Mărţişorul în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii

1 martieElement de patrimoniu cultural imaterial, Mărţişorul a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii în urma candidaturii unui dosar multinaţional (Cultural Practices Associated to the 1st of March - România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova).

Mărţişorul reprezintă un vechi obicei cu caracter lunar şi feminin, răspândit pe tot teritoriul României, practicat şi în alte zone sud-est europene. Iniţial, şnurul împletit, un fir roşu şi unul alb, era confecţionat de femei şi oferit în familie şi în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Astăzi este dăruit de bunici/părinţi/naşi copiilor pentru a fi sănătoşi, de flăcăi fetelor pentru a fi frumoase şi drăgăstoase, de bărbaţi femeilor, de copii mamelor, bunicilor, rudelor, de fete şi femei altor fete şi femei. De remarcat, că în unele zone din Moldova şi Transilvania este dăruit şi bărbaţilor.
Mărţişorul/Marţul/Mărţugul/Mărţiguşul tradiţional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuţ de argint, prin care trece şnurul ale cărui culori simbolizează: albul - puritatea începutului, roşul - atribut al vitalităţii (sănătate, frumuseţe sau iubire), dar şi victoria soarelui asupra frigului, care marchează renaşterea naturii. Se poartă la mâna stângă sau în piept, aproape întreaga lună, după care se leagă de ramura înmugurită a unui pom roditor. Dacă pomul nu rodeşte în acel an, e semn rău. De asemenea, mărţişorul poate fi purtat până la sosirea berzelor când se spune: "Na-ţi negreţile şi dă-mi albeţele!"

Citește mai mult:Mărţişorul în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii

Mesajul doamnei Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, cu ocazia aniversării la data de 13 februarie 2021, a zece ani de la declararea Zilei mondiale a radioului

unescoÎn timp ce sărbătorim cea de-a zecea aniversare a Zilei Mondiale a Radio-ului, anul trecut a evidențiat măsura în care radioul, acest mediu tânăr, dezvoltat acum 110 ani, rămâne esențial pentru societățile noastre contemporane. Pandemia COVID-19 ne-a amintit de valoarea sa adăugată: cu o rată de penetrare de peste 75% în țările în curs de dezvoltare, radioul rămâne cel mai accesibil mediu. De aceea a fost un instrument cheie pentru acțiunea noastră ca răspuns la criză. A contribuit la salvarea vieților, permițând transmiterea instrucțiunilor de sănătate, accesibilitatea informațiilor fiabile și combaterea discursurilor de ură.

UNESCO și-a valorificat potențialul producând mesaje audio în 56 de limbi, oferindu-le posturilor de radio din întreaga lume pentru a contracara zvonurile false. De asemenea, a permis continuitatea învățării pentru populațiile care nu puteau fi atinse decât prin astfel de mijloace.

UNESCO, împreună cu Coaliția pentru Educație Globală, a dezvoltat astfel o predare eficientă prin intermediul undelor radio. De exemplu, în Republica Democrată Congo, organizația noastră a dezvoltat și diseminat conținut educațional pentru mai mult de 4 milioane de cursanți, difuzat pe posturile de radio comunitare. Radioul rămâne astfel un mediu esențial care își demonstrează rezistența zilnic, alături de capacitatea sa de inovație.

Citește mai mult:Mesajul doamnei Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, cu ocazia aniversării la data de 13...

