Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, are deosebita plăcere de a vă invita la o expoziție de fotografie inedită care dezvăluie bogăția și diversitatea comorilor culturale aflate în colecțiile sale. Expoziția intitulată „Comorile Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca”, reprezintă o oportunitate unică pentru publicul larg de a explora și de a aprecia tezaurul cultural pe care biblioteca îl conservă cu grijă de peste șapte decenii. Fotografiile vor fi expuse în cadrul instalației „10x10” de pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca, în perioada 9 - 23 septembrie 2024.
Expoziția de fotografie include imagini care surprind o diversitate de comori culturale, de la manuscrise medievale și codice din secolul al XII-lea, până la incunabule și cărți moderne. Biblioteca noastră adăpostește numeroase manuscrise valoroase, evidențiindu-se manuscrisul realizat la Putna în anul 1488 și dăruit Mănăstirii Feleac sau Arhieraticon Trilingv (sec. XVII, Țara Românească) precum și exemplare de carte veche românească de o valoare inestimabilă, printre care unele unice în România, precum Octoihul lui Macarie (1510) și o ediție princeps a lucrării lui Copernic, De Revolutionibus Orbium Coelestium (1543).
De asemenea, expoziția oferă o călătorie vizuală prin istoria și arhitectura bibliotecii, precum și prin colecțiile sale valoroase. Imaginile expuse surprind atât detalii arhitecturale ale clădirii, cât și momente esențiale din activitatea bibliotecii de-a lungul anilor. Fiecare fotografie este o fereastră deschisă spre trecut, dar și o invitație către viitor.
Înființată în anul 1950, Biblioteca Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române a fost creată prin reunirea mai multor fonduri de carte care până atunci erau dispersate în diverse colecții din Transilvania. Această inițiativă a marcat începutul unei tradiții academice și culturale care a evoluat și s-a consolidat de-a lungul timpului.
În 1976, biblioteca și-a găsit un nou edificiu, o clădire modernă, proiectată de arhitecții Eliza Fierlinger și Radu Spânu, situată pe strada Mihail Kogălniceanu, nr. 12-14, unde se află și astăzi. Amplasată într-o zonă deosebită din punct de vedere istoric și arhitectonic, în proximitatea Bisericii Reformate și a Casei Universitarilor, această clădire simbolizează legătura dintre trecut și prezent.
Biblioteca găzduiește astăzi o vastă colecție de lucrări de o inestimabilă valoare care acoperă o gamă largă de domenii: de la istorie, teologie, artă și filologie până la științele exacte și ale naturii. Fiecare secțiune a colecției reflectă evoluția cunoașterii, contribuind la cultura națională și universală.
Prin intermediul acestei expoziții, ne propunem să aducem în fața vizitatorilor fragmente din acest vast univers al cunoașterii, oferindu-le o privire mai atentă asupra bogățiilor pe care le adăpostim.
Ne dorim ca această expoziție să fie un spațiu de întâlnire pentru toți cei interesați de patrimoniul cultural și de rolul vital al bibliotecilor în conservarea și promovarea cunoașterii. Sperăm ca vizitatorii să plece inspirați și cu dorința de a explora și mai profund colecțiile noastre, să devină parte din comunitatea vibrantă care se dezvoltă în jurul acestei instituții importante.
Vă așteptăm cu drag să descoperiți magia cărților și istoria pe care o înglobează Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, printr-o expoziție care promite să încânte ochii și să inspire mintea!
Contact: 0264595027
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Biblioteca Metropolitană București are plăcerea de a vă invita să luați parte la trei evenimente remarcabile, găzduite în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Poezie București 2024. În perioada 10-14 septembrie, vă așteptăm la sediul din strada Tache Ionescu nr. 4 pentru a celebra memoria unor mari poeți români și pentru a vă bucura de lecturi publice susținute de poeți contemporani de renume.
Marți, 10 septembrie 2024, ora 15.00 – 16.00
Remember Dan Arsenie
Invitați: Magda Cârneci (România), Carmen Guerrero (Spania), Alba Guerrero (Spania), Călin-Andrei Mihăilescu (România/Canada), Ion Bogdan Lefter (România).
Moderator: Victor Ivanovici (România/Grecia)
Miercuri, 11 septembrie 2024, ora 15.30 – 17.30
Lecturi publice
Poeți: Costinel Petrache, Liviu Capșa, Gabriel Burlacu, Mihaela Stanciu, Carmen Secere, Miruna Drăghici, Raluca Faraon, Florentina Chifu, Mihaela Oancea, Victoria Milescu, Valentin Busuioc, Dumitru Ioan Dincă.
Moderatori: Evelyne Croitoru, Horia Gârbea
Sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 13.00 – 14.00
Remember Marin Mincu
Invitați: Mihail Gălățanu, Mugur Grosu, Bruno Mazzoni, Cosmin Perța, Grigore Șoitu, Nicolae Tzone, Nina Vasile, Miruna Vlada.
Moderator: Octavian Soviany
Vă așteptăm cu drag să celebrăm împreună puterea cuvântului și să ne lăsăm inspirați de vocile poeziei contemporane.

