Dragii mei prieteni, mulțumesc bunului Dumnezeu că am putut duce la bun sfârșit o parte importantă a proiectului „Arc peste Atlantic 2024”, urmând ca acțiunea noastră să se încheie în 25 august 2024 la Canton Ohio, SUA, prin inaugurarea „Satului Românesc din America” și dezvelirea bustului lui Avram Iancu la 200 de ani de la nașterea Crăișorului, Erou Național, lucrare realizată de sculptorul Cristian Bota.
Ca om al faptelor temeinice de cinstire a eroilor neamului, țin să vă mărturisesc cum am pornit la drum cu acest proiect de suflet al nostru, al românilor americani. Ideea ne-a venit anul trecut în Detroit, SUA, în urma discuției cu prietenul Ștefan Străjeri, pentru a marca în acest eveniment și cei 25 de ani de la apariție a ziarului românesc din Detroit, America, „Curentul internațional”. La fel l-am aniversat împreună și în 2014, la 15 ani de la apariția ziarului, al cărui redactor-șef și proprietar este Ștefan Străjeri. În derularea acestui proiect au fost alături de noi: Asociația „Ieudeni am fost ș-om si”, Ieud, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România și filialele din America, Asociația Maramureșenilor Cluj și Detroit, ziarul „Curentul internațional” Detroit, Primăria și Consiliul Local Pojorâta – Suceava.
Prima zi de acțiune s-a petrecut în data de 29 iunie 2024, la Pojorâta, într-o zonă geografică mirifică, de adevărat plai mioritic, gazdă fiind prietenul nostru, primarul Ioan Bogdan Codreanu, care ne-a așteptat cu colac (pâine) și sare, după tradițiile noastre frumoase românești. Într-o sală minunat aranjată s-au desfășurat lucrările privind sărbătorirea a 25 de ani de apariție a ziarului „Curentul internațional”. Așa cum doamna Camelia Morda Baciu a consemnat evenimentul în reportajul Domniei sale, într-un cadru solemn, participanții au intonat imnul României, „Deşteaptă-te, române”, după care a urmat o slujbă religioasă, binecuvântată de părintele Ioachi de la Mânăstirea „Sfântul Ioan Iacob” din Corlățeni, Pojorâta, care în predica sa îndeamnă la promovarea valorilor româneşti peste hotarele țării. Totodată a reamintit de expoziția fotografică din anul 2019, intitulată „Mănăstirile trăiesc”, care, din păcate, nu şi-a putut continua anual desfăşurarea, din cauza pandemiei, vorbitorul făcând apel pentru reînceperea circuitului expoziției.
Moderatoarea evenimentului, jurnalista de televiziune Raluca Bercea, a prezentat pe rând invitații, dând cuvântul de început, așa cum se cuvine, domnului primar din Pojorâta, Bogdan Ioan Codreanu, gazda evenimentului. Fiind sărbătoarea „Sf. Petru şi Pavel”, domnia sa a urat un călduros „La mulți ani!”, celor ce poartă numele respectivilor sfinți. Lui Ştefan Străjeri i s-a oferit o plachetă aniversară, prin care erau marcați cei 25 de ani împliniți de publicația „Curentul internațional” din statul Michigan. Distincții au fost acordate mai multor localnici merituoși. A luat cuvântul doamna deputat Angela Fădor, care a apreciat activitatea intensă a jurnalistului Ştefan Străjeri: „Ați dus mai departe dragostea de neam şi țară”, a spus Domnia sa.
Deputatul Vasile Şoimaru, sosit de la Chişinău, i-a înmânat lui Ştefan Străjeri o diplomă de gradul întâi din partea Parlamentului Republicii Moldova, în semn de apreciere pentru activitatea sa de promotor al identității culturale româneşti pe continentul american. În fața unui public atât de numeros, Ştefan Străjeri a mărturisit cu emoție participanților la eveniment, veniți din multe colțuri ale țării și chiar ale lumii, ce a însemnat pentru el activitatea de publicist în America: „Nu am câştigat financiar, dar am câştigat prieteni în toată lumea”, referindu-se la activitatea lui la revista aniversată.
