Într-un loc mângâiat de soare și încărcat de istorie viața la țară este o binecuvântare cu atât mai mult când este păstorită de un conducător de excepție, primarul Dr. Ing. Adrian Gheorghe Ungureanu care, susținut de o echipă de oameni sufletiști, atașați de comunitate, a transformat în ultimii ani comuna Brebu într-o oază de lumină de standarde europene, făcând să prospere deopotrivă funcționalitatea și esteticul acesteia.

Sărbătoarea Sânzienelor din anul 2023, în care cămașa tradițională este celebrată ca simbol național, încununează o nouă inițiativă culturală a edilului comunei Brebu și anume aceea de a transforma spațiul alăturat Bibliotecii Comunale în Galeria Colecțiilor Etnografice – Brebu care prezintă o expoziție permanentă de costume și obiecte tradiționale din comuna Brebu și expoziții temporare de artă etno-contemporană a diferiților artiști români sau internaționali. Custodele și curatoarea galeriei este cercetătoarea în studiul imaginii costumului tradițional românesc, Iraida Florea.

Galeria Colecțiilor Etnografice – Brebu își deschide porțile la 1 iulie marcată de un eveniment cultural de excepție care se va desfășura pe parcursul după amiezii, celebrând totodată vernisarea expoziției temporare de artă fotografică și costum tradițional, IMAGOCOSTUM – HYPERBOREAN FOKLORE.

Biblioteca Națională a României organizează în data de 23 iunie 2021, la ora 12, în Atrium (la sediul din Bulevardul Unirii, nr. 22), dezbaterea cu tema „Cum citim o ie?”, eveniment dedicat Zilei Universale a Iei. Evenimentul va aduce laolaltă cinci invitate implicate în studiul critic, colecționarea și promovarea iei pe scene românești sau internaționale.

Acestea sunt:
Mara, artist și interpret al trupei Subcarpați;
Andreea Tănăsescu, creativ, La blouse roumaine;
Gabriela Nicolescu, antropolog, Biblioteca Națională a României;
Adriana Iordache, cusătoreasă
Mădălina Cojocariu, colecționar

 Cum citim o ie?” este un eveniment-dezbatere din seria Conferințelor Lunare ale Bibliotecii Naționale care își propune să răspundă acestei întrebări apelând la mai multe perspective. De la simbolic, la utilitar, de la valoarea sa ca marcă identitară, la instrument de marketing cultural, de la autenticitate, la producția sa de masă și la kitsch sau la lumea glamour a modei internaționale, ia este un obiect care poate fi astfel citit în mai multe chei de lectură. Ne dorim să le aducem în fața publicului interesat de acest fenomen prin vocile unor specialiști, comunicatori, cercetători sau pasionați și să înțelegem care, este astăzi rolul și locul iei în patrimonial nostru cultural, material și imaterial.

Evenimentul va fi moderat de Simona Noapteș, Bibliotecar, Serviciul Dezvoltare Instituțională al Bibliotecii Naționale a României.

Dezbaterea va avea loc după un scenariu care încurajează claritatea, dinamismul și interacțiunea dintre public și invitați. Într-o primă etapă, invitații vor răspunde fiecare, în câte 10 minute, la întrebarea „Cum citim o ie?”. După aceste mini-discursuri, va urma o sesiune Q&A în care publicul va fi încurajat să adreseze întrebări invitaților.

De ce?
Ne dorim să sărbătorim Sânzinele într-un mod inedit și să propunem publicului și cititorilor Bibliotecii Naționale o discuție relevantă și interesantă despre un obiect atât de îndrăgit în România, interdisciplinar, din perspective apropiate de categorii de vârstă diverse.

Suntem onorați să vă invităm să luați parte la acest eveniment, în calitate de parteneri media sau ca parteneri de dezbatere, dacă veți avea plăcerea să faceți parte din publicul acestui eveniment. 

Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la următoarele adrese:
Gabriela Nicolescu, Redactor, Serviciul Marketing Cultural și Comunicare
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
sau
Simona Gabriela Noapteș, Bibliotecar, Serviciul Dezvoltare Instituțională
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În societatea noastră în continuă schimbare și accelerare, programul aglomerat al părinților a devenit o realitate cu care multe familii se confruntă. Aceasta este o situație care are implicații profunde asupra modului în care copiii noștri cresc și se dezvoltă. Din cauza presiunilor de la locul de muncă, părinții sunt adesea nevoiți să lase copiii la grădiniță sau școală timp de 8 până la 10 ore pe zi, mult mai mult decât durata tradițională de școală sau grădiniță. Această practică a devenit norma pentru multe familii, o realitate care a schimbat dinamica tradițională a copilăriei și a relației părinte-copil.
Psihologul Dan Ivănescu amintește că fiecare copil este unic și că experiența fiecăruia în acest context poate varia semnificativ, iar diferențele individuale în temperament, reziliență și abilități de adaptare pot influența modul în care un copil răspunde la programul prelungit. Cu toate acestea, există câteva efecte generale pe care le putem considera în contextul stagiului lung în grădinițe și școli. “Pe termen mediu, copiii pot experimenta consecințe relevante pentru dezvoltarea lor din cauza programului extins la grădiniță sau școală. Creșterea stresului și anxietății este evidentă, deoarece copiii se pot simți presați să facă față responsabilităților academice și sociale crescute. Oboseala și epuizarea pot fi de asemenea probleme majore, întrucât copiii necesită mai mult somn decât adulții pentru dezvoltarea lor holistică. Însă programul prelungit, adesea combinat cu deplasarea și activitățile extrașcolare, poate duce la o privare cronică de somn, afectând performanța școlară și starea generală de bine a copilului. În plus, timpul petrecut în instituțiile de învățământ limitează interacțiunile calitative în familie, având potențialul de a diminua legăturile familiale și sentimentul de apartenență al copiilor.”, explică psihologul Dan Ivănescu.

Organizat pe bază de concurs de proiecte, Programul oferă sprijin financiar tinerilor talentați și cu rezultate bune, pentru achiziționare de materiale, echipament, instrumente muzicale și pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare la concursuri interne și internaționale, festivaluri, cantonamente.

Proiectele se depun online, până în 15 iunie inclusiv, pe pagina Fundației Pentru Comunitate - https://pentrucomunitate.ro/talente

 Se pot înscrie elevi născuți între 1 ianuarie 2005 și 31 decembrie 2015, și echipe de sportivi sau ansambluri artistice de la școli, licee, cluburi sportive sau de expresie artistică din România, cu elevi din categoria de vârstă menționată, care au obținut rezultate foarte bune la concursuri naționale și internaționale în domeniul sportiv sau artistic și au nevoie de sprijin material pentru dezvoltarea și continuarea carierei.

Fondul total al Programului este de 560.000 lei. Un solicitant poate să obțină finanțare în valoare maximă de 10.000 lei pentru achiziționare de materiale, echipament, instrumente sau alte produse necesare pregătirii în vederea obținerii de performanțe în domeniul sportiv sau artistic și/sau pentru acoperirea cheltuielilor de transport pentru participanți, ca să poată ajunge la concursuri naționale sau internaționale, antrenamente, cantonamente sau tabere de profil, cursuri, expoziții, concerte.
Un participant poate depune o singură solicitare de finanțare.
Proiectele vor fi evaluate de două jurii de specialitate, prezidate de Violeta Beclea-Székely, vicecampioană olimpică și mondială la atletism, și de violonistul Márkos Albert, concertmaestrul Filarmonicii Transilvania din Cluj.
Rezultatele se publică până în 15 august.

Cel mai longeviv concurs de proiecte din domeniu, ajuns la cea de-a 18-lea ediție, Programul MOL de promovare a talentelor este organizat de Fundația Pentru Comunitate din fondurile puse la dispoziție de Compania MOL România.
În cadrul celor 17 ediții anterioare, derulate între anii 2006-2022, au fost acordate finanțări în valoare de peste șase milioane de lei, pentru 3.340 de tineri talentați.
Detalii și formularul de înscriere se găsesc pe https://pentrucomunitate.ro/talente