Versuri în limba română
închipuiri în pandemie
închipuiri despre hăituirea ursului
ursul se ține ascuns în tufiș
o închipuire bolnavă să fie
despre urs, despre ursul întunericului
despre un invizibil urs colosal
în tufișuri fantastice în noapte
închipuiri despre hăituirea ursului
închipuiri despre visul cu vulpe
închipuiri despre vulpea care țipă
vestește nenorociri iminente
închipuiri despre ghionoaia
ghionoaia care zdrobește gospodăria
închipuiri avertizează plecarea eternă
ale cui închipuiri, ale cui închipuiri?
schimbare
anotimpul se pierde
aleargă... epuizat...
furtuni pe haturi
în case, prin scânduri
printre oameni și animale
ziua se pierde în noapte
fructe uitate pe crengi
în livada cu papagali
… dincolo de timp
insula cu șerpi
bălți cu nuferi
cu bizoni grași
acoperiți de muște
în ierburi solare
un du-te vino
de păsări migratoare
de căprioare speriate
de lupi ascunși
în ierburi bizare
aripi plutitoare
pe termale albastre
șamani repetați
în ape lunare
fantasme
fantome-n galop
pe Câmpii Elizee
șoapte și aripi
pixeli în timp
în ceața lunară
fragmente de frunze
crengi înghețate
ore pe ceasuri
minute, secunde
tremură-nghețate
pete-n vegetația
anului ce-a fost
roiuri de vorbe
nerostite la timpul trecut
imagini distorsionate
în oglinda personală
torente de corbi
pe cerul de plumb
în orașul meu
cu furtuni solare
suflet virtual
se ascunde, se trece
sculptat în relief
în vise solare
salonul de vară
contempla - în marea de privitori
realitatea în 3D, în perspex,
în lemn, în bronz, în acrilic,
în plastic, fibre optice, ciment...
încerca să afle sens
în tehnici savante
afirma direct:
„pot să fac mult mai bine!”
expoziția din vara aceea
era ca începutul, mijlocul
și sfârșitul unui cuib
de viespi imaculate
nu afla sens în mintea ei
bilingvă și de alte talente
bizar o lua razna prin
capodopere create pe numere
critici superlative pe afișe
geniale în catalogul expoziției
din vara iubirii lor nebune –
… fragmente de sensuri
impresie
insula ei se tot micșorează
fără somn, privește Tamisa
din Turnul de veghe,
Anne Boleyn
vede corbi agitați fără
satnavs sau hărți virtuale
aerul e-ncărcat de mânie
furtuni mici... furtuni mari...
apar și dispar la-ntâmplare
nouă zile și nouă nopți
priveghi de amintiri de dincolo
lumea ei se tot micșorează
află mai multe locuri din volume
în franceză și latină, dar nu știe
de computere, iphones sau TV-sets
zile de azi, zile de ieri
sunt reduse în jurul gâtului zvelt
până dispar într-un punct...
destinație: întuneric
ziua copie noaptea
în oglinda
iatacului cu tapet
și anecdote răsuflate
privește Tamisa
prin fereastra deschisă
de la pervazul cu pernuță
prin iatacul regal se aud
vorbe deghizate-n brașoave
ferecate-ntrebări flămânde
simte tufișuri bolnave
în mintea ei fără hotare
într-un joc inventat –
Anne Boleyn
surfează spre veșnicie
din geamlâc privește
cum coboară, cum se ridică
ceața-arcuită peste fluviu
în drum spre mare
ce-a pierdut?
un vis în iatac
pe fundal de limbi înroșite
forme… copie una pe alta
în oglinda paralizată
de glasuri fără formă
făr’ de-nceput...
făr’ de sfârșit...
