George ROCA: Mă bucur mult că ați acceptat acest interviu. Vă admir pentru munca depusă pe tărâmul social și cultural. Ați făcut multe fapte minunate pe care majoritatea oamenilor de bună credință și le-ar dori să le realizeze. De aceea ați fost numită „O perlă de valoare a orașului Oradea”. Vă rog să ne spuneți ce v-a motivat în această muncă?

Miorița SĂTEANU: Motivația activității mele este o sinceră dorința de a fi de folos și de a ajuta oamenii, cu toată priceperea și dăruirea mea. Acest sentiment este implantat în sufletul și atitudinea mea încă din anul 1950, când eram elevă la Liceul Sanitar din Oradea și învățam tehnica îngrijirii și aplicării tratamentului medical pentru bolnavi. Dorința mea a fost să devin medic! Dintr-o serie de motive ale reglementărilor Ministerului Învățământului din perioada anului absolvirii (1954) - nu a fost posibil să urmez Facultatea de Medicină și Farmacie pentru a deveni medic fapt pentru care am profesat ca asistent medical și asistent de transfuzii de sânge, perfuzii cu medicamente, plasma ș.a. la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Oradea. Meseria cea mai potrivită sufletului meu a fost cea prin care am stat la căpătâiul bolnavului și am alinat suferințele și necazurile lui.

George ROCA: Ce v-a determinat totuși să faceți atâtea fapte caritabile?

Miorița SĂTEANU: Fiecare persoană se întoarce odată spre prima lui dragoste - aceasta a fost pentru mine OMUL... cu toate problemele lui sociale sau de sănătate. Poezia dedicată mie de către poeta județului Bihor, doamna Sabina Măduța se termină cu strofa: „Atâtea frunți a mângâiat,/ Atâtea inimi a veghiat,/ Atâtea nopții de pază-a stat,/ Să-nvingă VIAŢA ne-ncetat//”. Iar în altă strofă scrie: „Nu i-a ales pe buni de răi,/ Condusă de dorinţa/ Oricare semen să-l ajute/ Să-nfrunte suferinţa//”. Acesta este motivul pentru care azi, dar întotdeauna, sunt alături de cei în al căror suflet domnește o dorință de a fi ajutați, în a căror inimă s-a cuibărit părerea de rău, în al căror cuget a înflorit speranța de a fi corect, cinstit, bun și respectos și poate și dorința de a nu provoca niciodată rău sau pagubă altei persoane. De aceea încerc să respect cuvintele Domnului: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți.”

George ROCA: Pentru a vă cunoaște mai bine cititorii nostri ar fi necesar sa ne povestiți câteva instantanee din viața dumneavoastră.

Miorița SĂTEANU: La această întrebare este foarte greu de răspuns, pentru că am considerat, sincer, că toată viața mea este constituită din instantanee (destul de lungi, sper sa nu plictisească!), unele plăcute create din convingerea mea că munca este o plăcută formă de ați pune în valoare profesionalismul, utilitatea, responabilitatea, talentul și creativitatea... Dar munca, precum cea în exces de zel, poate fi criticată sau interpretată ca o atitudine de „dorință de afirmare”! Acestea sunt inerente datorită fluxului permanet de activități care a umplut viața mea.

Copilăria - un instantaneu special al copilăriei mele este legat de responsabilitatea îmbinată cu utilitatea. În familia a unui copil de 14 ani care avea datoria de a-l duce în fiecare dimineață pe Puiu, frățiorul său de patru ani, la „Căminul de zi al Poștei din Oradea” și numai apoi mergea la școală... Tot „noi doi” veneam acasă împreună după terminare programului meu școlar și al căminului.

Adolescența - a consemnat în viața mea, alte instantanee foarte interesante. Astfel in curtea blocului, zilnic, ne adunam câte 10-15 copii ai locatarilor. Eram gălăgioși, neastâmpărați, alergam după minge, ne jucam șotron, ne ascundeam după stivele de lemne din curte; cei mici plângeau că nu-i băgam în seamă și în această atmosferă de „hărmălaie” unii locatari ereu foarte supărați și revoltați... Din fericire un locatar, domn mai ințelept, fost ofiter in armata regală Austro-Ungară a venit între noi să organizeaze „hărmălaia”. Cei mai mari au fost indrumați să joace fotbal la o singură poartă, cei mici să se joace la groapa cu nisip, fetele și băieții „curioși” au fost invitați la vizionarea unui album de fotografii ale activității sportive de înalt grad de performantă ale timpului in care sportul, denumit „scrimă” era un sport al nobilimii și al regalității din toate țările. Era o invitație adresată indirect pentru a ne stârni curiozitatea și a vizita sala de sport unde se desfășurau antrenamentele de scrimă ale sportivilor. Un grup de cinci copii, vecinii din curte, am vizitat antrenamentele, am primit și multe informații privind echipamentul, costumul, plastronul, mănușa, masca. Arma pe care o folosesc fetele este floreta și spada, iar arma pentru băieți este sabia și spada. Vulcanul de curiozitate care a cuprins instantaneu comportamentul nostru a fost pe loc stabilit, adică... de a practica acest sport foarte interesant, atrăgător prin diversitatea sa! Acesta a fost debutul dăruirii mele pentru cunoașterea tainelor, dar mai ales al tehnicii și în special a înbinării/corelării, în aceeași fracțiune de secundă a tacticii gândite, cu mișcarea picioarelor și a mâinii... care se armoniza cu arma purtată. Ca elevă a Liceului Sanitar, am început să mă implic în cunoașterea tainelor sportului, în special scrima, sport în care luptătorii foloseau arme inofensive precum: floreta, sabia și spada. A început să-mi placă atmosfera prietenoasă din sala de antrenamente. Ambiția mea a fost la cote înalte pentru a cunoaște toate tainele acestui sport înteresant, cu o istorie legendară, practicată în cercurile aristocrației și a regalităților, pentru a câștiga supremația în dueluri, pentru onoare și pentru inima curtezanelor.

