Albumul muzical George Enescu Symphonies 1-3 ~ Romanian Rhapsodies 1&2 – Orchestre National de France ~ Cristian Măcelaru a fost desemnat câștigătorul premiului International Classical Music Awards (ICMA) pentru „Muzică simfonică”,unul dintre cele mai cunoscute și apreciate premii ale industriei discografice internaționale.
Producția Deutsche Grammophon, distinsă anterior și cu premiile Classica Choc de l'année2024 șiDiapason d'Or 2024 la categoria „Muzică simfonică”,cuprinde trei discuri: Rapsodia Română nr. 1 și Rapsodia Română nr. 2, Simfonia nr. 1, Simfonia nr. 2 și Simfonia nr. 3, în interpretarea Orchestrei Naționale a Franței dirijate de Cristian Măcelaru și a Corului Radio France condus de Aurore Tillac, prezentată în concert la Auditorium Radio France - Maison de la Radio et de la Musique de Société Nationale de Radiodiffusion Radio France, în parteneriat cu Institutul Cultural Român cu prilejul concertului aniversar ICR 20 din iulie 2023. Vioara I în cadrul concertului a fost Sarah Nemțanu, concertmaistru al Orchestrei Naționale a Franței, decorată la 1 octombrie 2024 de Președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria B – „Muzică”.
„(...) O excepțională întreprindere a lui Măcelaru, care a lucrat după manuscrisele originale ale partiturilor enesciene; rapsodiile române – unde simțim ceva rupt din sufletul de român al dirijorului și primele trei simfonii de Enescu, cu sonoritatea și inventivitatea cerute de aceste partituri cu parfum francez, interpretate de o orchestră care are o tradiție de aproape 100 de ani în interpretarea muzicii franceze la cel mai înalt nivel. O adevărată descoperire, atât în ceea ce privește lucrările, cât și interpretarea lor!” a argumentat acordarea premiului juriul ICMA, alcătuit din critici muzicali profesioniști, de la relevante reviste, reviste online și posturi de radio: Andante (Turcia), Crescendo (Belgia), Das Orchester (Germania), Deutsche Welle (Germania), IMZ (Austria), MDR-Klassik (Germania), Musica (Italia), Musik & Theater (Elveția), Opera (Marea Britanie), Papageno (Ungaria), Pizzicato (Luxembourg), Polskie Radio Chopin (Polonia), Radio 100,7 (Luxembourg), Radio Romania Muzical (România), Resmusica.com (Franța), Scherzo (Spania), Rondo Classic (Finlanda), Unison (Croația). Reprezentând Radio România Muzical, din juriul ICMA face parte Cristina Comandașu, muzicolog cu o importantă activitate în domeniul actualității discografice, manager Radio România Muzical.
Câștigătorii vor primi trofeele la Gala premiilor ICMA ce va avea loc la Tonhalle din Düsseldorf pe 19 martie 2025.
Sursa: https://www.icr.ro/

Ziua de 15 ianuarie are o semnificație aparte pentru români, fiind dedicată celebrării culturii naționale. Din anul 2011, prin adoptarea Legii nr. 238/2010 de către Camera Deputaților, această zi a fost consacrată ca un moment de reflecție asupra patrimoniului cultural românesc. Alegerea datei nu este deloc una arbitrară, ci marchează nașterea poetului național Mihai Eminescu, o personalitate considerată drept „omul deplin al culturii române”. Anul 2025 aduce o semnificație specială acestei sărbători, deoarece se împlinesc 175 de ani de la nașterea geniului literar.
Mihai Eminescu: Simbolul Culturii Române
Mihai Eminescu, născut la 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, a devenit simbolul poeziei românești și al identității culturale naționale. Opera sa, caracterizată printr-un limbaj poetic inegalabil, adâncime filosofică și o conexiune profundă cu natura și spiritul românesc, a transcens granițele timpului, rămânând o sursă de inspirație pentru generații întregi.
Poeme precum Luceafărul, Scrisorile sau Dorința au reușit să surprindă complexitatea sufletului uman și frumusețea universului, consolidându-i statutul de reper cultural. Eminescu nu a fost doar poet, ci și un jurnalist dedicat, un vizionar care a pledat pentru unitatea și emanciparea națională, făcând din cuvintele sale o armă împotriva injustiției și a mediocrității.
Ziua Culturii Naționale: Oportunitate de Reflecție și Celebrare
Introducerea Zilei Culturii Naționale reprezintă un gest de recunoștință față de toate personalitățile care au contribuit la dezvoltarea culturii și identității naționale. Este o zi în care românii, atât din țară, cât și din diaspora, sunt invitați să-și reamintească de rădăcinile lor culturale și de valorile care definesc spiritul național.