în ceruri
râuri arcuite, rugină
și meandre la țărmuri
o altă plimbare
pe nisipuri albastre
bulgări rigizi țesuți
din lemn în derivă
șorțuri conturate-n frunze
în melci variabili
o altă zi
o altă noapte
umbre în mangrove
abalone sfărâmate la țărm
Edward VI
devine nisip veșnic
un ibis solitar
valuri mici
valuri mari
îneacă lumina
turnul eternității
întuneric filtrează durerea
pe pietrele Turnului –
Lady Jane Grey așteaptă
cu patru zile în urmă,
pajii-au încetat
să mai intre, să mai iese
din camera regală
cu vase debordante
cu umori: verde, galben,
negru și roz închis
un chanticleer trâmbițează:
orbirea alunecă din frunze –
corbii din arcul lor
Lady Jane Grey șade
în fața oglinzii oarbe,
se contemplă-n întuneric
în rochie de mătase și catifea
cu mâneci trompetă suflecate
și partlet țeapăn apretat
la lumânare muribundă
întunericul încă urlă
deasupra Turnului
când întunericul se topește
pietrele-i dezvăluie destinul –
tobogane de noapte, alunecă
căpșuni brodate,
flori cusute-n aur,
ciulini scoțieni în roz
pe câmpuri virtuale
în spate obloane și pietre
Lady Jane Grey își poartă destinul
în jurul gâtului
Lady Jane Grey din Turn
își poartă viitorul
colier cu medalioane și perle
când întunericul se topește
Lady Jane Grey va deveni fantomă
pion
în istoria Turnului
blocată în interior, cu părul roș
acoperit de-o glugă franceză
în lumină, peste creneluri
corbii își scutură penele
vor scormoni printre pietre
gheare îi vor împlini viitorul -
la Curtea Regală
întuneric aiurea
Mary I veghează
picături de tăcere
se preling printre pietre
pe țărmul Tamisei, șobolani
și corăbii pe ape de smoală
Mary I veghează
picături de tăcere
5 ani de domnie
persecuții
280 de dizidenți religioși
arși pe rug
Mary I veghează
picături de tăcere
decapitate în coș de nuiele
arbore genealogic încropit
de minți în balsamuri
picături de tăcere
Elizabeth I
vâslele-n sus, vâslele-n jos
Regina mlaștinilor
nu poate s-adoarmă
plutește trează
peste labirintul de bârfe
vâslele-n sus, vâslele-n jos
Regina apelor de culoarea ardeziei
cercetează sufletul caselor cu țigle
Regina fiarelor geriatrice
alunecă, se rotește, își ia zborul
peste mlaștini de bârfe
vâslele-n sus, vâslele-n jos
Regina Mării de argint
atinge coloane și arcade
scormonește vise luate de vânt,
Regina tenebrelor află
refugiu în mlaștini de bârfe
atomi
ședeau în cerc
umbre suspendate în ocru
între două lumi
atomi ai foamei în cursa himerei
erau sudați împreună
sub cerul asurzitor
muiați în râs invizibil
pământ ars, tufișuri sterpe și bețe
cenușa oarbă a zilei precise
focul picura biciuri
culori se-amestecau
vertical prin policandre
praful scâncea-n ochi
nisipul silabisea-n gură
cei de acolo pluteau
prin labirintul tăcerii
cascadori ai himerei
canicula era bolnavă de foame
atomii se luau la trântă în aer
caniculă
păianjeni de dimensiuni variate
urzeau în alcovuri de stâncă
sub un castron de sineală
și gălbenuș – pământul plutea
plesnind în lumina acută
umbre de aur pe bolovani
erau scorpioni și șopârle la soare
cactușii înnotau în spații
o libelulă se pierdea la Stone Palace,
argint scrijelit pe-o tăbliță de cer
greieri se-mbăiau prin boabe de ienupăr
crengi rupte, mărgele din turcuoaze
îngânau sunete din trecut
frunze șopteau legende
în imagini din nisip invizibil -
țipăt de păsări în tocana de suflete
fierbeau suspendate-n ocru.