Studenția. Viața îți oferă diverse drumuri pe care trebuie să le parcurgi chiar dacă ai o mare îndoială în suflet că la capătul drumului nu vei realiza cea ce ți-ai dorit. Din anul 1954 am făcut sport de performanță, dar am și activat ca asistentă medicală în Spitalul de Obstetrică și Ginecologie unde mă întâlneam foarte des cu fostul meu director/medic al Liceului Sanitar. Dorința mea de a deveni medic și motivația de a-mi oferi dăruirea și competența pentru a însănătoși oameni a fost împărtășită către fostul meu director, care a luat o inițiativă notabilă, în care mi-am pus o speranță imensă! După o vizită protocolară în anul 1958, la Comitetul Județean de Partid al Județului Bihor, vizită la care m-au însoțit și m-au suținut fostul director al Liceului Sanitar împreună cu președintele Federației Naționale de Scrimă din Ministerul Sportului, am primit o „adeverință” cu care să mă înscriu la viitoarele examene de admitere la facultate. Surpiză mare, mare și șocantă! Această adeverință era adresată pentru Universitatea tehnică din Craiova. Adică? Unde este medicina și ce tangență are cu tehnica! Totuși, la insitențele protectorilor mei, în toamna anului 1958 am dat examen la Universitatea Tehnică din Craiova cu o condiție impusă de mine... ca Federația Națională de Scrimă să mă ajute să deschid o secție de scrimă în cadrul Asociației Sportive a Universității Craiova. Am reușit la examenul de admitere împreună cu alți 100 candidați, dintre care 11 fete! Examenele la matematică, fizică, chimie și limba rusă au fost materii grele, dar am dovedit că am făcut școală și am învățat multe la Liceul Sanitar chiar dacă nu avea profil tehnic! În timpul acela am primit bursă de merit pe tot parcursul studenției. Am absolvit facultatea în anul 1963, după 5 ani de studiu și 6 luni de practică în producție. Și iată-mă inginer de Construcții și Îmbunătățiri Funciare și nu medic...

Viața familială. În perioada studenției m-am căsătorit cu un coleg de an. Tot sportiv și el. Component al Lotului Național de Fotbal pentru Tineret și jucător de fotbal la echipa „Universitatea Craiova”, echipă multiplă campioană națională. Fiind încă studenți, dar amândoi componenți al loturilor naționale de scrimă și de fotbal, la inițiativa Ministerului Sportului în colaborare cu Federația Națională de Scrimă și Federația Națională de Fotbal ne-au oferit o „masă specială de nuntă”, avându-i ca invitați și pe componenții celor două loturi sportive aflați în cantonament la București. Nașii de cununie au fost: Eugenia Țărăngoiu, componentă a lotului de scrimă și Viorel Mateinu, component al lotului de fotbal, căpitanul echipei naționale de tineret. A fost o festivitate memorabilă si foarte emoționantă. Fiica noastră Delia s-a născut în anul Olimpiadei de la Roma (1960), a terminat Liceul Economic și de Administrație Publică. A lucrat ca și contabilă. Acum este pensionară. Fiul nostru, Dan Sabin a terminat Facultatea de Educației Fizică și Sport la București. A fost component al Lotului de tineret de fotbal la Clubul Sportiv „Luceafărul” din București. A mai jucat și în echipa de fotbal de la Scornicești și Târgu Jiu. A lucrat ca antrenor de fotbal și ca profesor de sport. Acum și el este pensionar. Ce repede trec anii! Fiica noastră are doi băieți care lucrează in domeniul IT la firme internaționale și este bunică printr-un nepoțel. Fiul nostru are o fiică care lucrează ca creator de artă la Târgu Jiu. Și el este bunic, tot printr-un nepoțel. În concluzie, eu sunt străbunică... cu doi strănepoței! Viața de familie s-a destrămat datorită unui comportament mai libertin al soțului meu, astfel că am fost nevoită să divorțez. Printr-un transfer al Departamentului de Îmbunătățiri Funciare m-am angajat pe același post în Oradea la aceeași intreprindere județeană la care am lucrat și în Târgu Jiu, județul Gorj, respectiv, Intreprinderea pentru Execuția și Exploatarea Lucrărilor de Îmbunătățiri Funciare, (I.E.E.L.Î.F.) Bihor. Am crescut copiii la Oradea cu ajutorul părinților mei și am fost fericiți împreună.

