Academia Română vă invită joi, 23 februarie 2023, de la ora 18, la conferința „Mărțișor – tradiții și practici de primăvară“, susținută de acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“. Evenimentul se înscrie în ciclul manifestărilor cu public organizate de Fundația Culturală Dalles a Academiei Române, inaugurate în luna ianuarie a acestui an de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Mărțișorul, element al patrimoniului cultural imaterial românesc, a fost înscris în 2017 în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, alcătuită de UNESCO.
Conferința va prezenta publicului una dintre practicile rituale tradiționale, care au fost și continuă să fie supuse unui spectaculos și activ proces de secularizare, desacralizare, deritualizare, festivalizare. Iar academician Sabina Ispas va demonstra că Mărțișorul rămâne una dintre cele mai vechi practici culturale active, actualizată și adaptată cerințelor societății românești moderne.
Academician Sabina Ispas, membru titular al Academiei Române (2009), este director al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“. Specialist în folcloristică și etnologie, cunoaște în profunzime mecanismele specifice creației populare, dinamica fenomenelor folclorice și rolul folclorului în definirea identității noastre culturale. Câteva lucrări reprezentative pentru o activitate științifică și culturală bogată: Lirica populară de dragoste (1985), Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. „Cântecul pețirii“ (1995), Cultură orală și informație transculturală (2003), Colindatul tradițional românesc. Sens și simbol (2007).
Construită între anii 1930-1932 de Academia Română,
conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, și confiscată abuziv în 1948 de către regimul comunist, celebra Sală „Dalles“ din București, edificiu reper în istoria culturală a capitalei, beneficiază începând cu anul 2023 de un program de conferințe și dezbateri structurat de Academia Română, prin Fundația Culturală Dalles.
Conferințele se vor desfășura lunar, joia, începând cu ora 18, în a treia sau a patra săptămână a fiecărei luni.

15 februarie 2023. Am trăit momente unice la întâlnirea cu elevii claselor V-VIII, de la Școala Gimnazială Protopopești, comuna Tăcuta, județul Vaslui, fiind invitați de profesoara de limba și literatura română, Cohai Anielușa, pentru a participa la activitățile prilejuite de această zi.

Satul Protopopești se află la margine de județ, una din localitățile extreme, dar nu la margine de cultură. Drumul trece prin comuna Tăcuta și când privești spre S-V, din depărtare, zărești localitatea așezată într-un loc deosebit, ce pare legendar, străjuit de o pădurea seculară. Se simte o armonie duioasă între oameni și natură. Dar, la un moment dat, șoseaua asfaltată se termină și apoi mergi prin noroi și gropi până ajungi la școală. Arareori se zărește câte un om ducând câte un lemn în spate. Poate înfrățirea cu natura, frumusețile de nedescris i-a determinat pe unii tineri să se înapoieze la sat sau să-și pregătească această întoarcere prin construirea de case frumoase și zvelte.

Pășim cu emoție spre școală, aducându-ne aminte de vremea când și noi eram cadre didactice. Cum deschidem ușa, zărim un elev, rezemat de perete, care citea de zor dintr-o carte atât de concentrat că nici nu ne-a auzit. Ne-a uimit și ne-am spus în sinea noastră că totuși se mai citește.

În sala spațioasă erau adunați elevii din gimnaziu, peste 35. Nici nu ne-am așezat bine și am simțit privirile întrebătoare ațintite asupra noastră, bucuria de a ne vedea se citea pe fețele lor. Am fost prezentați de organizatoarea evenimentului, prof. Cohai Anielușa. Noi am adăugat că suntem membri ai Ligii Scriitorilor Români - Filiala Iași - Nord Est: Ioan Hodaș - vicepreședinte, Silvia Hodaș - președinte Subfiliala Iași - Nord Est - Junior.

