Carline - chitara, voce, Martina Walbeck - Keyboards, pian, voce, Axel Kowollik - bass, voce, Dorino Goldbrunner - tobe, Rachel Parga – chitară, voce
Chris Norman a devenit celebru în anii ‘70, fiind primul solist al formației Smokie. Primul album, “Pass It Around”, a fost lansat în 1975, dar primul hit, “If You Think You Know How To Love Me” a venit abia un an mai târziu. Piesa a ajuns No1 în majoritatea țărilor europene. Au urmat hituri precum “Don’t Play Your Rock’n’roll To Me”, “I’ll Meet You At Midnight”, “Needles And Pins” sau “Living Next Door To Alice”.
Chris Norman a fost influențat încă din copilărie de muzicieni precum Elvis Presley, Little Richard, The Beatles, The Rolling Stones sau Bob Dylan. A debutat pe scenă la începutul anilor ‘70, dar succesul a venit alături de trupa Smokie. În 1978 a înregistrat un duet cu Suzi Quatro, “Stumblin’ In”, piesă ce avea să ajungă până pe locul 4 și dincolo de ocean, în Billboard Hot 100.
Anii ‘80 au venit cu oportunitatea unei cariere solo care a debutat cu un super hit, “Midnight Lady”. Piesa a fost un succes, s-a vândut în mai bine de 1 milion de exemplare, iar în Germania a stat 6 săptămâni pe primul loc. Au urmat piese precum “Some Hearts Are Diamonds” “Fearless Hearts” sau Broken Heroes”.
În 1994, Chris Norman a primit distincția „Starul video internațional al anului” de la CMT Europe pentru videoclipurile „Jealous Heart”, „The Growing Years” și „Red Hot Screaming Love”. În același an, Chris Norman a format o nouă trupă și a plecat în turneu pentru prima dată în ultimii șase ani.
Anii 2000 au venit cu participări la numeroase festivaluri și emisiuni de televiziune, cea mai cunoscută fiind “Comeback Show” de la televiziunea germană, unde a interpretat “Stumblin’ In” în duet cu C.C. Catch.
În decembrie 2021, a lansat noul său album numit „Just A Man”, pe care l-a scris și înregistrat împreună cu vechiul său mentor și prieten Mike Chapman ca producător. Pe 4 noiembrie anul trecut, a lansat un nou album intitulat ~Rediscovered Love Song~. Pe disc sunt piese foarte cunoscute din repertoriul lui Eric Clapton, Bee Gees, Roy Orbison sau Moody Blues, cântate în stilul inconfundabil al artistului britanic.
În perioada următoare, Chris Norman are anunțate concerte la Limassol (Cipru), Basel (Elveția), Munchen (Germania) sau Treungen (Norvegia).
Dacă vrei să simți vibe-ul muzicii de calitate și să cânți cu noi hituri precum “Living Next Door To Alice”, “Mexican Girl”, “Stumblin’ In”, “I’ll Meet You At Midnight” sau “Midnight Lady”, te așteptăm pe 15 iunie 2023 la BT Arena din Cluj Napoca.

Academia Română organizează marți, 21 martie 2023, conferința-audiție „Ludwig van Beethoven și Marea Fugă op. 133“, susținută de prof. univ. Dan Dediu, cadru didactic al Universității Naționale de Muzică din București. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125, începând cu ora 17, și se înscrie în seria de conferințe cu public „Ora de știință. Invitații Academiei Române“.

Manifestarea va fi moderată de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, și va fi alcătuită din două părți, prima dedicată conferinței, iar cea de-a doua dialogului cu publicul.

Conferința profesorului Dan Dediu propune o inițiere a auditorului atât în istoria unei celebre creații a lui Ludwig van Beethoven, Marea Fugă op. 133, cât și în complexitatea unei muzici construite „într-un mod sofisticat“, după aprecierile conferențiarului:

„Structura pură, de o duritate diamantină a sonorității, se dezvăluie prin urmărirea firului roșu conducător. Există opusuri în istoria muzicii, așa cum există texte în literatură sau filosofie, care au nevoie de o concentrare permanentă a percepției. Creația lui Beethoven este unul dintre acestea, deoarece fuga este forma cea mai elaborată a unei muzici polifonice“ precizează profesorul Dediu.