Activitatea profesională. După absolvirea facultății, am fost repartizată la Târgu Jiu la Intreprinderea de Execuție și Exploatarea Lucrărilor de Îmbunătățiri Funciare a Județului Gorj. Primăria orașului mi-a asigurat apartament un cu două camere, încălzire cu gaze, într-un cartier muncitoresc. Activitatea specifică profesiei am înfruntat-o în cadul intreprinderii din Târgu Jiu prin investițiile destinate lucrărilor de terasare a dealurilor pentru plantații pomi/viticole, lucrări pentru amenajarea sistemelor de irigații și construirea stațiilor de pompare a sistemelor de irigații, organizarea canalelor de desecare din zonele stabilite pentru aceste lucrări, terasarea dealurilor, a taluzelor de maluri, regularizarea râurilor, lacuri de acumulare și construcții de diguri. În Planul Național de Investiții pentru județului Gorj, cele mai importante și necesare lucrări care aveau termene de dare în folosință, obligatorie, prin Planul Cincinal, au fost lucrările de regularizare a râului Jiu și al afluienților, care necesitau organizarea de șantiere mari, unde lucrau muncitori calificați în diferite domenii și diferite specialități. Revelația perioadei profesionale, a fost obținerea transferului de la Târgu Jiu la Oradea, aducând cu mine aceleași răspunderi pentru gestionarea investiților destinate lucrărilor de îmbunătățiri funciare din Planul Național de Investiții pentru județul Bihor. A fost o activtate deosebit de bogată in evenimente specifice profesiei, care a necesitat foarte multă coordonare a fazelor tehnice, multă atenție pentru respectarea termenelor de dare în folosință a lucrărilor terminate si mai ales de asigurarea muncitorilor calificați de buldozeriști, fierari betoniști, macaragii și topometriști... Comitetul Județean al Partidului, atât din Târgu Jiu cât și din Oradea, a fost foarte vigilent și verifica desfășurarea fazelor și încadrarea lucrărilor în termenele periodice. A fost greu, dar frumos, cu o responsabilitate care mă angaja să mă implic și să fac posibilă realizarea cerințelor tehnice și realizarea utilă a proiectelor lucrărilor de investiții.

Activitatea de după pensionare: Fiecare persoană odată se reîntoarce spre prima lui dragoste - acesta a fost pentru mine OMUL cu toate problemele lui sociale sau de sănătate. Acesta este motivul pentru care azi, dar întotdeauna, sunt alături de cei în a căror suflet domnește o dorință de a fi ajutați, îngrijiți și susținuți pentru a fi utili și demni chiar și la vârste înaintate, respectând cuvintele Domnului: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. De la aceste cuvinte pornește importanța activității mele și intreaga mea viață pentru că în acest context se poate integra și activitatea desfășurată în cadrul „Uniunii Femeilor” pe care am inființat-o în anul 1993 și am condus-o până în anul 2014 apoi, în continuare am derulat proiecte ca - persoană fizică - ca cetățean de onoare al municipiului Oradea și ca membră în Parlamentul Seniorilor - subcomisia pentru persoanele vârstnice - prin proiectul „Cetățeni activi la puterea a treia” al Guvernului României în colaborare cu Guvernul Elveției. Au trecut 21 de ani de activitate in cadrul „Uniunii Femeilor” și 10 ani pâna azi, perioadă in care am beneficiat, de sprijin, încurajare și ajutor din partea membrelor „Uniunii Femeilor”. Am fost susținută, cu mult succes, prin proiectele finanțate, de către autoritățile locale și guvernamentale, de instituții și O.N.G.-uri, proiecte mai importante, implementete prin diferite organizații finanțatoare. În anul 1993, imediat după inființare, am afiliat organizația „Uniunea Femeilor” la Federația Internațională a Comunităților (International Federation of Settlements) cu sediul general în S.U.A. și cu sediul actual în Finlanda, pentru zona Europeană. Cu membri Federației I.F.S., prin O.N.G.-urile din cele 4 continente, am colaborat și anual am participat la conferințe organizate de membri statelor afiliate din foarte multe țări. „Uniunea Femeilor” (Bihor) este singura organizație care reprezintă România în această Federație Internațională. Aceste intâlniri au contribuit la dezvoltare cooperării în domeniul de asistență socială, de educație și promovarea culturii traditionale naționale. Pe parcursul anilor, 1993-2014, organizația „Uniunea Femeilor” (Bihor), sub preşedinţia mea a derulat proiecte care au fost finaţate din fonduri proprii, din sponsorizări și din fonduri nerambursabile solicitate de la diverși finanţatori precum: U.N.I.C.E.F., Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (București), Euroregiunea „Carpatica” Hajdu Bihar, Fundația „Carpatica” de Dezvoltare a Euroregiunii Carpatice Oradea, Consiliul Judetean Bihor, Fundația „Soros” pentru o Societate Deschisă, Centrul Județean de Creație, Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale din Bihor, Consiliul Local Oradea, Fundația Socială a Județului Bihor. În anul 2014 am demisionat din grave motive de sănătate, dar după anul 2015, s-au derulat anual proiecte coordonate de mine, în calitatea de „Cetăţean de onoare al Municipiului Oradea”.