potop
o altă zi… o altă noapte…
rugineau râuri în răsfăț
de-a lung de nisipuri albastre
o preumblare lunară
înțepenite grămezi
din lemn împletit
înserat în șorțuri de frunze
pe plajă-n arcuri
dune mărunte, dune uriașe
o cetatea-n ruină
o altă zi… o altă noapte…
înfășată strâns în pânza-apretată –
nisipuri umblătoare se adună
la gura râului unde
bărci se fac grămadă
– Mamă, ține-mă de mână
– Te-aș ține, de-aș putea
înfășată strâns în alabastrul răsuflării –
case priponite
se-nghesuie șfichiuite
sub cioplituri adânci de ape
– Mamă, mi-e frig
– Te-aș înfășa strâns, de-aș putea
înfășată strâns de mâini aeriene –
cât privirea poate cuprinde
vântoase nemernice înfulecă
pustietatea-n derivă
– Mamă, hainele-mi sunt ude
– Te-aș schimba, de-aș putea
înfășată strâns în somn fluid –
umbre-s prinse-n noduri cu sfori
lângă apa care mușcă vitreg
din cărămida căminului
– Mamă, m-am udat pân-la gât
– Te-aș sălta la deal, de-aș putea
înfășată strâns –
gaura căscată a apelor
duce la vale o jucărie din argint
ici colo... din loc în loc…
în maquis arțari
se petreceau la mal tulburat
abalone absconse
în nisipuri albastre
dreptunghiuri din lemn chinuit
se făceau reazem și țintă
ibisului conturat în nisipuri
ciugulea prin șorțul din frunze
bolți sprijineau dune mărunte
închipuiri la porți de Cetate
o altă zi la turnuri… o altă noapte…
nostalgie
era la vedere între pereți de himeră
tapetați sau nu la modă
volume moțăiau prăfuite
legate în piele de zimbru
în dulapuri pe pereți de himeră
Cavaler naviga prin documente
și trofee câștigate la baluri
îmbrăcat în beige, moțăia tăcut
la masa de lucru sculptată
cu ochii scăldați în antice tomuri –
răscoală peste obiecte spartane
sufletul ei îl privea; se legăna lunatec
de candelabrul pestriț de Murano
ferecate-n mintea ei cea albastră
o curte răcorită de suflete pierdute –
unul câte unul la zaruri și cărți
iatac unde intrau și ieșeau
la galop himere apretate pe sfoară,
oarbe cu mâini efemere, fantome electrice
măscărici adormiți în lumi ferecate
cavaleri
mărșăluiesc cavalerii
în bătătura cea veche
castelul se sfărâmă
în himere de plumb
enclavă de putori
de o putreziciune fină,
vânătorii de găini plantează
voci și sâmburi de măslin
în foișoare de grâu,
la banchetul fantastic
masca principesei atârn’apretată
la Poarta dinspre Răsărit
în Turnul de Veghe
loc de gâlcevi și turniruri
cavaleri și paji în armură
măslinul gârbovit
îmbobocește timid
lângă fântâna cântătoare –
furtuni certărețe
în curtea castelului... frânte
tufe uscate împletite în noduri
țintuite în pereți coșcoviți.
maman adormită
stol de vise zboară peste casă
casa fără ferestre
casa cu uși ferecate
casa de la răscruce
paranteză-n timp
stol de tăceri zboară peste casă.
în întuneric lipitori ghiftuite
iau cu asalt podele albastre
meșterite din lemn plutitor
și coji din ouă stricate
pașii lui tăbăcesc pe podele.
în iatacul cu pian și divan
chei sâcâie zgomote
să prindă-n ghiare vidul
din pereți ferecați.
str. Casele Naționale nr.8
decizia a venit în toamna trecută –
silueta în pantaloni bufanți și cizme din piele de bou
a cărei fermă moștenită
coboară colina cu orzuri
aproape, departe, zgomot de camioane
utilaje pornite să strivească
confuzia orizontului natural –
gropi răgușite-n mocirlă
pe la prânz, țeava metalică-a puștii
s-a oprit în aer – sub flori de cireș,
nori adormiți... corbi fără glas...
fotografia uitată în maci –
la plajă
uleioasă se-ntinde căldura
glazură pe suprafața mării
pe plaja cu prund
coloane de șezlonguri
întrerup tumultul torid
ondulează în culorile mării
dantela roză face modele,
pescăruși cascadori taie aerul
traversând razele la prânz
pe chei, ceasul în formă de baie
sună ora exactă și jumătatea –
roți se rotesc în apa din mare.