Am creat un sat românesc în America și sunt colaborator la rubrica „Tradiții şi folclor” la publicația „Curentul internațional”. După ce m-am repatriat, am devenit vicepreşedintele Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România, președintele Asociației „Ieudeni am fost și-om si” din Ieud și vicepreședinte al Asociației Maramureșene din Cluj, fiind și membru fondator la Societatea Culturală Româno-Americană „Avram Iancu” din Detroit. Am prezentat în linii mari despre frumoasa carte realizată în acest an, genealogia nobilei familii Chindriş din Ieud, fiind foarte mândru că am realizat-o și va rămâne pentru bunii mei consăteni ca o carte de căpătâi a nobililor familiilor din Ieud. Am prezentat pe scurt și cartea „Tradiții și folclor românești”, realizată cu articole prezentate în ziarul „Curentul internațional”, în perioada cât am stat în America.
Doamna Anca Sîrghie, universitara și scriitoarea de la Sibiu, cea care a scris prefețele celor două monografii realizate de scriitorul Ştefan Străjeri, simte că evenimentul aniversar apropie în mod simbolic Sibiul şi Pojorâta bucovineană. Scriitoarea de la Sibiu este în mod frecvent prezentă în paginile publicației „Curentul internațional”. Ca membră în conducerea revistei lunare „Rapsodia” de la Sibiu, Anca Sîrghie a facilitat „deschiderea publicației spre scriitorii din diaspora europeană și americană, pe care este timpul să-i considerăm – după opinia Domniei sale – parte organică din cultura noastră națională”. A oferit în sală mai multe exemplare de revistă sibiană.
Preşedintele Societății „Golgota”, domnul Vasile Răuț de la Cernăuți, a vorbit despre proiectul „Reabilitarea deținuților politici, care au fost deportați şi masacrați în închisorile comuniste”. Scriitoarea Lili Crăciun de la Oradea s-a declarat mândră să colaboreze la revista „Curentul internațional” din America. Din sală a luat cuvântul o altă personalitate a comunității românilor americani, preotul greco-catolic Petru Stînea, rostind un salut adresat celor prezenți şi aducând calde aprecieri oficialităților locale din Pojorâta.
Editoarea de la „Anamarol” Bucureşti, unde s-au tipărit cele două monografii realizate de Ştefan Străjeri, Rodica Elena Lupu, a relatat câteva aspecte din culisele colaborării editoriale ale celor doi și, glumind, a spus un adevăr, ce merită să ne dea de gândit: „Românul este periculos de deştept.” Doamna Camelia Morda Baciu, scriitoare și jurnalistă culturală, care a fondat şi coordonează revistele „Timpul Italia” şi „Timpul Alba”, și-a manifestat bucuria să fie colaboratoare la revista „Curentul internațional”. Emoționată, a citit poezia, creație personală, „Carpe diem!”. A oferit câteva dintre cărțile sale celor prezenți.
La simpozion, au participat importanți prieteni din țară, din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, care au luat cuvântul pentru a mulțumi prietenului Ștefan Străjeri, care, așa cum ne amintim cu bucurie, de acum 10 ani a fost declarat „Cetățean de Onoare” al comunei Pojorâta. Doamna Stela Nacu de la TVR Internațional a povestit despre reportajul realizat în anul 2007 cu Ştefan Străjeri. În calitatea ei de bunicuță, apreciază italienii şi evreii pentru că îşi învață atât copiii, cât şi nepoții limba maternă, oriunde s-ar afla, exemplu demn de urmat de către compatrioții noştri români, risipiți în lumea largă.