George ROCA: Povestiți-ne câteva amintiri despre zona etnografică de unde proveniți.

Miorița SĂTEANU: Sunt o susţinătoare a tradiţiilor din zona etnografică a Transilvaniei, pentru conservarea şi transmiterea tradiţiilor specifice acestei zone foarte bogate din acest punct de vedere. Fiecare etnie care trăieşte în această zonă trebuie să-şi conserve tradiţiile, pentru a putea fi transmise generaţiilor tinere, iar acestea, la rândul lor, să le transmită, de asemenea, generaţiilor următoare. Sunt un copil crescut la oraş, dar bunicii mei au locuit în comuna Pişcolţ. Cea mai mare bucurie a noastră era călătoria de la Oradea spre domiciliul bunicilor, deoarece la staţia CFR Resighea ne aştepta un car cu boi, care ne ducea până în satul bunicilor. Era o plăcere să vezi cum dădeau din coadă şi cum păşeau domol vacile care ne transportau. Bunicii ne aşteptau cu braţele deschise, dar şi cu un sentiment de grijă, pentru că noi, „orășenii”, nu cunoşteam regulile de viaţă la ţară – ni s-a părut o joacă să tăvălim cânepă „ de-a v-aţi ascunselea”. De asemenea, marea bucurie de a savura dulceaţa macului necopt din capsulă sau de a mânca strugurii necopţi. Surpriza bunicilor a fost, după consumul macului necopt, că am adormit în şură pe paie toţi cei şapte-opt nepoţi, iar aceştia nu ne găseau! În curtea bunicilor era un dud cu fructe mari de culoare mov, dulci şi zemoase, care erau foarte plăcute pentru noi. Bunicul scutura dudul, cădeau foarte multe fructe, iar noi ne „luptam” cu gâştele, care şi ele erau dornice să mănânce dude gustoase. Dimineaţa, toţi nepoţii stăteam cu cănuţele la rând ca să savurăm laptele cald, dulce şi gustos, proaspăt muls de către bunici. Viaţa de la ţară era cu totul diferită faţă de cea pe care o trăiam în oraş. Era atât de plăcută, plină de evenimente gustate în copilăria noastră, cum erau cele ale atmosferei sătucului unde locuiau cei mai iubitori şi darnici bunici, cu produse agricole, când se sfârşea vacanţa de vară.

George ROCA: În 2008 ați devenit Cetățean de onoare al Municipiului Oradea. Ce a determinat autoritățile din Oradea să vă acorda acest titlu?

Miorița SĂTEANU: Pe parcurul anilor 1996-2008, am desfășurat o activitate intensă de voluntariat în cadrul „Uniunii Femeilor”, ca fondatoare și președintă a acestei organizații. Aceste fapte și altele pe care le enumăr mai jos au determinat autoritățile să îmi ofere titlul de „Cetățean de onoare al Municipiului Oradea” (conform Hotărârii Consiliului Local nr. 411/22 Mai 2008))
Nominalizată în Dicționarul celebrităților din Județul Bihor din anul 2008.
Nominalizată pentru Premiul de Excelență în anul 2005 la categoria -asistență socială și caritate (locul II)
Nominalizată pentru Premiul de Excelență în anul 2006 la categoria -Ambasadorul anului (locul II)
Nominalizată pentru Premiul de Excelență în anul 2007 la categoria – Ambasadorul anului (locul II)
Membră în Comitetul European de Conducere a Federației Internaționale a Comunităților (Internațional Federation of Settlemets) din anul 1996
Membră a Comitetului de conducere - Centrul Internațional European al Femeii Stockholm (Suedia) - din anul 1996
Membră în Ordinul Franciscanilor Terțiari la nivel de consacrați din anul 2001

George ROCA: Sunteți președinte onorific al „Uniunii Femeilor” din județul Bhor. Care sunt obiectivele acestei organizații?