Am încercat și am reușit să creăm o atmosferă de sărbătoare a lecturii. A fost o manifestare cultural-artistică amplă: prezentare Power Point realizată de două eleve - cu un bogat conținut despre rolul și importanța lecturii în viața copiilor, scenetă din „Scrisoarea a III-a”, de Mihai Eminescu. Cu o sensibilitate aparte, o elevă a recitat emoționanta poezie de suflet: „A sunat, aseară, mama”, de Emilia Plugaru. Liniștea s-a așternut în sală, fiecare asculta îngândurat. Apoi atmosfera s-a însuflețit, s-a trecut la un alt moment când unii copii au dorit să prezinte cartea preferată. Am fost profund impresionați de vocabularul ales, de expunerea concisă a conținutului cărții, a găsirii mesajului, a surprinderii esențialului, a recomandării lecturării cărții respective.

Prof. Silvia Hodaș a adresat fiecărui copil câte o întrebare referitoare la conținutul cărții și a primit răspunsuri din care a dedus exprimarea frumoasă, imaginație și creativitate și mai ales plăcerea de a citi. Elevii au înțeles că lectura este o adevărată bogăție și au adăugat că te face să te bucuri sau să te întristezi, să râzi sau să plângi, trăiești emoții și sentimente; că te ajută să fii curajos și optimist, îți lărgește orizontul. Cum să nu te minunezi de asemenea răspunsuri date de acești copii frumoși la suflet și cu mintea însetată de cunoaștere. Sunt și câțiva elevi care merg pe jos prin două județe, parcurgând peste cinci kilometri, pentru a învăța carte. Vin din satul Poiana cu Cetate, comuna Ciurea, județul Iași, la Școala Protopopești, județul Vaslui, fiind cea mai apropiată unitate de învățământ de localitatea lor.

Pe două panouri erau expuse desenele copiilor cu scene imaginate de ei, dintr-o carte citită. Și micii artiști plastici (grafică, desen, pictură) au fost invitați să prezinte, să argumenteze tema aleasă. Apoi două artiste în devenire au încântat cu vocile lor calde interpretând melodia „Eminescu”, versuri Doina și Ion Aldea Teodorovici. Lectura, muzica, dialogul s-au împletit ca o cunună ce a strălucit, acolo undeva la margine de județ.

Un moment așteptat a fost cel de umor. Prof. Ioan Hodaș le-a vorbit elevilor despre importanța lecturii în viața omului, în general. Apoi a citit umor școlar și a continuat cu un dialog ce a antrenat pe toți cei prezenți. Zâmbetele și voia bună a cuprins sala de clasă.

Ca toți copiii curioși au adresat fel de fel de întrebări celor doi invitați: de când scriu, de unde se inspiră, în cât timp scriu o carte etc. Apoi și-au exprimat în scris opiniile despre activitate. Din multitudinea de răspunsuri frumoase se disting următoarele: „Cu sinceritate vă spun că acest moment a fost unul extraordinar, cel mai frumos moment din viața mea.”, „Vă mulțumim pentru faptul că ne-ați împărtășit și nouă o mică parte din viața de scriitor. Mi-a plăcut foarte mult programul organizat și sunt sigură că nu voi uita niciodată acest eveniment!”, „Foarte minunată această surpriză organizată de scumpa noastră profesoară. Am avut ocazia să întâlnim niște persoane deosebite. Am avut foarte mult de învățat. Vă mulțumim!”. Și cei doi invitați le-au mulțumit pentru răbdare, le-au mulțumit pentru că au uitat de timp.

Hormonii pot juca un rol important în controlul greutății noastre și în atingerea obiectivelor noastre de a slăbi. Începutul ține de modul în care sunt echilibrați acești hormoni și de modul în care renunți la stilul de viață vechi și optezi pentru unul nou și mai sănătos, cu o ”dietă” de somn, exerciții fizice regulate și o alimentație nutritivă și corectă.
În opinia profesorului internațional de yoga Dana Țupa, fondatoarea PURNA Yoga – prima școală de yoga din România acreditată de Yoga Alliance din Statele Unite ale Americii, patru hormoni, și anume grelina, leptina, insulina și cortizolul, joacă un rol important în modul în care, organismul nostru înghite și metabolizează alimentele, motiv pentru care aceștia sunt una dintre cheile principale pentru pierderea în greutate și menținerea unei stări de sănătate de durată.