Compusă inițial ca parte finală a giganticului cvartet op. 130, Marea Fugă devine o creație de sine stătătoare la sugestia editorului lui Beethoven, care vede în ea, încă de la prima audiție, structura unui opus complet. Beethoven îi ascultă sfatul și scrie un alt final pentru cvartetul op.130, lăsând ca Marea Fugă să devină un opus separat, anume opusul 133. Povestea Marii Fugi pentru cvartet de coarde continuă apoi prin vreme cu ambiția marilor compozitori vienezi de a recupera tehnica polifonică a muzicienilor din epoca barocă. Profesorul Dediu afirmă că Mozart şi Beethoven, în creațiile lor târzii, au demonstrat o înţelegere adâncă a polifoniei şi au reuşit să o adapteze noilor condiţii ale limbajului clasic.

Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” Ploieşti, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, organizează în perioada 6 martie – 30 aprilie 2023 Concursul de poezie „Frunză verde de albastru”, ediţia I.
REGULAMENTUL CONCURSULUI DE POEZIE „FRUNZĂ VERDE DE ALBASTRU”, EDIŢIA I
• Poeziile participanţilor vor fi trimise online pe adresa de e-mail a Muzeului „Nichita Stănescu” - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
- Participanții pot înscrie în competiție trei poezii, iar una, obligatoriu, trebuie să conţină elemente de prozodie (rimă, ritm, măsură etc.).
- Poeziile trimise nu trebuie să fi fost publicate/postate până la anunţarea clasamentului.
- Vârsta participanţilor: elevi – școală gimnazială și liceu.
- Poeziile vor fi redactate în limba română, editate în WORD sau PDF, cu diacritice.
- Poeziile vor fi însoţite de datele de identificare (nume, prenume, clasă, școală/liceu), precum și numele, prenumele și numărul de telefon al unui părinte sau tutore legal în cazul minorilor.
- Participanții își asumă răspunderea pentru poeziile înscrise în cadrul concursului, în concordanță cu legile privind drepturile de autor și de proprietate intelectuală.
- Părintele sau tutorele legal al participantului minor își dă consimțământul, prin trimiterea e-mailului de înscriere, ca numele și vârsta Participantului, precum și poeziile cu care a participat la Concurs să fie făcute publice pe canalele de social-media ale Organizatorului, în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
- Prelucrarea datelor cu caracter personal se face în conformitate cu Dispozițiile Legii GDPR nr. 190/2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.
- Oricine va înscrie un text care nu-i aparţine (sau conţine părţi copiate) va fi descalificat fără a fi anunţat.
- Organizatorii vor descalifica orice concurent a cărui creaţie are erori gramaticale sau cuvinte/expresii vulgare.
- Oricine va trimite un text/texte cu care a participat la alte concursuri literare va fi descalificat fără a fi anunţat.
• Perioada de trimitere a poeziilor este 06.03.2023 – 30.04.2023.
• Jurizarea poeziilor va avea loc în perioada 02.05 – 12.05.2022.
• Premierea şi recitarea poeziilor vor avea loc pe 18.05.2023, cu ocazie Zilei Internaționale a Muzeelor.

Biblioteca Academiei Române vernisează joi, 9 martie 2023, expoziția „Presa românească. Între tradiție și inovație“ organizată de Serviciul de catalogare periodice și de Serviciul de manuscrise-carte rară. Evenimentul va avea loc în sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125, începând cu ora 11. Vernisajul va fi onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Vor lua cuvântul acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și director general al Bibliotecii Academiei Române.
Expoziția „Presa românească. Între tradiție și inovație“ se înscrie în seria evenimentelor anuale dedicate prezentării valorosului tezaur de periodice al Bibliotecii Academiei Române deținătoarea celei mai bogate și mai cuprinzătoare colecții de presă românească tipărită în țară sau în străinătate. Până în prezent, colecția de periodice a Bibliotecii Academiei Române numără peste 58.800 de titluri, reprezentând peste 8,5 milioane de exemplare.
Expoziția va aduce în fața publicului piese care ilustrează istoria presei noastre de la începuturile sale până în perioada modernă, unele dintre acestea unicat. Alături de celebrele Curierul românesc și Albina românească, care marchează prima jumătate a secolului al XIX-lea, va fi expusă o copie fotografică după Courier de Moldavie, primul periodic din Moldova, apărut la Iași în 1790. Un loc special este acordat „presei din Sărindar“, reprezentată de ziarele Adevărul, cel mai longeviv ziar românesc (primul număr apărut la București în 15 august 1888), și Dimineaţa (1900). Expoziția evidențiază, pe spații ample, procesul de modernizare a presei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și efervescența jurnalistică din perioada interbelică: