Hormonii pot juca un rol important în controlul greutății noastre și în atingerea obiectivelor noastre de a slăbi. Începutul ține de modul în care sunt echilibrați acești hormoni și de modul în care renunți la stilul de viață vechi și optezi pentru unul nou și mai sănătos, cu o ”dietă” de somn, exerciții fizice regulate și o alimentație nutritivă și corectă.
În opinia profesorului internațional de yoga Dana Țupa, fondatoarea PURNA Yoga – prima școală de yoga din România acreditată de Yoga Alliance din Statele Unite ale Americii, patru hormoni, și anume grelina, leptina, insulina și cortizolul, joacă un rol important în modul în care, organismul nostru înghite și metabolizează alimentele, motiv pentru care aceștia sunt una dintre cheile principale pentru pierderea în greutate și menținerea unei stări de sănătate de durată.

Grelina ne semnalizează foamea
Grelina este un hormon produs de stomac și tubul digestiv care, trimite semnale către creier pentru a ne face să simțim foame. De obicei, aceasta se intensifică cu câteva ore înainte de masă. Atunci când grelina este ridicată, creierul primește semnalul că ar trebui să te alimentezi. “Există mai multe metode prin care putem remodela grelina și poate fi util pentru a ne ajuta să pierdem în greutate. Prima metoda este aceea de a dormi suficient de mult, adică, undeva între 7-8 ore pe noapte. Este o corelație directă între a dormi suficient, odihna pe care o simți dimineața si dorința de a compensa lipsa energiei cu acțiunea de a mânca, uneori în exces, de a reduce cantitatea de alimente ingerate, astfel încât stomacul să fie mai ușor și să producă mai puțină grelină. Mai poți mânca alimente bogate în fibre. De exemplu, cereale integrale, fructe și legume vor susține foamea mai mult timp decât pastele sau produsele de patiserie”, explică profesorul internațional de yoga, Dana Țupa.

Academia Română vă invită miercuri, 22 februarie 2023, la conferința „Ce știm astăzi despre schimbarea în limbă?“, susținută de prof. univ. Rodica Zafiu, cadru didactic al Universității din București. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125, începând cu ora 17, și se înscrie în seria de conferințe cu public „Ora de știință – Invitații Academiei Române“.
Evenimentul va fi moderat de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, și va cuprinde o sesiune de întrebări și răspunsuri, la care publicul este invitat să participe.
Conferința susținută de prof. univ. Rodica Zafiu are ca punct de plecare observația conform căreia schimbarea permanentă a formelor și a sensurilor, considerată o trăsătură inerentă a limbilor naturale (ca și variația, care stă la baza ei), rămâne adesea nepercepută de vorbitori sau – când este percepută – este judecată negativ, cu anxietate.
Cum și de ce se împrumută cuvinte și expresii, se modifică forme și sensuri, se schimbă chiar tipare gramaticale? Unele răspunsuri sunt la îndemâna bunului-simț, altele pun în discuție viziunea de ansamblu asupra structurii și a funcționării limbii.
Conferința propune o trecere în revistă a explicațiilor oferite, din perspectiva diferitelor direcții lingvistice, asupra cauzelor care determină dinamica limbii și asupra modului în care intervin schimbările. Ce au adus nou cognitivismul, funcționalismul, lingvistica formală, pragmatica și sociolingvistica față de explicațiile tradiționale din lingvistica istorică? Cum se petrece schimbarea în zone ale limbii mai puțin studiate până de curând (în cazul mărcilor pragmatice, al conectorilor, al atenuatorilor, al modalizatorilor etc.)? Exemple recente din limba română vor ilustra tiparele previzibile și incertitudinile inerente ale schimbării lingvistice.
Rodica Zafiu (n. 1958) este profesoară la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetătoare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ al Academiei Române. A publicat volumele Poezia simbolistică românească (1996), Naraţiune şi poezie (2000), Diversitate stilistică în româna actuală (2001), Limbaj şi politică (2007), 101 cuvinte argotice (2010) și a colaborat la mai multe tratate și monografii asupra limbii române în context romanic (cea mai recentă fiind The Oxford History of Romanian Morphology, 2021). Este autoare a peste o sută de studii și articole apărute în periodice de specialitate – „Journal of Pragmatics, „Degrés“, „L’information grammaticale“, „Rivista Italiana di Onomastica“ (RIOn), „Il Nome nel testo“, „Romània Orientale“, „Revue roumaine de linguistique“, „Limba română“, „Studii şi cercetări lingvistice“, „Diacronia“ etc. – și în volume colective.
A adus contribuții la studiul conectorilor discursivi, al mijloacelor lingvistice ale modalizării, evidențialității şi aproximării, al fenomenelor de gramaticalizare și pragmaticalizare; a investigat textul poetic, discursul politic și jurnalistic, argoul, tendinţele limbii române actuale, procesul de standardizare lingvistică.

Astăzi când se marchează în România dar și pe întreg mapamondul, ziua de naștere a inegalabilului Constantin Brâncuși, acesta a fost sărbătorit și în Capitala Americană printr-un eveniment unic organizat de Romanians of DC și de către prestigioasele Galeriile de Artă ale Statelor Unite ale Americii.
Evenimentul, intitulat Brâncuși la Galeriile Naționale de Artă – Încălcând regulile în arta modernă, s-a bucurat de prezența a aproximativ 30 de participanți, membri ai comunității româno-americane dar și americani fascinați de arta acestui mare sculptor și a constat dintr-un tur special organizat de către Galeriile de artă în jurul sculpturilor lui Brâncuși.
Prezentarea făcută de Nan Shapiro, una dintre specialistele galeriilor, s-a axat pe câteva date cheie ale mișcării de artă modernă și a pus în contextul acestei mișcări contribuția definitorie a lui Brâncuși. Participanții au putut astfel admira pentru început câteva dintre primele picturi și lucrări care au marcat începutul acestei perioade artistice. A urmat mai apoi o discuție despre rolul și influența lui Rodin, artist cu care Brâncuși a avut ocazia să lucreze în mod direct, dar de care s-a despărțit relativ rapid nu înainte însă de a lăsa posterității, așa cum a menționat și prezentatoarea turului, una dintre cele mai celebre citate ale sale: ” La umbra marilor copaci nu crește nimic.”
Vizita a continuat cu o discuție amplă în jurul celor patru sculpturi deținute de Galeriile Naționale de Artă ale SUA: Măiastra din 1911 lucrată în bronz finisat, cele două Pasări în văzduh una din 1925 lucrată în marmură albă pe un soclu de piatră și lemn și cealaltă din 1927 lucrată din alamă pe o bază de calcar și lemn și bustul lui Agnes E. Meyer din 1929 lucrat din marmură neagră. Mai trebuie menționat aici că pe lângă aceste lucrări expuse publicului, Galeriile mai dețin și un desen Cap de femeie din 1920 precum și o serie de fotografii originale din colecția Alfred Stieglitz, fotografii care înfățișează expoziția lui Brâncuși din 1914.
Lângă cele patru lucrări de artă, dispuse chiar la intrarea Galeriilor de artă modernă într-una dintre cele mai proeminente locații din acest templu al artei, prezentatoarea a discutat rând pe rând despre istoria celor patru sculpturi, modul în care acestea ilustrează evoluția artistică a lui Brâncuși dar și rolul pe care acesta l-a avut în modul în care arta, și mai ales arta modernă, este definită în mod oficial în SUA. Astfel Măiastra este printre primele sculpturi ale lui Brâncuși în care acesta abordează forma abstractă a unei păsări păstrând însă clară forma acesteia. Lucrarea, inspirată de legendara pasăre a folclorului românesc, Pasărea măiastră, o creatură mitică cunoscută pentru penajul auriu și cântecul captivant, a fost de numeroase ori refăcută, mai ales forma gâtului pentru a evita impresia unei păsări impunătoare sau chiar arogante dar și pentru a evita imaginea unui animal cu capul plecat.

Ziua Culturii Naționale va fi marcată, în anul 2023, de către ICR Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză prin tradiționalul „Maraton literarˮ, de această dată cu public, după două ediții consecutive în format online. Evenimentul va avea loc vineri, 13 ianuarie 2023, ora 17.00, la sediul ICR Lisabona, și va fi dedicat operei lui Nichita Stănescu - personalitate de prestigiu a literaturii române a secolului al XX-lea, cu o contribuție majoră la dezvoltarea limbajului liric românesc, a cărui operă a avut un larg ecou internațional. Maratonul de lectură va debuta cu evocarea operei scriitorului, marcând astfel împlinirea a 90 de ani de la nașterea, respectiv 40 de ani de la moartea poetului.

Fiecare cititor își va rezerva pe calendarul evenimentului un timp de lectură (aproximativ 5 minute), fie în limba portugheză, fie direct în limba română, textele putând fi alese din rafturile bibliotecii ICR Lisabona sau aduse din bibliotecile personale. Lecturile vor porni de la opere semnate de autori români clasici, moderni sau contemporani, cu focus pe Nichita Stănescu. Întrucât traducerile în limba portughezădin opera acestuia sunt în număr redus, participanții sunt încurajați să realizeze traduceri proprii, pentru care vor fi răsplătiți cu premii speciale, urmând ca cele mai reușite traduceri să fie publicate pe rețelele de socializare ale ICR Lisabona.

Sesiunile de lectură și dialogul cu publicul vor fi moderate de prof. Rodica-Adriana Covaci, care din anul 2007 şi până în prezent susţine cursul de Limba Română pentru străini din cadrul ICR Lisabona. În anul 2018, a fost decorată cu Ordinul Meritul Cultural pentru contribuţia personală la promovarea conservarea educaţiei în limba română şi implicarea în menţinerea identităţii culturale în rândul comunităţii româneşti din Portugalia. Pe parcursul maratonului, lecturile vor fi acompaniate muzical de tânărul chitarist portughez Paulo Torres.