Cristian Petru BĂLAN: MARELE ADEVĂR (POEME)

BALAN P Cristian brcl2PRIN TREMUR LUNG DE INIMI...

Prin tremur lung de inimi, sub flăcări mari de doruri,
Prin golul plin al clipei arzând adeseori,
Din val în val, pe lacul străluminat de flori
Zbor gândurile noastre venind în stoluri, stoluri...

Atunci privesc spre tine și-amurgul se-ntețește
Când lacrimi ne-nțelese candorile ți-aprind
Ca roua miruită de luna răsărind,
Dar taci și-ncet mă mângâi când liniștea domnește.

Eu tot mă-ntreb: tăcerea ce oare-ar vrea să spună?
Sau ea-i chiar dialogul cu liniștea din jur?
Ori nu e nicio taină ci-i doar misterul pur
Amplificat de cerul ce curge-nspre lagună.

De ce te temi, iubito? Căci știi prea mult de-acuma.
Natura-n jur vorbește chiar și prin ce simțim.
Prin vene, foc din cosmos ne toarnă să iubim
Și fac din noi Vezuvii clocotitori ca spuma...

Atâta foame-i strânsă în lumea asta tristă
Și-n înghețații arbori și-n oameni și-n simțiri,
Încât le-aprind iubirea cu lave-n clocotiri,
Căci fără ea viața nu cred că mai există.

Dar să fim drepți, iubito... Noi vom sfida destinul
Schimbând macazul lumii, fiind chiar optimiști.
Avem o viață-n față - și-atunci de ce-am fi triști?
Va fi o viață lungă (de-i facem clipei plinul!)...

Imaginează-ți traiul de astăzi înainte:
Noi vom călca pe aur, deși al nostru nu-i.
De fapt, tu ești tezaur și poți oricui să-i spui
Că-s bogătașul lumii prin tine, ia aminte!

Avem ocean de stele și laude aprinse,
„Grădini de curcubee și ceruri fără nori”,
Precum spuneau poeții uitați adeseori.
Avem și flori și parcuri, și munți cu creste ninse.

Avem concerte gratis de păsări cântătoare,
Avem doine duioase de plâng îngerii-n zbor;
Avem dealuri și văi cu flori pe-al lor covor,
Avem foșnet de frunze din codri sub topoare...

Avem slăviri și ură până în dreptul porții,
Avem, avem de toate! De-aceea azi te chem.
Avem și mari speranțe? Avem și nu avem...
Dar vom fi-n veci alături, chiar de pierim cu toții!

Citește mai mult:Cristian Petru BĂLAN:  MARELE ADEVĂR (POEME)

Alexandru-Eusebiu CIOBANU: TRENUL (POEME)

CIOBANU Alexandru Eusebiu 3bSUFERINȚĂ

Ce o sa te faci la bătrânețe
când nepoți dornici o să-ți ceara biberonul cu lapte
când copiii vor da buzna spre cimitir
tu nu o sa mai poți sa discerni azilul de spital
mă întreb când o sa va doară oasele, mintea, inima...
cu ce mai rămai de folos aerului
ce o sa fie cu voi părinți și bunici din lut
ce o sa fie orgoliul, durerea voastră - propriul cimitir
nu mai puteți vorbi
mă închin în fata dureri voastre
vă plânge amarul din ochii și din buze
cu ce ați greșit oamenii ai minții
cu ce ați greșit...
atâta viață și un chin
un mare chin
mă uit la voi parcă turbat
și îmi văd chipul în voi
văd mărul putrezit /muscat de Eva
Eva îți văd părul de șarpe
De ce ei și nu tu

Citește mai mult:Alexandru-Eusebiu CIOBANU:  TRENUL (POEME)

Adrian BOTEZ : SCRISUL UCIDE ! (POEME)

BOTEZ Adrian xX WB1MISTERUL CRĂCIUNULUI

Crăciunul cu Sărmanii – Crăciunul cu Flămânzii
Copii nedreptățiți de Soartă - -așteapt' Crăciunul
să-ncalece Pegasul – Vis-Străbunul
s-atingă Lunii – Miezul Alb al BRÂNZII !

