Academia Română organizează marți, 21 martie 2023, conferința-audiție „Ludwig van Beethoven și Marea Fugă op. 133“, susținută de prof. univ. Dan Dediu, cadru didactic al Universității Naționale de Muzică din București. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125, începând cu ora 17, și se înscrie în seria de conferințe cu public „Ora de știință. Invitații Academiei Române“.

Manifestarea va fi moderată de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, și va fi alcătuită din două părți, prima dedicată conferinței, iar cea de-a doua dialogului cu publicul.

Conferința profesorului Dan Dediu propune o inițiere a auditorului atât în istoria unei celebre creații a lui Ludwig van Beethoven, Marea Fugă op. 133, cât și în complexitatea unei muzici construite „într-un mod sofisticat“, după aprecierile conferențiarului:

„Structura pură, de o duritate diamantină a sonorității, se dezvăluie prin urmărirea firului roșu conducător. Există opusuri în istoria muzicii, așa cum există texte în literatură sau filosofie, care au nevoie de o concentrare permanentă a percepției. Creația lui Beethoven este unul dintre acestea, deoarece fuga este forma cea mai elaborată a unei muzici polifonice“ precizează profesorul Dediu.

Compusă inițial ca parte finală a giganticului cvartet op. 130, Marea Fugă devine o creație de sine stătătoare la sugestia editorului lui Beethoven, care vede în ea, încă de la prima audiție, structura unui opus complet. Beethoven îi ascultă sfatul și scrie un alt final pentru cvartetul op.130, lăsând ca Marea Fugă să devină un opus separat, anume opusul 133. Povestea Marii Fugi pentru cvartet de coarde continuă apoi prin vreme cu ambiția marilor compozitori vienezi de a recupera tehnica polifonică a muzicienilor din epoca barocă. Profesorul Dediu afirmă că Mozart şi Beethoven, în creațiile lor târzii, au demonstrat o înţelegere adâncă a polifoniei şi au reuşit să o adapteze noilor condiţii ale limbajului clasic.

Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” Ploieşti, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, organizează în perioada 6 martie – 30 aprilie 2023 Concursul de poezie „Frunză verde de albastru”, ediţia I.
REGULAMENTUL CONCURSULUI DE POEZIE „FRUNZĂ VERDE DE ALBASTRU”, EDIŢIA I
• Poeziile participanţilor vor fi trimise online pe adresa de e-mail a Muzeului „Nichita Stănescu” - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
- Participanții pot înscrie în competiție trei poezii, iar una, obligatoriu, trebuie să conţină elemente de prozodie (rimă, ritm, măsură etc.).
- Poeziile trimise nu trebuie să fi fost publicate/postate până la anunţarea clasamentului.
- Vârsta participanţilor: elevi – școală gimnazială și liceu.
- Poeziile vor fi redactate în limba română, editate în WORD sau PDF, cu diacritice.
- Poeziile vor fi însoţite de datele de identificare (nume, prenume, clasă, școală/liceu), precum și numele, prenumele și numărul de telefon al unui părinte sau tutore legal în cazul minorilor.
- Participanții își asumă răspunderea pentru poeziile înscrise în cadrul concursului, în concordanță cu legile privind drepturile de autor și de proprietate intelectuală.
- Părintele sau tutorele legal al participantului minor își dă consimțământul, prin trimiterea e-mailului de înscriere, ca numele și vârsta Participantului, precum și poeziile cu care a participat la Concurs să fie făcute publice pe canalele de social-media ale Organizatorului, în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
- Prelucrarea datelor cu caracter personal se face în conformitate cu Dispozițiile Legii GDPR nr. 190/2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.
- Oricine va înscrie un text care nu-i aparţine (sau conţine părţi copiate) va fi descalificat fără a fi anunţat.
- Organizatorii vor descalifica orice concurent a cărui creaţie are erori gramaticale sau cuvinte/expresii vulgare.
- Oricine va trimite un text/texte cu care a participat la alte concursuri literare va fi descalificat fără a fi anunţat.
• Perioada de trimitere a poeziilor este 06.03.2023 – 30.04.2023.
• Jurizarea poeziilor va avea loc în perioada 02.05 – 12.05.2022.
• Premierea şi recitarea poeziilor vor avea loc pe 18.05.2023, cu ocazie Zilei Internaționale a Muzeelor.