n-au răgaz mămici îmbrăcate
în culorile azurului sau al fructelor coapte –
răsfățații se ghiftuie cu apă la ghiață
epuizați pe șezlonguri deschise
bărbați, femei și copii se dedică siestei –
bolta cerească se-nroșește ca racul
umbrele în mișcare și valuri ascunse –
totul e ca mai-nainte – de-a lungul digului
pescari amatori sorb depărtarea
în labirintul de bărbați, femei și copii
de pe șezlonguri cu modele animaliere
ceru-și înălbește albastrul de sineală
se odihnesc cu toții, fac cumpărături
găleți, lopeți și pește cu cartofi –
sau se feresc de pescărușii-n viraj
în vară… visuri
excursia a fost în munți
când deșertul tușea praf
soarele mușca, spărgea lumina
mijlocul zilei se pregătea să se treacă
deasupra Muntelui Magic șopârle
și cactuși se luptau de la spațiu
greieri cântau prin ierburi
soarele era un cuptor
spații din piatră... spații din nisip...
nisipuri și piatră și lipsa de apă
expoziții cu turcoaze erau la vedere
și picturi pe nisip din legende
oameni ce-au fost și s-au dus
au uitat gânduri și iubiri acolo
pe pietre, pe țărnă, în ceruri –
în ocru – trecătorii să vadă,
să simtă veșnicia la Little Bighorn
întuneric
picături de tăcere
se preling peste brazde
contorsionând peștii la mal
forme sub ape bizare
picături de tăcere
adunate în coș din nuiele
sub copacul vieții tăcut, un far
abrupt la țărm șoptește lumină
picături de tăcere
de închiriat
de închiriat: ladă de zestre cu vise
din iatacul albastru cu tapet descojit
la etajul casei cu geamlâc colorat
și porumbei într-un cireș japonez
plantat de Domnul Constantin
în trecerea lui ca o ceață – sunt magnolii
și smochini cu fructe zaharisite
umbre, preumblări în timp
anotimpuri de rătăcire, ferestre vacante,
pasiuni corodate în duelul cu timpul
tăcerile vin și se duc împletite-n vise
oglinzi, așteptări – de închiriat.
iluzii solare
nisip și fructe horesc cu fețe de ceară
în canicula amiezii
fără formă clară sau nume
uitarea le-a cuprins din chip
s-au strecurat în sori
și-n vâlvătaia ce-a rămas din ceață
și s-au pornit să-și afle viitorul
și norii au horit
să prindă-n ochiul veșniciei adevărul
furtună
fantome la galop peste câmpuri
peste garduri vii la paradă
șoapte de aripi lucioase
pixeli în vreme de ceață
fragmente de frunze
fior în briza
anului trecut
vegetație speriată
praf stelar și ceasuri
roi de cuvinte
imagini contorsionate
stare marcată de frică
torente de corbi se înghesuie
valuri, valuri deasupra
orașului sculptat
în minciuni articulate fluid
furtuna s-a oprit –
mi-a deblocat sufletul
la orizont zboară cocorii
se liniștesc atomii în aer
moștenire
viespi în grădină
viespi în casă
viespi în obiecte
vedenia Domnului Ion
în cimitirul de țară
de dincolo de calea ferată
viespi în casă
viespi în grădină
viespi în obiecte
vedenia Doamnei Elisa
în cimitirul mic din cartier
valuri de nimeni
peste liniile de cale ferată
viespi, gunoaie și praf
valuri de nimic
Orașul cu vise de pe Râul Negel
Money, money, money!
prezent din ce-a fost
viitor din ce este
în orașul cu omizi
se stropesc chimicale
în anotimpul uscat
se află mlaștini secate
cu hârtii aruncate
și cartoane funebre
doage-n rugină pentru butoaie
deșeuri menajere căzute din bloc
se hârjonesc mototol, se adună
aruncate orfane de la ferestre
triste lângă borduri ;
la tribune, învățații politici
în brațe brașoave, plutesc
peste muritorii fără scaune fixe
martori la măririle celor aleși
băsmuiesc planeta cu sfaturi
în cadru după cadru la TV
Money, money, money!