Crăciunul înfrățește Oamenii – cu Turma
Asinul – Boul – apoi Magii-s Urma !
Ei – Magii : Aur – Smirna și Tămâia
din Iesle isc' – odat' cu PRUNCUL-FOC : TĂRIA !

o – MUMĂ : stai cu Fruntea pe MINUNE
căci PRUNCUL Ți-este FRATE - ți-este STRUNE !
Cântecul MUMEI suie Scări de Îngeri :

când vezi Crăciunul – dinToate Minunile să sângeri !
...iar Miezul Alb al Brânzei Selenare
re-aduce CHEAG - și ROST și FOC –
în Toiul Iernii – Posace și Polare...!

Citește mai mult:Adrian BOTEZ : SCRISUL UCIDE ! (POEME)

Alexandrina TULICS: PIETRELE ALBE (POEME)

TULICS Alexandrina 1AU FOST MARTIRI CU DOMNUL ÎN CELULĂ

... Când nu mai pot să văd și să aud
Ce se întâmplă-n lume,
Când sufletul mi-e plin de suferința lor,
M-așez în sfântă rugăciune
Și trag c-urechea la apusul,
Celor ce sunt astăzi, grâu și gălbenele
Sau susur lin în albia unui izvor.
Ei nu-și mai plâng durerea de-acol 'de unde sunt,
Nici lacrimile nu le mai zăresc
Dar ma îndeamnă
să nu uit, nicicând să n-ostenesc
Și-n apa de izvor apusă să-i privesc...
Au fost martiri cu Domnul în celulă!
Au sângerat-n bătăi tot împreună,
Acoperit-au semeni cu lacrima când răii îi loveau,
Ologii de bătăi i-au dus în spate sau de mână.
I-au primenit în rugăciuni pe unii,
Ce-n ''jumuleli de vorbe'' pe Dumnezeu-L huleau.
Le-au arătat și rănile și Calea Celui,
Ce-atâta Îl batjocoreau!
Au înălțat în temniți, Catedrale!
Cu lacrimile-au aprins lumini
Să vadă orbii dincolo de ziduri
Și la Lumină au strigat 'AMIN! '
Mă-ntorc cu ochii-n lacrimi la oameni- catedrale,
La Dumnezeu lor atâta de iubit,
Din truda suferinței aș îmbrăca în alb de cale
Drumul Golgotei, celor ce-au suferit.

Citește mai mult:Alexandrina TULICS:  PIETRELE ALBE (POEME)

Marinela PREOTEASA: DE ZIUA UNIRII

ZIUA UNIRII 1859România, doamnă sfântă,
Tot românul azi te cântă:
Ne ești mamă, ne ești tată,
Țară binecuvânată.

Fii tăi, frumoase fiice,
Te slăvesc țară, ferice!
Ploaia, și zăpada-n ceruri,
Ne aduc prea triste vremuri.

Palme de român sărac
Poartă-n vene sânge dac,
Ele ne gătesc pământul,
Îmblânzesc cerul și vântul.

Țara mea frumoasă foc,
Tu ești plină de noroc,
Dumnezeu și zeii toți,
Ne vor scăpa de hoți.

Vom primi darul ceresc,
Ca într-un alai regesc,
Bogății deloc sperate
Vor poposi prin sate.

Hambarele din țara noastră,
Se vor umple și-n acest an,
Spre uimirea celor răi,
Ce se vor stăpâni tăi.

Tu unită-n veci să fii
Pentru noi toți și copii,
Să cântăm hora unirii,
Ca și cum e soarta firii.

„Hai să dăm mână cu mână,
Toți cu inima română!”
Peste holde și Carpați,
Că în veci noi fi-vom frați.
-------------------------------
Marinela PREOTEASA
Președinta Asociației „Liga Scriitorilor Filiala Olt”
24 ianuarie 2020
Slatina, Olt

Paraschiva FLORESCU - RESTANȚĂ LA MORALĂ (POEZII)

FLORESCU Paraschiva 1AȘ VREA

Aş vrea să fiu neumilită
În templul verbelor preasfinte,
Să fiu o slovă şlefuită,
Pecetea unui gând cuminte.

Aş vrea să pot bătători
Cărări virgine-n înţelesuri,
Să fiu risipă-n simfonii,
Iubiri smerite-ntre eresuri.

Să fiu apoi lumină pură
În vidul care încă doarme,
Fărâmă dintr-un timp, prescură,
Sărutul unei nopţi cu toane.

Citește mai mult:Paraschiva FLORESCU - RESTANȚĂ LA MORALĂ (POEZII)

Web Analytics