Ziua Iei Românești și Sânzienele sunt două sărbători tradițional pline de farmec care se sărbătoresc în România în aceeași perioadă, pe 24 iunie. Aceste sărbători aduc în prim-plan aspecte importante ale culturii românești, precum portul tradițional și legenda magică a Sânzienelor.
Ziua Iei Românești este o sărbătoare dedicată iei, cămașa tradițională românească, simbol al identității și al frumuseții tradițiilor populare. În această zi, românii celebrează diversitatea și bogăția iilor din diferite regiuni ale țării. Se organizează parade, expoziții și spectacole în care sunt prezentate modele tradiționale și inovatoare de ii. Oamenii îmbracă cu mândrie ii autentice și participă la activități culturale care promovează tradițiile românești.
Pe de altă parte, sărbătoarea Sânzienelor are o origine mitologică și este asociată cu puteri magice și legende romantice. Potrivit tradiției populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, când cerul este plin de luminițe de Sânziene, fetele și femeile merg la culesul florilor de Sânziene, plante considerate sacre și cu proprietăți magice. Aceste flori sunt folosite pentru a realiza cununi și a le pune în păr sau pe uși, pentru a aduce noroc și protecție. Totodată, se organizează ritualuri tradiționale, dansuri și cântece specifice acestei sărbători, care au ca scop să atragă fertilitatea și să protejeze de spiritele rele.
Ziua Iei Românești și Sânzienele au un impact puternic asupra comunităților și asupra păstrării tradițiilor și valorilor românești. Aceste sărbători aduc oamenii împreună și le oferă oportunitatea de a se conecta cu moștenirea culturală a țării lor. Ele reprezintă o modalitate de a celebra frumusețea și autenticitatea tradițiilor românești, și de a transmite aceste valori prețioase noilor generații.

Într-un loc mângâiat de soare și încărcat de istorie viața la țară este o binecuvântare cu atât mai mult când este păstorită de un conducător de excepție, primarul Dr. Ing. Adrian Gheorghe Ungureanu care, susținut de o echipă de oameni sufletiști, atașați de comunitate, a transformat în ultimii ani comuna Brebu într-o oază de lumină de standarde europene, făcând să prospere deopotrivă funcționalitatea și esteticul acesteia.

Sărbătoarea Sânzienelor din anul 2023, în care cămașa tradițională este celebrată ca simbol național, încununează o nouă inițiativă culturală a edilului comunei Brebu și anume aceea de a transforma spațiul alăturat Bibliotecii Comunale în Galeria Colecțiilor Etnografice – Brebu care prezintă o expoziție permanentă de costume și obiecte tradiționale din comuna Brebu și expoziții temporare de artă etno-contemporană a diferiților artiști români sau internaționali. Custodele și curatoarea galeriei este cercetătoarea în studiul imaginii costumului tradițional românesc, Iraida Florea.

Galeria Colecțiilor Etnografice – Brebu își deschide porțile la 1 iulie marcată de un eveniment cultural de excepție care se va desfășura pe parcursul după amiezii, celebrând totodată vernisarea expoziției temporare de artă fotografică și costum tradițional, IMAGOCOSTUM – HYPERBOREAN FOKLORE.

Biblioteca Națională a României organizează în data de 23 iunie 2021, la ora 12, în Atrium (la sediul din Bulevardul Unirii, nr. 22), dezbaterea cu tema „Cum citim o ie?”, eveniment dedicat Zilei Universale a Iei. Evenimentul va aduce laolaltă cinci invitate implicate în studiul critic, colecționarea și promovarea iei pe scene românești sau internaționale.

Acestea sunt:
Mara, artist și interpret al trupei Subcarpați;
Andreea Tănăsescu, creativ, La blouse roumaine;
Gabriela Nicolescu, antropolog, Biblioteca Națională a României;
Adriana Iordache, cusătoreasă
Mădălina Cojocariu, colecționar

 Cum citim o ie?” este un eveniment-dezbatere din seria Conferințelor Lunare ale Bibliotecii Naționale care își propune să răspundă acestei întrebări apelând la mai multe perspective. De la simbolic, la utilitar, de la valoarea sa ca marcă identitară, la instrument de marketing cultural, de la autenticitate, la producția sa de masă și la kitsch sau la lumea glamour a modei internaționale, ia este un obiect care poate fi astfel citit în mai multe chei de lectură. Ne dorim să le aducem în fața publicului interesat de acest fenomen prin vocile unor specialiști, comunicatori, cercetători sau pasionați și să înțelegem care, este astăzi rolul și locul iei în patrimonial nostru cultural, material și imaterial.

Evenimentul va fi moderat de Simona Noapteș, Bibliotecar, Serviciul Dezvoltare Instituțională al Bibliotecii Naționale a României.

Dezbaterea va avea loc după un scenariu care încurajează claritatea, dinamismul și interacțiunea dintre public și invitați. Într-o primă etapă, invitații vor răspunde fiecare, în câte 10 minute, la întrebarea „Cum citim o ie?”. După aceste mini-discursuri, va urma o sesiune Q&A în care publicul va fi încurajat să adreseze întrebări invitaților.

De ce?
Ne dorim să sărbătorim Sânzinele într-un mod inedit și să propunem publicului și cititorilor Bibliotecii Naționale o discuție relevantă și interesantă despre un obiect atât de îndrăgit în România, interdisciplinar, din perspective apropiate de categorii de vârstă diverse.

Suntem onorați să vă invităm să luați parte la acest eveniment, în calitate de parteneri media sau ca parteneri de dezbatere, dacă veți avea plăcerea să faceți parte din publicul acestui eveniment. 

Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la următoarele adrese:
Gabriela Nicolescu, Redactor, Serviciul Marketing Cultural și Comunicare
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
sau
Simona Gabriela Noapteș, Bibliotecar, Serviciul Dezvoltare Instituțională
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În societatea noastră în continuă schimbare și accelerare, programul aglomerat al părinților a devenit o realitate cu care multe familii se confruntă. Aceasta este o situație care are implicații profunde asupra modului în care copiii noștri cresc și se dezvoltă. Din cauza presiunilor de la locul de muncă, părinții sunt adesea nevoiți să lase copiii la grădiniță sau școală timp de 8 până la 10 ore pe zi, mult mai mult decât durata tradițională de școală sau grădiniță. Această practică a devenit norma pentru multe familii, o realitate care a schimbat dinamica tradițională a copilăriei și a relației părinte-copil.
Psihologul Dan Ivănescu amintește că fiecare copil este unic și că experiența fiecăruia în acest context poate varia semnificativ, iar diferențele individuale în temperament, reziliență și abilități de adaptare pot influența modul în care un copil răspunde la programul prelungit. Cu toate acestea, există câteva efecte generale pe care le putem considera în contextul stagiului lung în grădinițe și școli. “Pe termen mediu, copiii pot experimenta consecințe relevante pentru dezvoltarea lor din cauza programului extins la grădiniță sau școală. Creșterea stresului și anxietății este evidentă, deoarece copiii se pot simți presați să facă față responsabilităților academice și sociale crescute. Oboseala și epuizarea pot fi de asemenea probleme majore, întrucât copiii necesită mai mult somn decât adulții pentru dezvoltarea lor holistică. Însă programul prelungit, adesea combinat cu deplasarea și activitățile extrașcolare, poate duce la o privare cronică de somn, afectând performanța școlară și starea generală de bine a copilului. În plus, timpul petrecut în instituțiile de învățământ limitează interacțiunile calitative în familie, având potențialul de a diminua legăturile familiale și sentimentul de apartenență al copiilor.”, explică psihologul Dan Ivănescu.