În urmă cu câţiva ani, binecunoscutul eminescolog Dan Toma Dulciu scria pentru prima dată despre „peniţele Eminescu”, într-un articol însoţit, printre altele, şi de o imagine reprezentând cererea de patent depusă de producători. Potrivit autorului, aceasta constituie „prima marcă de comerț „Eminescu”, înregistrată de Iancu Şaraga şi Sigmund Schwartz, pentru comercializarea penițelor Eminescu. Conform Jurnalului 7277/1914, se acordă dreptul de a se folosi numele poetului pentru „penițe patent Eminescu”, marcă reîntabulată la OSIM, în anul 1932”[1].

Recent, pe o reţea de socializare, a fost scoasă la vânzare o cutie cu câteva „peniţe Eminescu”, prilej cu care au fost postate mai multe fotografii, atât cu ambalajul, cât şi cu peniţele aferente.

Aşa cum se poate constata din imaginea publicată în articolul domnului Dan Toma Dulciu, potrivit Procesului Verbal întocmit cu ocazia solicitării cererii de patent rezultă că „Astă-zi, 28 noiembrie 1914, s'a presentat Dlor Iancu Şaraga şi Sigmund Schwartz, cerând cu petiţia înreg. la N. 12215/914, întăbularea presentei mărci de fabrică. În consecinţă, conform Jurnalului N. 7277/914, s'a alipit un exemplar în registrul respectiv la fila N. 205/1”.

Iancu Şaraga, născut în 1876, în binecunoscuta familie de librari (tatăl său, Natan, fiind văr primar cu fraţii Samoil, Elias şi Aizic Şaraga), a urmat calea înaintaşilor, intrând de foarte tânăr să înveţe profesiunea în librăria „Fraţii Şaraga“ din Iaşi. În 1894 acesta a plecat la Bucureşti, pentru a conduce alături de Aizic, cel mai tânăr dintre fraţii Şaraga, sucursala din Capitală a Librăriei „Şaraga”, librărie situată pe strada Fântânei, aproape de Liceul „Sf. Sava”.

Primăria Municipiului București (PMB), prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), marchează Ziua Culturii Naționale printr-o serie de evenimente speciale organizate miercuri 15 Ianuarie, în toate filialele sale. Sub tema principală „Traseul literaturii vii”, inițiativa le oferă bucureștenilor ocazia de a descoperi diversitatea culturală printr-un parcurs interactiv ce conectează cele 29 de filiale ale BMB.
Fiecare filială BMB devine, pentru o zi, un spațiu interactiv dedicat unei teme culturale distincte. De la poezie și artă, până la muzică și literatură, participanții vor avea ocazia să descopere elemente surpriză, să participe la ateliere creative, lecturi publice, miniconcerte sau expoziții tematice.
Traseul literaturii vii este mai mult decât o simplă explorare a filialelor. Este o călătorie culturală ce încurajează dialogul în jurul valorilor artistice și literare, conectând comunitatea la moștenirea noastră culturală.
„Ziua Culturii este un prilej extraordinar de a celebra arta, literatura și creativitatea. Prin Traseul literaturii vii, dorim să oferim publicului nostru o experiență de neuitat, în care fiecare pas aduce o nouă descoperire culturală”, a declarat Ramona Ioana Mezei, Directorul General al Bibliotecii Metropolitane București.
Programul evenimentelor din cadrul Traseului literaturii vii include:
La Sediul Central vor fi amenajate stații interactive cu tematici diverse:
În prima parte a zilei, de la ora 09:00, copiii clasei a II-a de la Școala Gimnazială „Tudor Arghezi”, Profesor Învățământ Primar Georgeta Șerban, sunt invitați să participe la sesiuni de lectură, ghidate de bibliotecarii BMB și la ateliere interactive cu teme culturale.
De asemenea, bibliotecarii noștri le-au pregătit o surpriză: o piesă de teatru bazată pe o operă clasică din literatura română, susținută de Trupa de Teatru „Licurici” a BMB, singura trupă de teatru a unei biblioteci publice.
Seara, începând cu ora 17:30, eleganta sală „Auditorium” se transformă într-o mașină a timpului muzicală, unde artiștii proiectului „Opera la Bibliotecă” vor susține un spectacol extraordinar dedicat Zilei Culturii. Soliștii îndrăgiți ai Operei la Bibliotecă, Daniela Ciociea, Stephanie Radu, Alin Stoica, alături de invitata specială Mihaela Anghel și pianistul Cosmin Pătrana vor interpreta pagini de mare popularitate ale unor creatori români precum: Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Șerban Nichifor, Sabin Pautza, Gherase Dendrino, Marcel Dragomir.