Miorița SĂTEANU: „Uniunea Femeilor” din Bihor este o O.N.G. Are ca obiective:
a) Organizarea forței de acțiune a membrilor pentru apărarea drepturilor fundamentale ale omului, a libertăților și intereselor legitime ale membrilor;
b) Promovarea și susținerea inițiativelor în toate domeniile stiințifice, culturale, sociale, educative, pentru afirmarea vieții profesionale prin care se consolidează starea specială de utilitate și demnitate a membrilor;
c) Derularea de activități educative, pentru preșcolarii și școlarii din comunitate, de inițiere în îmbogățirea cunoștințelor generale, în dezvoltarea abilităților și îndemânărilor prin atelierele de lucru speciale coordonate de cadre didactice ale Asociației;
d) Desfășurarea acțiuniilor de protecție socială și a activităților proprii de sprijin material și moral pentru categoriile de persoane defavorizate: pensionari, vâstnici, bolnavi și persoane singure;
e) Inițiere de legislație pentru susținerea persoanelor vârstnice, eliminarea discriminării și marginalizării, desființarea umilinței, a nepăsării și altor atitudini nedemne;
f) Stabilirea și dezvoltarea relațiilor cu organizațiile naționale și internaționale cu scopul schimbului de parteneriate, experiență, dialog, comunicare și socializare;
g) Organizarea de cursuri de pregătire, seminarii, conferințe, dezbateri publice, precum și organizarea de marșuri, manifestații publice și alte activități de sensibilizare a opiniei publice, potrivit legii;
h) Alte activități prevăzute de lege, potrivit scopului asociației.

Aceste obiective s-au concretizat prin diverse proiecte cu teme din domeniul educației și culturii, precum tematica pentru sărbătorirea evenimentelor naționale și internaționale, cu organizarea de spectacole, organizarea de expoziții de pictură și obiecte artizanale. Scopul special este socializarea, petrecera timpului in mod util și mai ales asigurarea statutului social corespunzător unei nivel demn de viață a femeilor și copiilor.

George ROCA: În urmă cu câțiva ani ați devenit vicepreședinte al Centrului Internațional al Femeii cu sediul la Stockholm, în Suedia. V-aș ruga câteva detalii.

Miorița SĂTEANU: În perioada 1994-1998 am fost aleasă de forumul „Uniunii Naționale a Femeilor din România” ca vicepreședinte a zonei de Nord-Vest. Am organizat și coordonat realizarea unor proiecte prevăzute în planul O.N.G. dedicate FEMEII din zonele de Nord și Vest ale României, respectiv din județele: Arad, Cluj, Satu Mare, Sălaj, Bihor și Timiș. Proiectele vizau respectarea drepturilor femeiilor și combaterea violenței intra-familiale și intra-școlare prin Campania de combatere a violenței. Ca reprezentant al acestui forum național am participat și am fost invitată la ședințele de lucru și la cele de pregătire ale proiectelor anuale privind colaborarea „Centrului Internațional al Femeii” cu sediul la Stockholm în Suedia cu „Uniunea Femeilor - Bihor”. Astfel s-au derulat mai multe întâlniri la Oradea și vizite de derularea proiectelor la Stockholm, unde membrele „Uniunii Femeilor - Bihor” au oferit spectacole, momente artistice și lansări de carte în spațiul Centrului din Stockholm, activități la care a participat cu mult entuziasm și membrii ai diasporei române din Suedia: poeți, pictori, medici, profesori universitari... Această activitate pe plan național, în colaborare cu „Centrul Internațional al Femeii” cu sediul la Stockholm, în Suedia, au oferit posibilitatea alegerii persoanei mele în Comitetul de conducere al acestui forum, dar bineînțeles susținută foarte puternic și de diaspora română din Suedia!

George ROCA: Ați fost aleasă Membru de conducere al I.F.S. (International Federation of Settlements). Cum a fost posibil?

Miorița SĂTEANU: În cadrul „Federației Internaționale a Comunităților” (International Federation of Settlements and Neighborhood Center), am participat anual la conferințele și întâlnirile mondiale și europene, întâlniri care s-au ținut în divese țări și pe diferite continente. Fiind singura organizație din România afiliată la I.F.S., automat am devenit reprezentanta țării noastre ca membră în Comitetul de conducere I.F.S. (în anul 1997). În cadrul fiecărei conferințe am avut sarcina de a prezenta cele mai importante proiecte derualte. Acestea au avut susținere logistică și îndrumare permanentă de către membri conducerii I.F.S. În anul 2007 am organizat la Oradea, în perioada 10-14 octombrie, Conferinta Internațională I.F.S., sub genericul „Împreună într-o societate multiculturală”. Moment deosebit de semnificativ pentru autoritățile locale și guvernamentale, conștientizând importanța activității O.N.G-urilor pentru comunitate. La acest eveniment au participat reprezentanții țărilor membre I.F.S. din Europa, Asia Mică, America și Africa. Conferința a avut două secțiuni: una pentru tineret și una pentru adulți, cu șase ateliere tematice. Evenimentul s-a încheiat cu un spectacol folcloric tradițional. (Am muncit foarte mult, a fost greu, dar am reușit!) În 2008 am participat la Helsinki la întâlnirea Federației Internaționale (I.F.S.). În anul 2009 și în anul 2010 am participat la ședințele Comitetului de conducere al „Centrului Internațional al Femeii” din Stockholm. Deasemenea în anul 2010 am participat la Seminarul „Psihodrama în educația elevilor” care a fost organizat la Strasbourg. În anul 2012 am participat la Conferința internațională a membrilor I.F.S care a avut loc la Stockholm.