Primul Congres Mondial pentru Pace IFLAC în America Latină

WORLD PEACE CONGRESS 1În zilele de 12-17 februarie a.c. în oraşul Chimbote din Peru va avea loc al 7-lea Congres Mondial pentru Pace IFLAC, care va fi primul Congres Mondial IFLAC organizat în America Latină. IFLAC este forma prescurtată din limba engleză pentru Forumul Internațional pentru Literatură și o Cultură a Păcii. Iniţial s-a dorit participarea în persoană la Congresul IFLAC din Peru, dar din cauza pandemiei de coronavirus, acesta va avea loc sub forma unui eveniment virtual pe diferite platforme.
Organizatorul Congresului este dr. Victor Nolberto Unyén Velezmoro, director şi ambasador al Păcii - IFLAC Peru. Domnia sa a declarat:
“Acest Congres Mondial pentru Pace se realizează ca omagiu adus Bicentenarului independenţei de stat a Republicii Peru (28.07.1821) şi Bicentenarului creării departamentului Huaylas (12.02.1821), astăzi Ancash, de către generalul Don José de San Martin y Matorras. Pacea ca stare de echilibru spiritual al individului cu mediul înconjurător; trebuie să fie elementul fundamental pentru pacea colectivă, mondială, care să permită individului, bărbat sau femeie să raporteze polii înţelegerii în beneficiul societăţii, a sinelui şi a familiilor pe care le integrează; în special a copiilor, a tineretului din toate naţiunile, pe care trebuie să-l educăm cu dragoste; şi astfel să punem bazele pentru a depăşi criza morală a lumii actuale în care trăim.” Vor participa aproximativ 200 de invitaţi distinşi, personalităţi ale culturii şi artei din peste 20 de ţări. Activităţile culturale se vor desfăşura între orele 7.00 a.m. până după orele 22.00 p.m.

Citește mai mult:Primul Congres Mondial pentru Pace IFLAC în America Latină

Ziua Mondială a Radio

wrd2021 webbanner 938x375 enProclamată în 2011 de către statele membre ale UNESCO și adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 2012 ca Ziua Internațională, 13 februarie a devenit Ziua Mondială a Radio (WRD).
Radioul este un mijloc puternic de celebrare a umanității în toată diversitatea sa și constituie o platformă pentru discursul democratic. La nivel global, radioul rămâne cel mai consumat mediu. Această capacitate unică de a ajunge la cea mai largă audiență înseamnă că radioul poate modela experiența diversității unei societăți, poate sta ca o scenă pentru ca toate vocile să vorbească, să fie reprezentate și auzite. Posturile de radio ar trebui să deservească comunități diverse, oferind o mare varietate de programe, puncte de vedere și conținut și să reflecte diversitatea publicului în organizațiile și operațiunile lor.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Radio 2021 (WRD 2021), UNESCO solicită posturilor de radio să sărbătorească a 10-a aniversare a acestui eveniment și cei peste 110 ani de radio.

Citește mai mult: Ziua Mondială a Radio

Alpinistul Adrian Ahriţculesei, din Petroşani, a reuşit să cucerească cel mai înalt vulcan din lume

aD0wZThmYmMwOWEwMmUyNTYyY2JiY2MxZTJlMjRmZjZkNA.thumbAlpinistul Adrian Ahriţculesei, de 36 ani, din municipiul Petroşani, a reuşit să cucerească cel mai înalt vulcan din lume, Ojos del Salado (6.893 m), situat în Munţii Anzi, la graniţa dintre Argentina şi Chile.
Alături de bărbatul din Petroşani s-au aflat alpiniştii Radu Turtă, din Bacău, şi Ovidiu Popescu (57 de ani), din Râşnov, ghid montan pentru alpinism şi escaladă.
Adrian Ahriţculesei are experienţă în escalada pe vârfuri înalte, între altele el reuşind să urce pe Elbrus (Rusia) - 5.642 m, Mont Blanc (Italia) - 4.748 m sau Aconcagua (Argentina) - 6.962 m.
„Mereu ne rugăm pentru reușitele lui”. Este afirmația Domnicăi, mama lui Adrian Ahrițculesei, omul care, sâmbăta trecută a urcat la 6.893 de metri, pe cel mai înalt vulcan din lume. Am găsit-o la cabinetul de optometrie, acolo unde îl și așteaptă pe Adrian să îl sărbătorească, pentru că e ziua lui.
Sâmbătă, 23 ianuarie 2021, ora locală 11:10, românii Adrian Ahrițculesei și Turta Radu au ajuns în Vârful Ojos del Salado (6893m), cel mai inalt vulcan din lume. Nu a fost ușor. Au urcat pe zăpadă, vânt și viscol, dar acum se pot mândri cu singura expediție românească din sezonul 2020-2021 din Anzi, pentru că pandemia a interzis astfel de mișcări. Adria, însă, ne-a trimis primele reacții de acolo.
„În data de 23 ianuarie, am reușit să ajung pe cel mai înalt vulcan din lume, care se numește Ojos del Salado. Aseară am dormit pe undeva la 5.800 de metri altitudine. Acum sunt la 3.800 de metri altitudine, într-un loc de unde am putut să cumpăr internet. Sunt bine, sănătos, aștept cu nerăbdare să vin acasă și să ne vedem face to face”, a spus Adrian Ahrițculesei, sportivul din Petroșani, pe care îl găsiți la cabinetul său de optometrie, oricând nu face astfel de expediții.
Și acasă îl așteaptă mama, soția și fiul său. Noi am vorbit cu Domnica și ne-a spus cât e de bucuroasă și de încântată de fiecare reușită a lui Adrian și cum, de fiecare dată, se roagă pentru el, așa cum doar mamele știu.

