O sărbătoare a sufletului românesc fără granițe
Trei zile de iunie, scăldate în raze de soare și emoții vibrante, au transformat comuna Tulgheș, din județul Harghita, în centrul gravitațional al culturii, tradiției și prieteniei românești. În perioada 27-29 iunie 2025, am participat, cu sufletul plin de bucurie, la Festivalul „Armonii Fără Frontiere”, un eveniment organizat de Radio ProDiaspora, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Tulgheș – un proiect născut din inimă și dedicat sufletelor românești de pretutindeni.
Un festival cu ecou dincolo de hotare
Tulgheșul a vibrat la unison cu muzica și poveștile celor veniți din toate colțurile lumii – din România, diaspora, Canada, Germania, Austria, SUA și din multe alte țări. Sub genericul „Armonii Fără Frontiere”, festivalul nu a fost doar o simplă manifestare artistică, ci o dovadă vie că spiritul românesc nu cunoaște granițe.
Pe scena festivalului au urcat artiști de marcă, care au adus emoție și autenticitate: Culiță Sterp, Lavinia Pârva, Alma D., Sorina Gabor, Alexandru Brădățan, Rareș Grigoraș, Gelu Ianculescu, Alfredo-Marius Moldovan, Magicianul Christianis, Justina Rugină, Boros Öcsi, Ecaterina Curcă, și minunatul Ansamblu „Plaiuri Tulgheșene” – un regal artistic divers și valoros.
M-am bucurat enorm să fiu alături de colegii mei din echipa Radio ProDiaspora, prezenți pe scenă nu doar ca oameni de radio, ci ca purtători de lumină românească: Cornel Bucșa Biholar, Florin Țuțuianu, Mihaela Lomora, Marian Filip, Anemona Lazăr. Spectacolul a fost prezentat cu eleganță și căldură de Magicianul Christianis, alături de Adrian Ardelean (Canada) și Teona Răcheriu – voci dragi și emblematice ale postului nostru.
Festivalul „Armonii Fără Frontiere” nu a fost construit doar din momentele artistice și spectacolele de pe scenă. El a prins viață cu adevărat prin prezența fiecărui om care a fost acolo – prin zâmbete, priviri calde, discuții la ceas de seară și emoții împărtășite în tăcere sau în aplauze.

România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005[8]), Doina (2 octombrie 2009), Ceramica de Horezu (3-7 decembrie 2012), Scoarțele Oltenești (1 decembrie 2016), Cămașa cu altiță (1 decembrie 2022).

În legătură cu „Cămașa cu altiță” aflăm următoarele de la două cercetătoare în etnografie și folclor, doamnele Dr. Doina Ișfănoni – etnolog la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București și Dr. Georgeta Roșu, director al Direcţiei Muzeografie, București:
Ce este cămașa cu altiță?
• piesă de bază a costumului popular femeiesc de sărbătoare;
• Cămașa femeiască de tip carpatic: încrețită în jurul gâtului pe bentiță și cu repartiția ornamentelor potrivit tradiției: pe piept, pe altiță, de-a lungul mânecii, iar lățimile de pânză sunt încrețite în jurul gâtului;
• Altița: „partea mânecii de pe umerii cămășilor femeiești (...), când e brodată cu cusături” (Dicționarul Academiei, 1907), „broderie lată, făcută cu arnici sau cu mătase pe umerii iilor” (Dicționarul explicativ al limbii române, 1958); lat. altitia provine din lat. altus-a-um, adj. = „înalt”
• Modul de confecționare și structura: cămașa cu altiță se confecționează din mai multe bucăți dreptunghiulare de pânză: una pentru piept, una pentru spate și două pentru mâneci. La cămășile vechi, altița era croită separat, fiind o bucată de pânză de cca 20 cm lungime, măsurată în funcție de lungimea mâinii femeii. Mâneca propriu-zisă se prinde de altiță prin intermediul încrețului – un registru de cusătură care are rolul de a aduce la aceeași dimensiune mâneca, cu altița, încrețind la propriu pânza mânecii. Cămașa astfel confecționată se numește „cămașă cu altiță separată și încreț funcțional”. În prezent, mâneca cămășii cu altiță este lucrată de la guler până la manșetă din aceeași bucată de pânză, altița păstrându-și locul ei, pe umăr. La final toate părțile constitutive ale cămășii se încrețesc în jurul gâtului pe un fir de ață („brezărău”), prin cusături decorative pe muchia crețurilor („creț” sau „sârb”) sau prin fixare sub o bentiță îngustă numită „guler”.
• Compoziția decorativă: Dispunerea motivelor urmărește întotdeauna o geometrie liniară, unitar ordonată în registre orizontale și verticale. Pornind de la umăr în jos, se desfășoară o structură tripartită formată din altiță, încreț și râuri; pe piept și pe spate sunt lucrate alte două sau patru registre verticale (sau „râuri”) pentru a sublinia liniile de croi ale piesei și a flanca gura cămășii. În cadrul fiecărui segment, motivele se repetă ritmic, în registre orizontale și verticale, impunând vizual silueta femeii. Ornamentele principale sunt motivele geometrice, care sunt cele mai vechi sau/și cele florale, mai noi.