A urmat la cuvânt lectorul universitar de la Suceava, domnul Marin Gherman, care este preşedintele Centrului „Media BucPress” de la Cernăuți. Domnia sa susține cu toată convingerea că „frontierele dintre Bucovina de Nord şi România sunt doar politice, nu lingvistice sau culturale”, dar vorbește despre trista situație a comunităților româneşti din Cernăuți, Odesa şi regiunea transnistreană.
Asistența simțea nevoia unui moment artistic, pe care l-a susținut micuța solistă de muzică populară Ioana Iacob, cântând în dulce grai bucovinean. I-a urmat folkistul Adi Bezna, care a amintit de atmosfera cenaclurilor păunesciene, în aplauzele publicului încântat. Evenimentul aniversar a fost încheiat de Ansamblul local „Plaiurile Pojorâtei”, care a „bătut podeaua”, jucând dansuri tradiționale bucovinene. După programul festiv, a urmat o masă tradițională cu bucate gustoase, participanții sosiți din patru zări petrecând până noaptea târziu și legând noi prietenii.
În ziua a doua, am făcut un „Arc peste Prislop”, și din frumoasa Bucovina am ajuns în inima Maramureșului Voievodal, la Ieud, capitala de suflet a Maramureșului. Într-un peisaj de poveste, în Muzeul „Chindriș Vălenaru” din Ieud, s-au desfășurat lucrările simpozionului „Arc peste Atlantic” și „Recunoștință satului Nost' Ieud”, ediția a IV-a, într-un „amfiteatru de basm”, cu masă și scaune din baloți de paie acoperiți cu frumoase fețe de masă și ștergare. Este o tradiție ieudeană plină de pitoresc, drept care organizatorii nu renunță la ea. Cei prezenți au putut urmări confortabil lucrările care au durat puțin peste patru ore. Doar căldura ne-a făcut să ne hidratăm continuu și să ascultăm cu sufletul la gură prezentările făcute.
Decis să creeze un liant între Pojorâta și Ieud, prietenul Ștefan Străjeri a prezentat participanților, adunați în număr mare, ziarul „Curentul internațional” și frumoasa activitate în sprijinul comunității româneşti din America, desfășurată de el în cei aproape 25 de ani de la apariție. Acest sfert de secol de muncă publicistică la „Curentul internațional” au însemnat pentru el și tot atâția ani de minunate prietenii.
După acest incipit, preoții greco-catolici și ortodocși au făcut un parastas pentru eroii neamului, pentru Avram Iancu și tribunii lui, pentru toți vecinii din Ieud plecați la Domnul și pentru toți prietenii ieudeni. A urmat prezentarea biografiei lui Avram Iancu, creionată de către președintele Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, domnul Tiberiu Groza. Acum se împlinesc 200 de ani de când Avram Iancu (1824 – 1872) este un personaj glorios al românilor de pretutindeni, căci în SUA s-a constituit o Societate „Avram Iancu” pe la 1900, iar la Detroit, statul Michigan, și în Montréal, Canada, activează filiale ale Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România.
Prima biografie dedicată eroului a fost scrisă de Iosif Sterca Șuluțiu (n. la Câmpeni în 1827 – d. la Sibiu în 1911), în 1897, la comemorarea a 25 de ani de la moartea eroului. Ca un omagiu adus eroului și autorului primei biografii a lui Avram Iancu, Societatea noastră, care-i poartă numele și-i cinstește memoria, a tipărit 10.000 de exemplare din această biografie, pe care le-a răspândit prin școli din Transilvania, oferindu-le gratuit participanților la olimpiada de istorie, la Conferința Națională de la Deva, la cele de la Cluj, Sibiu și Alba Iulia, la Târgul de la Muntele Găina, la Casa lui Iancu din Vidra de Sus, urmând a fi oferite și la dezvelirea bustului lui Avram Iancu în Canton, Ohio și la deschiderea Centrului Memorial „Avram Iancu” de la Cluj. Valoarea acestei monografii constă în faptul că este singura monografie scrisă despre Avram Iancu de cineva care l-a cunoscut din copilărie și care i-a fost alături până la moarte. Valoarea ei rezidă și din faptul că este o ediție anastatică, păstrând grafia vremii, tiparul și limbajul specific epocii.
„Unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită...” stă scris în testamentul său. Visul lui Iancu a fost acela de a vedea poporul român fericit, iar astăzi, când România este membră a celei mai prospere Uniuni Europene și a celei mai puternice alianțe militare din lume, situându-se pe locul 45 în clasamentul bunăstării în lume, pe locul 19 ca sofisticare a economiei între cele 200 de țări de pe glob și pe locul 38 în lume în clasamentul fericirii, putem spune că visul marelui erou s-a împlinit. Azi trăim în frățietate cu celelalte țări în cadrul Uniunii Europene, bucurându-ne de libertate și egalitate, așa cum și-a dorit Avram Iancu. „Trăiască duhul lui Iancu!”
Colonelul Vasile Șt. Tutula, ieudean de obârșie, este dornic „să scoatem Ieudul la lumină”. Domnia sa a evocat momentele de jertfă eroică din Revoluția de la 1848, când au murit 40.000 de români, 18.000 de sași și 18.600 de honvezi. La bătălia de la Ciucea și la invazia de la Cluj a fost prezent și Avram Iancu. Simion Bărnuțiu cere ca românilor să li se recunoască dreptul de a fi liberi, scăpând de iobăgie, și statutul de a patra națiune din Transilvania, unde ei sunt cei mai numeroși ca populație, și cei mai vechi.
Am ascultat apoi o scurtă biografie a „bravului Prefect din Zarand”, Ioan Buteanu, maramureșanul nostru, făcută de prim-vicepreședintele Societății „Avram Iancu”, ing. Ioan Tuhuțiu. Orfan de mamă, el a crescut la Sighet într-o familie care în casă vorbea ungurește, pentru că mama vitregă era unguroaică. El a fost „bolnav de românism”, pentru că profesorul de istorie le spunea că „neamul românesc dăinuie prin voi, românii”. Face studii de drept la Budapesta și întors la Sighet duce o propagandă patriotică, călătorind și în Munții Apuseni, la moți. A fost socotit „un instigator”, el participând la luptele grele cu maghiarii în bătălia de la Mihalț, din 11 iunie 1848. Acolo și atunci a fost un adevărat măcel, în care au murit 30 de luptători. Avram Iancu l-a caracterizat drept „bărbatul pe cât de luminat, pe atât de pregetătoriu.”
La acest simpozion a fost marcat și „Anul Iuliu Hossu”, primul cardinal român, lucrare prezentată de protopopul greco-catolic Vasile Hotico, fiu al satului Ieud. El a fost cardinal, adevărat prinț al bisericii, mitropolit de Cluj și de Gherla. Deviza lui a fost: „Credința noastră a fost viața noastră. Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă.” Un om de aleasă ținută și frumoase prezentări, prof. univ. dr. Ilie Gherheș, de acum un ieudean adevărat, fiind prezent de la prima ediție a Simpozionului, a evocat scurte istorioare despre oameni de seamă ai Ieudului, cum sunt dr. Vasile Chindriș și meșter Gavril Hotico Herenta. S-a ilustrat astfel adevărul că masele fac istoria, dar și elitele joacă un rol decisiv. Se cuvine să se prăznuiască neamul chindrișenilor, care are 10 ramuri, ei fiind răspândiți în toată lumea, până în Asia și în cele două Americi. Melodia Imnului național pleacă de la o priceasnă maramureșeană. Se spunea că „în Ieud s-a pus scară până la cer”. Istoria mare se compune din istorii mici. Personalitățile importante s-au identificat cu neamul. În secolul al XIX-lea se spunea că „Soarele românismului de la Ieud răsare în Maramureș”.