prezent din ce-a fost
viitor din ce este
armăsari nemișcați
pe arăturile artei ecvestre
urme de foi ostenite
noi cataloage și mărci
adrese gratis de brașoave umflate
negustori de himere la bănci
costume de carnaval și vorbe mobile
gondole pe canale-mpuțite
gesturi și țipete mute
armăsarii curselor verii trecute
sar agitați din foile
cataloagelor nou apărute
la vreme coaptă de carnaval
fermecați clopoței cu surprize
armăsari nemișcați
pe-arăturile artei ecvestre
Money, money, money!
se știe
știu unde suntem
implanturi pe oameni
implanturi pe animale de casă
ne măsoară cum folosim timpul
implanturi pe oameni
implanturi pe animale de casă
știu unde locuim
implanturi pe oameni
implanturi pe animale de casă
ne evaluează randamentul
implanturi pe oameni
implanturi pe animale de casă
ne măresc productivitatea
implanturi pe oameni
implanturi pe animale de casă
ne introduc dispozitive în trup
implanturi pe oameni
implanturi pe animale de casă
gândesc că-i vădit potențialul
implanturi pe oameni
implanturi pe animale de casă
cred în truda ieftină
implanturi pe oameni
implanturi pe animale de casă
cred în profituri masive
implanturi pe oameni
implanturi pe animale de casă
**********************************
Versuri în limba engleză
the hunt for the pandemic
sharp dreams about hunting the bear
the bear hiding in the tall bushes
a dream to dream about the bear
about the bear of the night
about a harlequin bear
Maman couldn’t see
in the thick bushes of that night
a dream about hunting the bear
a dream about dreaming of the fox
bearer of bad omen
a dream about the woodpecker
a woodpecker pounding the home
a warning dream of death!
remember the chanticleer
it stiches leaves
silk bark with tattoos
frescoes in the fields
faint hologram
on a talking installation
the world according to…
the chanticleer’s call
encases this darkness
see the hologram of a tree
it haunts the world
it breaks its body
it glides away -
all quiet
our life melted in cubes
like ice
ravens danced their dance
above
our love filled the air
when
the sky was hoarse
then
the blossom silenced all
honey
disturbed by the storm
alone
by reels of rain
I remember
it crushed the young leaves
the moon
a glut of dreams
far away
over the peninsula
before
before they met,
they’d been the three of them
the man from her dance class
and the ghost man from her dream
birds of prey hovered
over her indecision –
it filled the air
the ghost man from her dream
there was dry honey
on the rosewood table
and bare feet on the floor -
her blossom blocked the light
when their fingers whispered –
the rook
it filled the air
it was back
the rook
the tango dancer
a spectre of the night
blossom blackened all
the sky was lead
disturbed by the wind
by reels of rain
it crushed the air
it hovered over the hill
sliding down, down…
its feathers whispered
brushed away -
then nothing at all -
the colour of wasps
another walk amongst
blue rigid lumps
of woven wood -
little drifters
another night as
your abstract magic
drifts away -
another day
blur in our dreams
as our castle crumbled
masses of bees flew away -
over the Watch Tower
a memory
a flock of dreams flies over her castle
her now home has no windows
her now home has closed doors
her life is at the crossroads
between these brackets of time
a flock of silence flies over her castle
leeches of darkness
storm the polished floors
made from the oak of her gardens
and rotting eggshells
his footsteps stitched the boards
once in her music chamber
bells pealed and keys locked
she clutches at emptiness -
a painting in oil in the hall
her garden in darkness
at night the old châtelaine spreads her wings
she streams atoms and haunts erupting seeds -
web of confessions silenced by shifting leaves
in the geometry of the garden designed by her father
milled shadows cast ashes against a repetition of equal
bricks, on the wall bleached in waves by the Moon
the old châtelaine whose skin flakes amongst the roses
floats a swirling mass of memories sucked by the Moon -
decorations, weeping illusions, dead branches…
transience
oars rising, oars dipping
The Queen of the marshes
cannot sleep
The Queen of the lagoon
floats awake
across the maze of canals
oars dipping, oars rising
The Queen of the slate waters
digs deep into the bricks
The Queen of ancient beasts
slithers, prowls, and flies
across piazzas, palazzos and tides
rise of tides, fall of tides
The Queen of the silver sea
guilds arches and columns
The Queen of darkness
vaults over bridges
across dreams pulled taut by the wind
vanity
future into the present,
present into the past,
horses standing still
in the fields of equestrian art.