Serviciul Comunicare BMB
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
www.bibmet.ro
www.facebook.com/BibliotecaMetropolitanaBucuresti/
https://www.instagram.com/bibmet.ro/#
https://www.tiktok.com/@biblioteca_metropolitana
www.youtube.com/@bibliotecametropolitanabuc7621>

Pregătirea copilului pentru noul an școlar nu este doar o provocare logistică, ci și una emoțională, iar ca părinte, trebuie să fii atent la toate aspectele acestei tranziții.
Tranziția de la vacanță la școală poate fi o perioadă marcată de stres și anxietate, iar abordarea acestor emoții este crucială pentru a asigura un început de an școlar pozitiv.
Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “ Un aspect fundamental în acest context este recunoașterea și validarea emoțiilor copilului. Copiii, în special cei mai mici, pot avea dificultăți în exprimarea anxietăților lor legate de școală. De aceea, este important să îi oferi un spațiu sigur în care să își poată exprima temerile fără teama de a fi judecat. Prin discuții deschise, poți ajuta copilul să identifice sursa anxietății sale, fie că este vorba despre teama de necunoscut, îngrijorări legate de performanța academică, sau anxietatea socială.”
Tranziția de la vacanța de vară la rutina zilnică de școală poate fi dificilă, dar cu puțină pregătire mentală, îi poți asigura o tranziție lină și un început de an școlar de succes. Iată câteva sfaturi practice pentru a-ți ajuta copilul să se adapteze mai ușor:
1. Încurajează dezvoltarea autonomiei și responsabilității
Una dintre cele mai bune modalități de a pregăti copilul pentru succesul în școală este să îl ajuți să devină mai autonom. Încurajează-l să își organizeze singur ghiozdanul, să își pregătească hainele pentru a doua zi și să își gestioneze temele. Aceste activități nu doar că îl vor face să se simtă mai încrezător, dar îi vor dezvolta și un simț al responsabilității care va fi esențial pe parcursul întregului an școlar.

2. Exersează noua rutină
Atât copiii, cât și adulții pot beneficia de exersarea noii rutine școlare cu 1-2 săptămâni înainte ca școala să înceapă. Fă o probă dimineața pentru a vedea cât timp îți ia ție și copiilor tăi să plecați de acasă. Acest lucru te va ajuta să estimezi cât de devreme trebuie să vă treziți și le va arăta copiilor ce să aștepte în fiecare zi de școală.

În Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București Comunitatea Armenilor din România a organizat cea de-a VIII-a ediție a Festivalului „Strada Armenească”. Timp de trei zile, aspecte ale istoriei, culturii, civilizației și artei armenești au fost prezentate prin intermediul panourilor documentare, cărților, revistelor, atelierelor, discuțiilor, expozițiilor și spectacolelor. După cum se menționează în materialele documentare mai sus-amintite, regatul armean a fost foarte puternic în timpurile vechi. A îmbrățișat creștinismul timpuriu și în anul 301 a fost primul popor din lume care l-a acceptat ca religie de stat.

Un rol important în creștinarea armenilor l-au avut Sfântul Grigorie Luminătorul și apostolii Bartolomeu și Tadeu. Soarta poporului armean a fost însă foarte grea, de-a lungul timpului, grupuri mari de oameni fiind nevoiți să ia calea pribegiei și să se stabilească în diverse țări ale lumii, unde și astăzi trăiesc în comunități importante. În Țările Române există dovezi că armenii s-au stabilit începând cu mileniul întâi. Și aici, ca și în alte țări, s-au dovedit a fi foarte talentați, foarte buni comercianți, întreprinzători. 
Au construit biserici și școli proprii, și-au făcut tipografii, au editat ziare și cărți etc.