Care este rolul cămășii cu altiță?
În trecut, transmitea informații despre: priceperea și talentul femeii care lucrează, starea materială și poziția socială a purtătoarei, statutul civil și vârsta, statutul ceremonial (cămașă de mireasă, cămașă de soacră, cămașă de doliu, cămașă de deochi ș.a.);
Astăzi, are mai ales valoare estetică, identitară, culturală.

Prestigiul social şi cultural de care s-au bucurat în comunităţile tradiţionale cămășile cu altiță le asigură şi astăzi un statut special, beneficiind de o atenţie deosebită în toate mediile: familie, şcoală, învăţământ vocaţional şi universitar. În ultimele decenii, în România au fost iniţiate acţiuni de revigorare a competențelor de confecționare a cămășii cu altiță. La sate, pe lângă formele tradiţionale de confecţionare, au apărut asociaţii familiale şi ONG-uri interesate de transmiterea artei cămășii cu altiță În mediul urban s-au constituit reuniuni lucrative de tipul șezătorilor de altă dată în cadrul cărora femei de toate vârsele și profesiile, iubitoare ale costumului popular, învață să confecționeze cămașa cu altiță. Indiferent de mediul în care sunt lucrate, rural sau urban, cămășile cu altiță menţin activă memoria socială contribuind la promovarea patrimoniului cultural imaterial.

Pe 24 iunie, România își îmbracă sufletul în ie și își amintește de legătura strânsă dintre om, natură și credință. Este o zi cu totul specială pentru români, o sărbătoare care reunește, simbolic, spiritul popular cu cel spiritual:
Ziua Internațională a Iei Românești, sărbătoarea Sânzienelor și străvechea tradiție a Drăgaicei.
Trei în una, această zi ne invită să privim cu recunoștință spre trecut, să ne redescoperim identitatea și să ne reconectăm cu valorile strămoșești.
IA – bluza care spune povestea neamului
Declarată Zi Internațională începând cu anul 2013 la inițiativa comunității online "La Blouse Roumaine", ia românească este mult mai mult decât o piesă vestimentară. Ea este un simbol viu al feminității, al creativității și al dăinuirii tradiției populare. Cusută cu migală, fiecare ie spune o poveste: despre familie, despre sat, despre natură și despre credința în Dumnezeu. În motivele sale se regăsesc râurile, soarele, grâul și chiar drumul vieții.
De Ziua Iei, românii din țară și din diaspora se îmbracă în straie tradiționale, participă la târguri, expoziții și evenimente culturale. Într-o lume grăbită, această sărbătoare este o oprire plină de sens și emoție – o punte între generații și o mărturie că identitatea națională nu s-a pierdut.
Sânzienele – între magie și sacru
Tot pe 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele, o tradiție care s-a împletit în timp cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Legenda spune că Sânzienele sunt zâne bune ale câmpului și ale aerului, care aduc rod bun și protejează gospodăriile. În noaptea de Sânziene, natura capătă puteri magice, florile vorbesc, iar ierburile de leac devin mai puternice.
Tinerele fete culeg flori galbene de sânziene, împletesc cununi și le aruncă pe case – dacă acestea rămân pe acoperiș, e semn că fetele se vor mărita curând. Este o noapte a dorințelor și a misterelor, în care cerurile se deschid și oamenii pot visa viitorul.

Literatura română își continuă călătoria în peisajul european, prin includerea cărților scriitoarei Anișoara Laura Mustețiu în portofoliul Thalia, una dintre cele mai importante rețele de librării din Germania. Această realizare aduce literatura română într-o scenă culturală vibrantă și în continuă expansiune.

Cu peste 350 de librării în Germania, Austria și Elveția și cu o prezență online solidă,  Thalia este un reper esențial al vieții literare în spațiul german. Prin selecția sa vastă și deschiderea către diversitate lingvistică și promovarea literaturii universale, Thalia oferă un pod cultural între autori și cititori din întreaga lume.

Cartea „Între sărut și durere,” de Anișoara Laura Musțetiu, disponibilă în română, engleză și germană, explorează vulnerabilitatea emoțională și alegerile personale cu o finețe ce depășește granițele limbajului.

„Prețul onoarei” apărută în română și engleză, aduce în prim-plan lupta pentru identitate și demnitate, abordând dileme morale cu rezonanță universală.

Includerea acestor titluri în catalogul Thalia oferă acces cititorilor din Germania și celor internaționali interesați de povești autentice și cu tematici universale. Este o realizare semnificativă nu doar la nivel personal, ci și pentru promovarea literaturii române în afara granițelor.

Cărțile scriitoarei Anisoara Laura Mustețiu sunt deja disponibile în Harvard Book Store din Cambridge, Barnes & Noble în SUA, Amazon- Europa, USA, Canada, Australia, Asia, în librăriile Agapea în Spania, IBS Italia și Hatchards în Londra. Această extindere internațională nu doar validează relevanța temelor abordate în scrierile sale, ci și contribuie la creșterea vizibilității literaturii române în librării de prestigiu din întreaga lume. 

Prin prezența pe rafturile librăriilor Thalia, aceste nuvele invită cititorii într-un univers literar în care profunzimea emoțională, autenticitatea și sensibilitatea culturală se întâlnesc—un univers scris din rădăcini românești, dar menit tuturor celor care cred în puterea transformatoare a poveștilor.

Cărțile se pot comanda direct la Thalia in Germania