traces of tired pages,
new catalogues and brands,
free addresses of magic spin.
merchants of dreams
moving words and fancy dress.
gondolas on infested canals,
petrified cries and gestures
from moving carriages,
from rolling coaches.
last summer’s racing horses,
jumping from the pages
of brand-new catalogues
during burlesque carnival days.
shining bells with surprises
in the fields of equestrian art,
horses standing still,
present into the past,
future into the present.
manipulation
they know where we are.
chip implants on pets,
chip implants on people
they measure our time.
chip implants on pets,
chip implants on people
they know where we live.
chip implants on pets,
chip implants on people
they increase our productivity.
chip implants on pets,
chip implants on people
they insert devices into our bodies.
chip implants on pets,
chip implants on people
they believe potential is obvious.
chip implants on pets,
chip implants on people
they believe in cheap labour.
chip implants on pets,
chip implants on people
they believe in big profits.
chip implants on pets,
chip implants on people
on a provincial platform
my great uncle was there on the platform,
waiting to die and he called
a woman’s name… lost
in the mist of that late afternoon.
some people with or without tickets
passed by, with blank faces,
in a hurry - - -
ignoring the old man that
had been hit by the train,
too fragile to enjoy his freedom
away from the old people’s home
all temporary …and irregular!
in the steppe, swept by the storm,
he slowly ran…he slowly…he…
shaking legs…shaking soles…
so much darkness... that late afternoon
… his lands seized by force,
… his lands gone and dusted,
… his home gone and dusted,
… his soul forgotten in darkness,
fading on the provincial platform
…all so quiet…
how great grandmother fell from the attic
the pain was raining,
the pain was melting,
light had died –
a puddle of stillness,
the steps of the ladder,
in bas-relief to the touch,
a storm of muscles,
a tornado of bones
were dripping calmly.
She had ended her mission
in the dead of the night,
in the hamlet with cherry trees,
vineyards and onions on the line,
there to melt
solitary hearts
in the merry graveyard -
before - on the sea wall
young men sat in line
to gossip or to call out to …
riding horses in the meadows,
the sun dissected them in shadows.
bags of sugar lay hanging white
from the ancient attic,
the magic
reeled its plumage three times
near the pond with silver fish.
the Moon melted its lead
over the space of her garden
that was still screaming
the silence of the peninsula –
in pink
a zoom cinematic poem
she opens the high window
her garden burns
loomed by the wind
it stretches the bridge
of fragrant roses
crushed in pink
they drip petals
deep pink
sick on the ground
they creak
in pink
she is alone
in pink
behind the high window
a walk in the woods
a tracking cinematic poem
the day is sharp
Lockdown
the road to the woods is empty
no need for maps
or satnavs
my boots and I -
no labyrinth these woods
I know by heart -
light is ajar amongst the trees
a crown of cobalt blue
above the oaks, the hawthorn
deep silence shifts its brambles
squirrels peel the green
my boots and I -
slide down the path
with nesting bracken
and blackberry bushes
“I mind the roots”
past the gingerbread house
listed and burnt
in years past
and left to decay -
alas, I am in the clear
by the cow sheds
and Tower Lodge farm
with barking Alsatians
two ponds with fish, insects and weeds
it’s over the railway bridge
closed to walkers now -
5 km 1/2, 1 hour and 30 mins.
my walk is done!
the wild boar
a reverse chronology cinematic poem
the lights dimmed
the boar dropped dead
in the field of rye
in a roar of dust
an avalanche of screams
behind the hedges,
erratic wild piglets
they ran like the wind
the farmer of Tower Lodge
in electric pursuit
the air was in slow motion -
the wild piglets are digging roots
surveyed by mother wild boar
chasms in the furrow
the farmer of Tower Lodge
spied on them from his shed
the oleanders are in bloom
the crops are lush
66
the wild piglets are digging
the roots in the field
in a game with the light
it has been a perfect day!