Aspecte esențiale ale civilizației armene și, în mod deosebit, ale simbolisticii acesteia au putut fi cunoscute în cadrul sărbătorii din acest an de la București, în primul rând, prin intermediul expozițiilor de pictură și vestimentară. Ermone Zabel Martaian este artist plastic, autodidact, absolventă a Universității de Studii Economice din Cluj, acum locuiește la Budapesta unde lucrează la Centrul Cultural Armean și unde are școală de pictură. În lucrările sale de pictură combină tehnica icoanei pe sticlă cu miniatura armenească. A preluat simboluri din vechile codexuri armenești pictate pe pergament și pe piele. Este singura care realizează miniaturi armenești pe sticlă. Anul trecut, i-a apărut un album redactat în patru limbi: română, armeană, engleză, maghiară. Acesta conține patruzeci de lucrări de ale ei, create în 30 de ani de muncă. A avut ingenioasa idee de a realiza tabloul „Magia spirituală a Armeniei”, care oferă o sinteză a elementelor reprezentative ale acestei țări.

În partea de jos se află harta Armeniei, pe care sunt pictate literele alfabetului armean, un alfabet unic în lume, un copil care citește pe o carte, lacul Sevan, cel mai mare din Armenia, capitala țării, Erevan. Semnficația acestor reprezentări este că înțelepciunea vine din carte. Deasupra hărții se află copacul cunoașterii pe crengile căruia sunt pictate elemente semnificative ale culturii și civilizației armene: soarele, care simbolizează începutul vieții, și luna, sfârșitul ei, rodia, simbolul fertilității, păunul, simbolul eternității și al puterii, când este asociat cu chipul lui Iisus, rozeta infinitului, crucea de piatră (...), biserica, strugurele, simbolul lui Iisus, muntele Ararat pe care se spune că a poposit Noe, coniacul Ararat, dudukul, instrument de suflat din lemn de cais, cafeaua la ibric, portul național.

Lilit Melikyan, creator de modă, reprezentantă a Centrului Cultural Teryan, a venit special din Armenia pentru a participa la această sărbătoare. Și-a propus să prezinte aspecte ale specificului național armean prin intermediul obiectelor de vestimentație în care realizează o combinație de nou și tradițional. Cu multă amabilitate ne-a vorbit despre costumul popular armenesc, numit taraz, care are multe accesorii pentru cap, printre care se află și coronițe, pe care le-am putut admira în expoziția dumneaei. Acestea diferă de la o regiune la alta, unele au aplicații metalice, altele, flori, care, inițial, au fost confecționate din dantelă, dar, deoarece era scumpă, ulterior, au fost înlocuite cu alte materiale. Imprimeurile, de pe obiectele de vestimentație tradițională, cât și de pe cele create de Lilit Melikyan, sunt reprezentative pentru cultura acestei țări: dragonul, simbolul puterii bărbătești, grâul, simbolul fertilității femeiești, soarele, rodia, cruciulița, păunul, literele alfabetului armean, cuvântul carot „dor”. Tot dumneaei a coordonat și atelierul de pictură pe ceramică. (Pentru descrierea costumului popular tradițional armean vezi și Maria Golban Șomlea, „Tarazul, element identitar armenesc”, apud Keren Sebesi, „Armenii, prietenii mei”, Editura Ararat, 2024, pag. 46-53).

Lilit Adamyan, artist plastic, de origine armeană, stabilită de 20 de ani în România, realizează creații cu specific pur românesc, de exemplu, mănuși din piele din zona Transilvaniei, dar și o combinație între elemente românești și armene, precum, borsete cu broderie armenească și desene luate de pe manuscrisele armenești. Brandul „Hayasa” și-a încântat vizitatorii cu bijuteriile sale din argint, ornamentate cu motive vechi armenești.

Festivalul „Strada Armenească” s-a dovedit și o formă de cunoaștere și de stimulare a creativității prin intermediul atelierelor: de sculptură în tuf vulcanic, de pictură pe ceramică, de colaje, cusături și broderie, dansuri, la care a participat un număr mare de persoane de diferite vârste.

Ani Sarian (Bagdasarian), hairstilist, face parte dintr-o familie de armeni stabiliți în România în anul 1991. Este vorbitoare a limbii armene în cunoașterea căreia și-a inițiat și fiul, a călătorit în Armenia și a fost impresionată de ospitalitatea, bunătatea și spiritul de prietenie al poporului armean.

În cadrul sărbătorii, prin demonstrațiile sale a reușit să prezinte obiceiul armenesc potrivit căruia fetelor atât înainte cât și după nuntă le este împletit părul de către mamele lor. Conform spuselor sale, obiceiul este de origine rusească și semnifică „puritate, carismă, sensibilitate”.