De asemenea, un mare iubitor de istorie și adevăr, prof. dr. Ion Petrovai, a făcut o frumoasă prezentare a personalității prof. univ. dr. Ioan Chindriș, fost director al Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj. Lui i-a fost consacrat un mic dar frumos colț în Muzeul Chindriș Vălenaru Ieud.
A urmat lansare și prezentare de carte la acest frumos simpozion internațional, unde au participat profesori universitari, istorici, muzeografi și alți intelectuali din România, Ucraina, Republica Moldova, Serbia și America.
Doamna prof. univ. Anca Sîrghie a vorbit despre „Avram Iancu în literatura română” și a apreciat, de asemenea, cartea „Tradiții și folclor românesc”, a cărei prefață a semnat-o.
Domnul Ilie Gherheș a făcut o prezentare despre importanța și semnificația cărții „Genealogia nobilei familii Chindriș de Ieud”.
Domnul colonel dr. istoric Vasile Șt. Tutula a remarcat frumoasa carte „Maramureș, plai cu flori”, ai cărei coordonatori am fost și care cuprinde lucrări comentate de participanți la cele trei ediții ale Simpozionului „Recunoștință Satului Nost' Ieud”. De asemenea, au fost prezentate cărțile „Neamul Horjenilor” de Măricuța Horj Petrovai și „Petrova Maramureșului în documente, date și imagini”, din 2022, de Ion Petrovai.
A urmat o întâlnire a marii familii Chindriș, cu sprijinul prietenului Dan Chindriș, cunoscut ghid turistic în Cetatea Alba Iulia. S-a vorbit despre întâlnirea de 50 de ani de la absolvirea Școlii Generale din Ieud, Promoția 1974, și întâlnirea de 35 de ani a Promoției 1985 a Institutului de Mine Petroșani.
S-au făcut dezbateri pe marginea celor prezentate, iar noi am prezentat următorul punct al simpozionului, „Arc peste Atlantic”, ce se va încheia în 25 august 2024 la Canton, Ohio.
Am făcut o scurtă descriere a „satului românesc” din America, aflat la Canton, Ohio, o idee a mea din 2008, ce are în centrul satului o biserică maramureșeană din lemn, construită de meșterul Gavrilă Hotico Herenta cu echipa sa, pentru Expoziția Mondială din 1999 de la Washington și apoi relocată în Canton, unde mai sunt porți, o căsuță maramureșeană, un șopru. Vom construi și Casa lui Avram Iancu, dar acum vom dezveli bustul lui Avram Iancu.
Tot în acest an vom dezveli și bustul lui Mihai Eminescu în Detroit, comandat de mine și de familia prietenului Străjeri. Cele două busturi sunt creația tânărului sculptor Cristian Bota din Cernăuți.
După încheierea lucrărilor a urmat o masă tradițională pentru cei aproximativ 300 de participanți din străinătate, din țară și prieteni din Ieud. Meniul tradițional de la Ieud a fost făcut de către socăcițele și prietenele mele din Ieud, constând în aperitiv tradițional cu slănină, jumeri, ceapă și cârnați, sarmale (haluște), coleșe cu brânză, pomana porcului (cucoleșe, mămăligă), zamă de miel și de ied și delicioasele noastre pancove.
Atmosfera a fost întreținută de către îndrăgiții frați Chindriș, ieudenii noștri dragi, Măriuca Verdeș, Ileana Matus, Carmen Ștețco, Grupul Lăturenilor, împreună cu Rafila Bărbos și un memorabil recital la taragot al domnului Ioan Tuhuțiu, prim-vicepreședintele Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” și președinte al Filialei Baia Mare.
Vă așteptăm cu drag în anul 2025!
----------------------------
Gheorghe ChINDRIȘ
Detroit – Pojorâta – Ieud
Iulie 2024