Grelina ne semnalizează foamea
Grelina este un hormon produs de stomac și tubul digestiv care, trimite semnale către creier pentru a ne face să simțim foame. De obicei, aceasta se intensifică cu câteva ore înainte de masă. Atunci când grelina este ridicată, creierul primește semnalul că ar trebui să te alimentezi. “Există mai multe metode prin care putem remodela grelina și poate fi util pentru a ne ajuta să pierdem în greutate. Prima metoda este aceea de a dormi suficient de mult, adică, undeva între 7-8 ore pe noapte. Este o corelație directă între a dormi suficient, odihna pe care o simți dimineața si dorința de a compensa lipsa energiei cu acțiunea de a mânca, uneori în exces, de a reduce cantitatea de alimente ingerate, astfel încât stomacul să fie mai ușor și să producă mai puțină grelină. Mai poți mânca alimente bogate în fibre. De exemplu, cereale integrale, fructe și legume vor susține foamea mai mult timp decât pastele sau produsele de patiserie”, explică profesorul internațional de yoga, Dana Țupa.

Academia Română vă invită miercuri, 22 februarie 2023, la conferința „Ce știm astăzi despre schimbarea în limbă?“, susținută de prof. univ. Rodica Zafiu, cadru didactic al Universității din București. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125, începând cu ora 17, și se înscrie în seria de conferințe cu public „Ora de știință – Invitații Academiei Române“.
Evenimentul va fi moderat de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, și va cuprinde o sesiune de întrebări și răspunsuri, la care publicul este invitat să participe.
Conferința susținută de prof. univ. Rodica Zafiu are ca punct de plecare observația conform căreia schimbarea permanentă a formelor și a sensurilor, considerată o trăsătură inerentă a limbilor naturale (ca și variația, care stă la baza ei), rămâne adesea nepercepută de vorbitori sau – când este percepută – este judecată negativ, cu anxietate.
Cum și de ce se împrumută cuvinte și expresii, se modifică forme și sensuri, se schimbă chiar tipare gramaticale? Unele răspunsuri sunt la îndemâna bunului-simț, altele pun în discuție viziunea de ansamblu asupra structurii și a funcționării limbii.
Conferința propune o trecere în revistă a explicațiilor oferite, din perspectiva diferitelor direcții lingvistice, asupra cauzelor care determină dinamica limbii și asupra modului în care intervin schimbările. Ce au adus nou cognitivismul, funcționalismul, lingvistica formală, pragmatica și sociolingvistica față de explicațiile tradiționale din lingvistica istorică? Cum se petrece schimbarea în zone ale limbii mai puțin studiate până de curând (în cazul mărcilor pragmatice, al conectorilor, al atenuatorilor, al modalizatorilor etc.)? Exemple recente din limba română vor ilustra tiparele previzibile și incertitudinile inerente ale schimbării lingvistice.
Rodica Zafiu (n. 1958) este profesoară la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetătoare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ al Academiei Române. A publicat volumele Poezia simbolistică românească (1996), Naraţiune şi poezie (2000), Diversitate stilistică în româna actuală (2001), Limbaj şi politică (2007), 101 cuvinte argotice (2010) și a colaborat la mai multe tratate și monografii asupra limbii române în context romanic (cea mai recentă fiind The Oxford History of Romanian Morphology, 2021). Este autoare a peste o sută de studii și articole apărute în periodice de specialitate – „Journal of Pragmatics, „Degrés“, „L’information grammaticale“, „Rivista Italiana di Onomastica“ (RIOn), „Il Nome nel testo“, „Romània Orientale“, „Revue roumaine de linguistique“, „Limba română“, „Studii şi cercetări lingvistice“, „Diacronia“ etc. – și în volume colective.
A adus contribuții la studiul conectorilor discursivi, al mijloacelor lingvistice ale modalizării, evidențialității şi aproximării, al fenomenelor de gramaticalizare și pragmaticalizare; a investigat textul poetic, discursul politic și jurnalistic, argoul, tendinţele limbii române actuale, procesul de standardizare lingvistică.