După înbolnăvirea mea – preinfarct – nemaiavând acces la călătoria cu avionul, poziția mea a fost preluată de o altă membră a „Uniunii Femeilor - Bihor”. Din păcate, la ora actuală, acestă organizaței este inactivă, aproape inexistentă sub noua conducere. Și totuși, cu mai puține forțe fizice, activitatea mea a continuat și s-a dedicat persoanelor vârstnice prin organizația „Cetățeni activi la puterea a treia” preluând poziția de fost-membră în Parlamentul Seniorilor...

George ROCA: Aflăm deci, cu bucurie, că nu vă dați bătută în a vă continua minunata muncă în folosul cetățeanului, cu toate impedimentele create de starea sănătății dumneavoastră. Participați la un proiect de anvergură numit „Cetăţeni activi la puterea a treia”, în urma căruia ați fost aleasă membru în „Parlamentul Seniorilor” din România. Cu ce se ocupa aceasta organizatie? Cine sunt ceilalți membri? Puteți să îi enumarați?

Miorița SĂTEANU: „Parlamentul Seniorilor” este foarte complex și bine-venit în România. Este finanţat de Elveția. Prin proiectul Guvernului din Elveția în colaborare cu Guvernul României în Comisia Drepturilor omului, Culte și Minorități, subcomisia „Parlamentul Seniorilor” s-a derulat proiectul numit „Cetăţeni activi la puterea a treia”. Scopul acestuia a fost culegerea informațiilor privind încălcarea drepturilor persoanelor vârstnice, propuneri de îmbunătățire a condițiilor de viață, propuneri legislative pentru modificarea normelor deficitare ale persoanelor vârstnice. În colaborare cu cei opt reprezentanți am intocmit un comunicat foarte bine structurat pe care persoanal l-am prezentat în ședința de Guvern. Acesta este selecția documentului prezentat în sedința Comisiei din Guvernul României. Cele mai importante probleme prezentate de membrii Parlamentului Seniorilor au fost: accesul deficitar la serviciile sociale şi medicale ale persoanelor vârstnice; măsurile deficitare de stimulare a voluntariatului persoanelor vârstnice; accesul deficitar pe piaţa muncii a persoanelor vârstnice; combaterea excluziunii sociale şi a sărăciei, precum şi dezvoltarea unor servicii sociale unitare la nivel naţional, acestea lipsind în special din mediul rural. Ne dorim, de asemenea, stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor vârstnice, în conformitate cu Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare (măsură prevăzută în „Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice” 2015-2020).

Membri din conducerea „Parlamentul seniorilor” sunt: Tania Nicolescu, Mioriţa Săteanu, Filip Dimitrof, Silvia Achiţei, Anca Zăvădescu, Bonica Voinescu, Giorgică Bădărău, Szasz Janosz. Preşedintele de onoare, este Gheorghe Chioaru.

George ROCA: Ați organizat și participați în continuare la mai multe activități relevante pe plan socio-cultural. Ați putea enumăra câteva?

Miorița SĂTEANU: Am organizat anual activități derulate prin proiecte cu finanțare nerambursabilă de la autoritățile locale, guvernamentale și diverși sponsori locali. Lista este foarte mare, de aceea vă voi prezenta câteva mai recente, realizate prin „Cetățeni activi la puterea a treia”.

Proiectele pentru tineret și copii:
„Descoperă-te pe tine” - Tabără de vară ocupațională pentru tineri pentru a-și cunoaște posibilitățile în domeniul alegerii profesiei.
„Vreau să știu, ce?” - Tabără de vară ocupațională pentru tineri pentru a-și îmbogății cunoștințele generale și specifice în domeniul literar și ștințific (I.T.), editură, jurnalism...
„Cinste și recunoștință ctitorilor României” - Tabără de vară pentru tinerii, la Brașov, cu scopul de a oferi unui grup de elevii și studenți, pe timpul vacanţei de vară, posibilitatea să cunoască și să-și însuşească momente din istoria țării, alături de edificiile arhitecturale locale incărcate de evenimente din trecutul țării precum: Muzeu Județean Brașov, Cetatea Râșnov, Castelul Bran, Castelul Peleș și Pelișor, Biserica Neagră, Piața Sfatului, Turnul Alb și Turnul Negru, Bastionul Graft, Școala Ardelenească de pe Aleea Tâmpa...
Editarea și tipărirea cărții „Culegător de praf de stele” - autor Miorița Săteanu.
„Ceata lui Pițigoi” - Tabără de vară pentru școlari și preșcolari (pe perioada vacanței de vară) la care participă aproximativ 40 de copii la ateliere de creație, la concursuri de desene, recitări și concursuri sportive.
„Expoziţii de desene și colaje”, dedicate Zilei Internaționale a Femeii, Zilei Internaționale a Familiei, Zilei Unirii, a Sfintelor Sărbători Pascale și a Nașterii Mântuitorului Isus Cristos.