that pharmacy de la Estrella
flash back/ flash forward/ pull -
cinematic techniques
inside
she went there once -
Juanita laments in pampa humida
that pharmacy there
since 1834
walls with mirrors
floor to ceiling frescoes
her mother draped in ointments
and oils from other destinations
it happened there
“What might have been
was not to be!”
the medicine man said
outside
indifferent condors and eagles
foxes and community dogs
hooves swallow the dust
a horizon is born
it dies again near the hacienda
… and life melts like ice, in cubes
***
can you remember?
requiem for the dead
WWI – from the Diary of an officer (I)
Left right, left right…
How darkness passes on. We are packed like
sardines in our shelter. The guns hammer the silence of
the land. I ignore them now. I avoid thinking of my home
in the Norfolk countryside and our growing family. We
went ahead to join like sheep in a field for King and
Country. He is in his castle and I ended up in this ditch
soaked in fresh brains stretching from the English
Channel to Switzerland.
As I was coming back from the front, I saw an old
woman today tending her field of potatoes as I helped
deliver the weekly provisions. The apricot tree I spy when
I eat my rations has shaken its petals. I looked into the
distance. Sharp rays were drifting away from the halfruined
homes with no chimneys. Everywhere I look, the
earth is burnt and crows have become fat on corpses.
WWI – from the Diary of an officer (II)
Left right, left right…
Bullets crisscross the air. It is difficult to collect
the dead who can lay mangled in mustard gas in no man’s
land for days. They were people in another world. Where
are they now? Twisted limbs and odd uniforms from last
night’s battle. They are lost in battle, but telegrams have
not been delivered to their families yet.
Every afternoon, I can see another old woman
sitting on the steps of a home, untouched by last night
shelling. She is moving her head like a pendulum in the
rhythm of the guns, oblivious to danger.
The front is getting nearer and nearer to the
village. Half of it has suffered partial damage, half is still
intact. The mediaeval church in the middle of the village
has lost its clock tower.
WWI – from the Diary of an officer (III)
Left right, left right…
Until the Battle of the Marne (6th –12th September
1914), this village grew orchids for most of the florists in
the area. The village greenhouses are cinders now. On
our days of rest, we go to the pub and I can see that the
people in the village have lost the light in their eyes. It is
all dust over what it had and what might have been.
Honour is ours, as our Captain Robert Campbell,
who was taken prisoner of war, was released to go home
and visit his dying mum. He told his family that the German
trenches had bunk beds, furniture, cupboards, and water
tanks with faucets, electric lights and doorbells. He
returned to the camp because he had promised the Kaiser
he would be back.
WWI – from the Diary of an officer (IV)
Left right, left right…
I can hear dogs bark, but there are none, just
planes with their engines restarted mid-air when the
aircraft turns quickly in the air.
The pigeons which carry messages are gently
cooing in their cages. Mother would have made a few
pies at home.
Eternity hangs proud over the barbed wire,
bombs whistle in the distance.
“Je suis fatiguée” utters a mad woman as she
harvests potatoes dispersed in the drowning mud.
I wish I were at home and not sinking here in the
mud of eternity!
Maelstrom
Wrapped tight in icy linen,
running sands gather
at the mouth of the river
where boats used to shelter.
“Mum, hold my hand”
“I would, if I could”
Wrapped tight in alabaster breath,
houses from past times
lay underneath
heavy water carvings.
“Mum, I am cold”
“I would wrap you warm, if I could”
Wrapped tight in airy hands,
running gales rub
the desolation drifting
as far as the eye can see.
“Mum, my feet are wet”
“I would dry them, if I could”
Wrapped tight and left to soak,
lead clouds bombard
the disappearing grassland
beyond the horizon
“Mum, my pants are wet”
“I would change them, if I could!
Wrapped tight in fluid sleep,
roped shadows are twisted in clasps
by the waters crunching
houses of brick
“Mum, I am wet to my neck”
“I would give you dry clothes, if I could”
Wrapped tight
the gaping mouth of the waters
is drifting a silver toy
from place to place.
“I am tired!”
“Ich bin müde!”
« Je suis fatigué ! »
---------------------------------
Mariana ZAVATI GARDNER
London, UK (R.May 2023)