Citește mai mult:Alpinistul Adrian Ahriţculesei, din Petroşani, a reuşit să cucerească cel mai înalt vulcan din lume

Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG: EXPOZIȚIE INTERCONTINENTALĂ DE ARTĂ: O.N.U. SIMBOL AL VIEȚII, LIBERTĂȚII ȘI FERICIRII

Omagiu lui Dag HammarskjöldÎmplinirea a 75 de ani de la înființarea Organizației Națiunilor Unite este un motiv de sărbătoare nu doar în sens politic, ci și artistic. Așa a gândit artistul, curatorul și promotorul Ștefan Balog, președinte al Fundației Inter-Art din Aiud, atunci când a lansat o invitație neobișnuită artiștilor de pe șase continente, din cele 193 de țări membre ale ONU: dedicarea unei expoziții în premieră mondială absolută acestei aniversări.

Organizatorii au optat pentru tablouri în format 21 x 21 cm. La finalizarea procedurii de selecție, 24 de artiști, reprezentând un bogat spectru multietnic, care simbolizează diversitatea artistică a umanității întregi, au fost desemnați să reprezinte prin operele lor idealurile care au stat la baza constituirii Organizației Națiunilor Unite. Lucrările lor urmează să fie expuse la sediul ONU din New York, respectiv la Palatul Națiunilor din Geneva.

Manifestarea este organizată cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al Institutului Cultural Român. Preluând patronajul expoziției, Președintele României, Klaus Werner Johannis a apreciat în discursul său de inaugurare intenția participanților de a promova și menține pacea lumii (discursul integral este publicat în catalogul expoziției).

Citește mai mult:Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG:  EXPOZIȚIE INTERCONTINENTALĂ DE ARTĂ: O.N.U. SIMBOL AL VIEȚII,...

Mihai BUZNEA: LEGENDA MUNȚILOR NEMIRA

MUNTII NEMIRA OKSub ocrotirea munților Nemira, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, se desfăşoară în toată splendoarea sa una dintre cele mai frumoase staţiuni balneo-climaterice din ţară şi din Europa: Slănic-Moldova, recunoscută în special pentru calitatea terapeutică a izvoarelor sale minerale și a celorlalți factori naturali de cură (mofetele și microclimatul subteran de salină), la care se adaugă aerul ozonat de brad, bogat în aerosoli răşinoşi şi în ioni negativi de oxigen. Numele acestor munți și ai culmilor ce-i împrejmuresc (Nemira Mare - 1.649 m, Șandru Mare - 1.640 m, Nemira Mică, supranumită și „Țiganca” - 1.627 m, Farcu Mare - 1.496 m, Farcu Mic - 1.364 m, Cleja - 1.089 m, Culmea Căprioarei - 1.187 m, Plaiul Ciungetului - 1.027 m) provin de la o frumoasă și emoționantă poveste, ale cărei fapte s-au petrecut demult, așa cum sunt înfățișate în legenda de față, considerată pe drept cuvânt „o perlă a eposului popular românesc”. Aceasta este varianta culeasă în urmă cu mai bine de jumătate de veac, de la bătrânii din aşezările Slănic-Sat şi Cerdac, de către regretatul medic specialist balneolog Romulus C. Busnea (1922-1994), doctor în științe medicale, pasionat cercetător folclorist. Cu mulțumiri, reputatului gazetar băcăuan Mihai Buznea, pentru sprijinul acordat în redactarea și apariția acestei minunate legende, întru bucuria noastră și a generațiilor viitoare... (RED)