Biblioteca Academiei Române vernisează joi, 9 martie 2023, expoziția „Presa românească. Între tradiție și inovație“ organizată de Serviciul de catalogare periodice și de Serviciul de manuscrise-carte rară. Evenimentul va avea loc în sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125, începând cu ora 11. Vernisajul va fi onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Vor lua cuvântul acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și director general al Bibliotecii Academiei Române.
Expoziția „Presa românească. Între tradiție și inovație“ se înscrie în seria evenimentelor anuale dedicate prezentării valorosului tezaur de periodice al Bibliotecii Academiei Române deținătoarea celei mai bogate și mai cuprinzătoare colecții de presă românească tipărită în țară sau în străinătate. Până în prezent, colecția de periodice a Bibliotecii Academiei Române numără peste 58.800 de titluri, reprezentând peste 8,5 milioane de exemplare.
Expoziția va aduce în fața publicului piese care ilustrează istoria presei noastre de la începuturile sale până în perioada modernă, unele dintre acestea unicat. Alături de celebrele Curierul românesc și Albina românească, care marchează prima jumătate a secolului al XIX-lea, va fi expusă o copie fotografică după Courier de Moldavie, primul periodic din Moldova, apărut la Iași în 1790. Un loc special este acordat „presei din Sărindar“, reprezentată de ziarele Adevărul, cel mai longeviv ziar românesc (primul număr apărut la București în 15 august 1888), și Dimineaţa (1900). Expoziția evidențiază, pe spații ample, procesul de modernizare a presei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și efervescența jurnalistică din perioada interbelică:

Sfaturile psihologului Laura Maria Cojocaru:
Arhetipurile sunt imagini, simboluri și modele comportamentale care există în inconștientul colectiv al omenirii. Acestea sunt exprimate în mituri, legende și povestiri și sunt fundamentale pentru modul în care ne raportăm la lume și la noi înșine. În timp ce inconștientul personal este unic pentru fiecare individ, inconștientul colectiv este ceva ce împărtășim cu toții ca specie umană.
Astfel, potrivit cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), arhetipurile și inconștientul colectiv pot influența modul în care percepem lumea, cum gândim și cum acționăm în viața de zi cu zi.
„Arhetipurile sunt modele de gândire și comportament care se regăsesc în toate culturile și care ne influențează viața într-un mod profund. Copilul este primul arhetip care apare și poate determina comportamentul unei persoane pentru toată viața. Mama este un alt arhetip important, care determină modul în care o persoană își va manifesta afecțiunea și atitudinea față de ceilalți. Persona reprezintă modul în care ne prezentăm în fața lumii, iar umbra este partea noastră ascunsă, care include trăsături considerate negative sau nepotrivite social. Erosul se referă la energiile sexuale, iar anima și animus reprezintă aspectele feminine sau masculine ale personalității, care pot fi prezente la bărbați și, respectiv, femei. Arhetipul eroului se dezvoltă în adolescență și implică dorința de a cuceri lumea fără să gândești cu înțelepciune, iar arhetipul bătrânului înțelept apare în etapa de maturitate, atunci când o persoană începe să devină mentor sau ghid pentru alții. Toate aceste arhetipuri sunt prezente în viața noastră și ne influențează modul de a gândi și de a acționa în diverse situații, precum și relațiile noastre cu ceilalți”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
Totodată, psihologul consideră că înțelegerea arhetipurilor și a inconștientului colectiv poate fi utilă în viața de zi cu zi, în special în dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a sinelui și a celor din jurul nostru.