Pe 24 iunie, România își îmbracă sufletul în ie și își amintește de legătura strânsă dintre om, natură și credință. Este o zi cu totul specială pentru români, o sărbătoare care reunește, simbolic, spiritul popular cu cel spiritual:
Ziua Internațională a Iei Românești, sărbătoarea Sânzienelor și străvechea tradiție a Drăgaicei.
Trei în una, această zi ne invită să privim cu recunoștință spre trecut, să ne redescoperim identitatea și să ne reconectăm cu valorile strămoșești.
IA – bluza care spune povestea neamului
Declarată Zi Internațională începând cu anul 2013 la inițiativa comunității online "La Blouse Roumaine", ia românească este mult mai mult decât o piesă vestimentară. Ea este un simbol viu al feminității, al creativității și al dăinuirii tradiției populare. Cusută cu migală, fiecare ie spune o poveste: despre familie, despre sat, despre natură și despre credința în Dumnezeu. În motivele sale se regăsesc râurile, soarele, grâul și chiar drumul vieții.
De Ziua Iei, românii din țară și din diaspora se îmbracă în straie tradiționale, participă la târguri, expoziții și evenimente culturale. Într-o lume grăbită, această sărbătoare este o oprire plină de sens și emoție – o punte între generații și o mărturie că identitatea națională nu s-a pierdut.
Sânzienele – între magie și sacru
Tot pe 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele, o tradiție care s-a împletit în timp cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Legenda spune că Sânzienele sunt zâne bune ale câmpului și ale aerului, care aduc rod bun și protejează gospodăriile. În noaptea de Sânziene, natura capătă puteri magice, florile vorbesc, iar ierburile de leac devin mai puternice.
Tinerele fete culeg flori galbene de sânziene, împletesc cununi și le aruncă pe case – dacă acestea rămân pe acoperiș, e semn că fetele se vor mărita curând. Este o noapte a dorințelor și a misterelor, în care cerurile se deschid și oamenii pot visa viitorul.

Drăgaica – sărbătoarea holdelor și a belșugului
Mai puțin cunoscută, dar profund înrădăcinată în lumea rurală, Drăgaica este o sărbătoare agrară dedicată soarelui și fertilității pământului. Este momentul în care fetele satului, îmbrăcate în alb și purtând coronițe, dansau în horă pe câmpuri, cântând și aducând mulțumire naturii pentru rodul ei. Drăgaica era considerată o zeiță protectoare a secerișului, o întruchipare a belșugului și armoniei.
O zi, trei sărbători, o singură inimă românească
24 iunie nu este o simplă dată din calendar. Este o zi în care tradiția, natura și spiritualitatea se împletesc într-un dans al memoriei și identității. Este un apel la reîntoarcerea către rădăcini, la valorile simple și profunde care ne definesc ca popor.
Într-o lume globalizată, în care granițele culturale devin tot mai fluide, ia, Sânzienele și Drăgaica sunt repere ale continuității. Sunt expresii ale frumuseții autentice, ale feminității curate și ale unei legături sacre cu pământul.
Poate de aceea, atunci când îmbrăcăm ia, nu purtăm doar o cămașă – purtăm cu noi întreaga poveste a neamului românesc.

Ecaterina Cîmpean
Radio ProDiaspora