***

Citește mai mult:Mihai BUZNEA:  LEGENDA MUNȚILOR NEMIRA

Vicu MERLAN: TROVANȚII DIN COSTEȘTI

TROVANTIRezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor din comună Costeşti, judeţul Vâlcea (Analogii şi geneză)

Cu astfel de formaţiunii naturale eram familiarizat încă din copilărie. Ori de câte ori mergeam pe dealurile dimprejurul satului copilăriei mele: Isaiia, din Podişul Central Moldovenesc, întâlneam astfel de pietre sferice sau cvasisferice. Primii trovanţi i-am întâlnit în Dealul Socilor din apropierea cetăţuiei dacice de la Moşna, judeţul Iaşi apoi la Buneşti şi Armăşeni, jud. Vaslui, însă cei mai spectaculoşi şi impozanţi în Dealul Feleacului de la Cluj (foto 4,5) şi Costeşti, judeţul Argeş (foto 1,2,3). Par a fi sculpate de uriaşi, sau chiar artefacte din lumi îndepărtate, cert însă este că sunt formaţiuni cât se poate de naturale, având o geneză controversată.

Greutatea trovanților variază de la câteva grame la câteva tone. Au ca mediu de formare gresiile (pentru trovanții clasici), dar și tuful vulcanic (cenușă vulcanică transportată de vânt din zona carpatină și depusă în strate groase uneori de peste jumătate de metru), care favorizează, prin rezonanță, aceleași condiții petrografice necesare ”maturizării” unui trovant. Deși au același forme, se pot distinge prin compoziție, duritate și culoare. Cei formați în gresie sunt mai închiși la culoare (galben-pământiu), iar cei în tuf sunt mai deschiși (cenușiu spre alb).

În ceea ce privește geneza acestora, întâlnim mai multe ipoteze, geologii nepunându-se în deplin acord cu una din teorii, însă toate sunt de acord cu procesul de polarizare a unui nucleu, a unui coloid, care prin depuneri succesive masa trovantului se mărește progresiv. Despre astfel de formaţiuni naturale, care se întâlnesc pe tot teritoriul României, dar cu specificul caracteristic, s-a scris puţin, cel mai recent studiu fiind cel al autorilor Ioan Chintăuan, Marius Horga şi Vlad Codrea (2018)[1]. Totuşi începuturile unor astfel de observații revin unor clasici ai geologiei transilvănene, precum Beudant (1822), care a acordat o atenţie deosebită „concrețiuni de Feleac“[2].

Citește mai mult:Vicu MERLAN:  TROVANȚII  DIN COSTEȘTI

Proiectul Laser Trip / Când lumina devine muzică

T.D.S.O.S. Laser Trip 03 1Peter Gate propune un proiect ambițios, anume acela de a transforma lumina laserului, în primă fază, într-un semnal, apoi în sunet și în cele din urmă în muzică! Partenerii noștrii în acest proiect sunt Yamaha Music Europe și Qolony Art & Science Association.
Laser Trip este un proiect inovator de experimentare muzicală și spațială realizat în colaborare cu Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației România.
Animația muzicală inspirată din acest proiect va fi difuzată în data de 19 februarie 2021 și va fi centrată în jurul simulării comportamentului sunetului și luminii în spațiu. Această animație muzicală este o perspectivă estetică la limita artei și științei realizată de artista vizuală Kay Starseeker. Coloana sonoră a acestei animații va fi redată într-un sistem de sunet 8D pentru o experiență audio deosebită.
“Este un proiect pe care l-am inițiat la începutul anului trecut, un proiect care, în principiu, urmărește transformarea energiei optice a luminii, a laserului în special, în energie acustică, respectiv ulterior în sunete și apoi în muzică.

Citește mai mult:Proiectul Laser Trip / Când lumina devine muzică

Web Analytics