Proiecte pentru adulți și persoane vârstnice:
„Am fost și noi tineri” - Mese rotunde, momente cultural-artistice cu ocazia Zilei de 1 Octombrie (Ziua Intrenațională a Persoanelor Vârstnice)
„Curs de ingrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice și cu dizabilităţi sub denumirea de «Dăruieşte ajutor pentru un zâmbet de mulţumire»”. Până în prezent s-au organizat 3 serii, din care 2 serii a câte 30 persoane la Oradea și o serie de 40 persoane la Școala Gimnazială din Tulca, comuna Batăr, Bihor.
„Îmbătrânirea activă” - în cadrul Centrului Social Multifuncţional pentru Persoane Vârstnice din zonele Rogerius, Ioşia și Nufărul (Direcţiei de Asistență Socială Oradea).
Am organizat activităţile importante precum: Sărbătorirea „Zilei Internaţionale a Femeii (8 Martie); Pentru pregătirea „Învierii Domnului” când s-au încondeiat ouă pregătite cu diverse desene semnificative; Cu ocazia „Zilei Naţionale a Limbii Române”, un grup de poeți și recitatori au oferit persoanelor vârstnice un momet artistic foarte apreciat și aplaudat; Sărbătorirea „Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice” (1 Octombrie); S-au transmis multe mulţumiri și felicitări tuturor celor în vârstă pentru profesionalitatea și dăruirea cu care au lucrat la locul de muncă; „Ziua Naţională a Drapelui României” și apoi „Ziua României” (1Decembrie); Foarte frumos s-a sărbătorit de 25 Decembrie – „Ziua Naşterii Mântuitorului” - prin colinde, prin poezii dedicate sărbătoririi Sfântului Crăciun împreună cu interpreţii de muzica populară: Maria Matei, Adrian Bojan şi elevele Lorena și Denisa Ghib; „Marșul pentru viață” acțiune civică de susţinere a Familiei; Emisiuni la Radio „Maria” și „Vocea Evangheliei”, cu diverse tematici educative; Organizarea concertelor festive cu ocazia sărbătorilor religioase prin muzică sacră; concerte și momente artistice oferite sărbătorilor internaționale: „Ziua Internațională a Femeii”, „Ziua Înternațională a Familiei”, „Ziua Înternațională a Persoanelor Vârstnice”, „Dragobete”; „Podul Prieteniei Interculturale”... Proiectul se înscrie în conceptul „Cetățeni activi la puterea a treia” din cadrul noii strategii a U.E. pentru persoane vârstnice, cu intenția de a se organiza activități pentru mobilizarea și determinarea persoanelor vârstnice, de a fi utili, de a se simți valoroși, de a socializa și chiar de a-și etala talentele în diverse domenii cultural-artistice și de-a participa la acțiunile de voluntariat în toate domeniile: educație, cultură, mediu, sănătate și economie, proiectul fiind dedicat întâlnirilor între persoanele care sunt membre ale următoarelor organizații neguvernamentale: „Forumul Democrat German”, „Uniunea Națională a Slovacilor și Cehilor din România”, „Asociația Pensionarilor Maghiari din «Partium»”, „Asociația Romilor”, „Comunitatea evreilor din Oradea”, „Asociația Ucranienilor din România”... În acest scop se propune organizarea următoarelor activități de transmiterea tradițiilor etnice culturale de cunoașterea a celor mai valoroși poeții și scritorii ale asociațiilor, reprezentând enicii cu care conviețuim, de prezentarea a celor mai cunoscuți compozitori și oameni de știință, de transmiterea rețetelor culinare și degustare a produselor culinare specifice.

În calitatea de președinte al „Uniunii Femeilor - Bihor”, până în anul 2014, am avut onoarea să solicit fonduri neramburasbile de la Primăria Municipiului Oradea și de la Consiliul Județului Bihor și să coordonez implementarea lor. Deasemenea am primit fonduri nerambursabile și pentru proiectele depuse în calitate de persoană fizică - ca cetățean de onoare al Municipiului Oradea și ca membră în Parlamentul Seniorilor din România. Implicarea instituțiilor locale, guvernamentale, a unităților de invățământ, dar în special a cadrelor didactice din școli și grădinițe, a fost fermă, participativă, uimitor de ingenioasă, cu idei pe care numai un profesionist în educație și cultură le poate concepe. Activitatea în cadrul Uniunii Femeilor am incheiat-o, dar au rămas multe oportunități și mai ales provocări, care așteaptă să se construiască prin idei noi și soluții de rezolvare. Din anul 2017, Proiectul „Cetățeni activi la puterea a treia” este simbolul activităților, presărat cu flori, oferite persoanelor vârstnice în perioada următoare până acum, anul 2024. Aceasta, pentru ca persoanele vârstnice să conștientizeze necesitatea de a-și menține starea de spirit, a aprecia un concert de muzică populară, ușoară, clasică, sau de petrecere, a recita poezii din volumele lansate și mai ales a sărbătoriri împreună evenimetele religioase și tradițional-naționale, derulate în perioada fiecărui an. Cu curaj, discernământ și credibilitatea pe care am câștigat-o muncind și luptându-mă cu fiecare bucățică de obstacol, voi încerca să mă dedic cu dăruire și motivație activităților viitoare.

George ROCA: Câteva cuvinte despre „Ceata lui Pițigoi”.

Miorița SĂTEANU: Tabăra „Ceata lui Pițigoi” a luat ființă în anul 2008. A folosit locația de Școala Gimnazială nr.11 din cartierul orădean Oncea. Apoi, pe parcursul anilor, și-a desfășurat activitatea la Școala Gimnazială nr.16, după care am primit avizul Inspectoratului Județean Școlar (Bihor) să socializeze cu alți elevii și copii din cartierul Rogerius. În fiecare unitate de învățământ, „pițigoii” au avut posibilitatea să desfășoare activități deosebit de bogate, ocupaționale, artistice, culturale și sportive, conform scopului proiectului, conceput și coordonat de mine. Inițial tabăra începea imediat după sfârșitul anului școlar, continuând pe întreaga perioadă a vacanței de vară. Prin rezultatele și mai ales prin evaluarea modului de desfășurare ale activităților, Primaria Municipiului Oradea a considerat că toate activitățile să fie dăruite unui număr mare de copii și elevi, oferind o sală corespunzătoare în clădirea „Orașelului Copiilor”. Afluxul mare de copii și elevi, precum și dorința acestora de a fi „pițigoi” a concluzionat că începând din anul 2014 tabăra să funcționeze și în perioada cursului anului școlar, în fiecare sâmbătă a săptămânii, în condiții deosebit de confortabilie și corespunzătoare desfășurării activității „pițigoilor”. Proiectul a fost implementat și considerăm că rezultatele scontate și aprecierile copiilor, a parinților și a cadrelor didactice implicate, justifică necestitatea și oportunitatea continuării acestui proiect. Grupul țintă: elevii din clasele I-VII. Participarea elevilor în tabără și toate activitățile vor fi derulate gratuit, iar cadrele didactice și coordonatorii de proiect sau oferit voluntar să desfășoare activitați în tabără. Programul taberei cuprinde urmatoarele obiective: program de educaţie şi formare a atitudinilor și a comportamentului individual; program de educaţie şi formare a atitudinilor și a comportamentului în colectivitate; program de educație moral-civică; program de cunoaștere a formelor de violență, a urmărilor violenței asupra agresatului și consecințele legale asupra agresorului; program de activități sportive; program de activități cultural-artistice; program de dezvoltarea abilitatilor - desen, pictură; program de drumeții și agrement. Pentru realizarea și demararea activităților s-a solicitat acceptul în scris a parinților în scopul asigurării prezenței zilnice a elevilor la programul taberei. Fiecare obiectiv în parte a avut un program bine stabilit și a fost coordonat de cadre de specialite.

George ROCA: Ați ajutat mulți poeți și scriitori pentru a-și lansa cărțile. Vă ocupați și de literatură?

Miorița SĂTEANU: Îmi place, iubesc și mă bucură fiecare cuvânt așternut pe hârtie care emană esența sufletului poetului sau scriitorului. Este cel mai bun remediu de a compara stările sufletești personale cu cele ale autorului sau ale personajelor din volumele de proză și poezii. Sunt și eu dornică să-mi etalez gândurile, cugetările și discusurile pe care le intocmesc pentru a susține diferite evenimente organizate. Am lansat până în prezent volumele a unui număr de 41 poeți și scriitori locali, naționali și din diaspora.

George ROCA: Consider că aceste activități sunt destul de obositoare pentru vârsta dumneavoastră. Totuși sunteti veșnic activă fară să vă plângeți. De unde aveți atât de multă energie și motivație!?

Miorița SĂTEANU: Cred că la naștere am fost înzestrată cu „talente”, pe care după făgăduințele mele de credință le dezvolt. O fac cu dăruire și cu perseverență. Îngerul păzitor a întins aripi luminoase ocrotind leagănul copilăriei mele, apoi pașii adolescenței incărcate cu deosebite evenimente și succese în domeniul educației și a sportului. Acum, ca persoană vârstnică, încerc să dăruiesc activități care îmi aduc multe bucurii prin utilitatea lor...

George ROCA: Ce deziderate de viitor aveți?

Miorița SĂTEANU: Din punct de vedere familial, doresc să fie bună ințelegere, sănătatea și bucuria dezvoltării și creșterii nepoților și strănepoților mei. Pe planul activităților socio-culturale îmi doresc: putere de muncă, discernământ și creativitate pentru a concretiza noi proiecte eligibile pentru finanțare, dar și pentru a fi utile, participative și care să contribuie la socialzarea persoanelor vârstnice. Rezultatul implementării unor noi proiecte vor deveni un „curcubeu de bucurii” pentru munca mea.

George ROCA: Vă mulțumesc pentru minunatele și detaliatele răspunsuri. Vă doresc multă sanătate și realizarea altor proiecte de valoare.
--------------------------
A consemnat,
George ROCA
Oradea-Sydney
5 aprilie 2024