Noutati

Maria-Daniela PĂNĂZAN-LORINCZI: COLOCVIUL INTERNAȚIONAL „EMIL CIORAN” - RĂȘINARI 2021

COLOCVIUL INTERNATIONAL EMIL CIORAN 2021Evenimentele culturale de la Rășinari au început la ora 10, sâmbătă, 13 noiembrie 2021, cu slujba de pomenire de la biserica „Sfânta Treime” din Rășinari.

Sesiunea de comunicări a Colocviului Internațional „Emil Cioran”, 2021, ediția a XXVII-a, desfășurată la Primăria Rășinari, în Sala festivă „Emil Cioran”, a fost deschisă de Primarul comunei Rășinari, ing. Bogdan Bucur, alături de Ioan Radu Văcărescu, președintele Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor (care a conferit on-line Premiul „Emil Cioran” 2021 Doamnei Anca Sîrghie, “pentru întreaga operă literară și publicistică”). A luat cuvântul de răspuns Anca Sîrghie, care a mulțumit pentru onoranta distincție, mai ales că Uniunea Scriitorilor din România-Filiala Sibiu i-a așezat Premiul sub egida unei atât de prestigioase personalități. Apoi Domnia sa a evocat pe ziaristul Doru Dinu Glăvan, cel care și-ar fi dorit să fie prezent la acest Colocviu. S-a ținut un moment de reculegere în memoria Președintelui U.Z.P.R. din România.

Doamna Sîrghie a dăruit, în semn de omagiu, Primăriei Rășinari un portret al lui Emil Cioran, recent realizat de Adina Romanescu, o artistă consacrată. Apoi, domnul Alex Cetățeanu, director al ASRAN din Montreal (Canada), transmite cuvântul său dedicat participanților. Aflat în Londra, mesajul on-line evocă și personalitatea celui plecat de curând dintre noi, Doru Dinu Glăvan. Profesoara Doina Boantă, fiică a satului, a oferit domnului primar ing. Bogdan Bucur, un album publicat de fratele Domniei Sale, Dan Băncilă, artist de talie europeană, al cărui bunic era rășinărean.

Citește mai mult:Maria-Daniela  PĂNĂZAN-LORINCZI:  COLOCVIUL INTERNAȚIONAL „EMIL CIORAN” - RĂȘINARI 2021 

Camelia Florescu: Romanța în inima Olteniei

2644ac60 554c 4190 8e11 72f3465a779aDuminică, într-o însorită zi de toamnă, șoaptele romanțelor s-au auzit în inima Olteniei, în orașul meu natal, Craiova....Cetatea – atât de sugestiv numită- a Băniei... într-un concert ce face parte din Programul Naţional „Tinerețea Romanţei”, asociat Festivalului „Crizantema de aur”, ediția a 54-a. Seria de concerte din marile orașe ale pământului românesc îndrăgostit de romanță a început la Deva în data de 3 noiembrie, a poposit la Craiova în 14 noiembrie și va continua în orașele Constanța, Brașov, Iași, Chișinău în perioada următoare.
Concertul, organizat de Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte, în colaborare cu Opera Română Craiova , s-a desfăşurat într-o elegantă ambianță scenografică în sala Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova și a beneficiat de patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO .
Repetițiile de sâmbătă, ziua premergătoare concertului, cu orchestra Operei Române Craiova mi-au răscolit sufletul, pentru că în urmă cu 40 de ani, pașii elevei de liceu ce eram, răsunau des pe culoarele operei, corp de clădire încorporat în clădirea Colegiului meu Carol 1 (pe atunci Nicolae Bălcescu).

A fost o mare, uriașă bucurie și deopotrivă o onoare, să fiu parte din această poveste, alături de artiști și soliști de primă mână ai scenei românești.

Citește mai mult: Camelia Florescu: Romanța în inima Olteniei

Filme de la Veneția, în programul ediției a patra a Festivalului Filmului Palestinian

Festivalul Filmului Palestinian 2021Două lungmetraje de ficţiune selectate la Festivalul de la Veneţia vor fi proiectate la galele de deschidere şi de închidere de la ediţia din acest an a Festivalului Filmului Palestinian din România. Este vorba de „200 de metri” („200 Meters”), de Ameen Nayfeh, şi de „Străinul” („The Stranger”, 2021), de Ameer Fakher Eldin.
Ediţia a patra se va desfășura într-un format hibrid. În perioada 25 - 28 noiembrie, filmele vor putea fi văzute de publicul bucureştean la Cinema Muzeului Ţăranului apoi, în intervalul 2 - 5 decembrie, o mare parte din selecţie va fi disponibilă online, pe platforma Eventbook.
Debutul regizorului Ameen Nayfeh, „200 de metri”, are în centru un tată palestinian care este prins de cealaltă parte a zidului de separare şi încearcă să ajungă la fiul său la spital. Descris de Variety drept „o dramă de familie care se intersectează cu un road movie în Palestina”, filmul a avut premiera mondială în 2020, în secţiunea independentă Giornate degli Autori a Festivalului de la Veneţia.
Tot un debut este şi „Străinul”, de Ameer Fakher Eldin, care a făcut parte în acest an din selecţia Giornate degli Autori a aceluiaşi prestigios festival. Filmul urmăreşte un doctor fără licenţă din Înălţimile Golan ocupate, a cărui viaţă este dată peste cap când întâlneşte acidental un soldat rănit în războiul din Siria. „Străinul” se concentrează „pe un bărbat compleşit de o criză existenţială atunci când se confruntă cu absurdul”, a scris Cineuropa.
Biletele la proiecţiile celor două filme de la Cinema Muzeul Ţăranului Român sunt disponibile pe platforma Eventbook. Restul filmelor şi întregul program vor fi anunţate în curând.

Citește mai mult:Filme de la Veneția, în programul ediției a patra a Festivalului Filmului Palestinian

Cel mai nou număr Scena.ro nr. 54 (4)/2021

Scena.ro 54Ultimul număr din acest an, Scena.ro nr. 54 (4)/2021, intră în librării în timpul desfășurării Festivalului Național de Teatru, ediția a 31-a, o ediție integral virtuală din cauza restricțiilor sanitare. Cu această ocazie, revista Scena.ro este lansată virtual în cadrul FNT, alături de cele mai importante publicații teatrale ale anului:
https://fnt.ro/2021/scena-ro-nr-52-53-numar-aparitii-an-4/
Numărul 54 (4)/2021 include ancheta ”Ce mai înseamnă azi recunoaștere, valoare, succes?”, o serie de pagini speciale dedicate lansării Dicționarului Multimedia al Teatrului Românesc #100, cronici de spectacol și de festival, eseuri pe teme de dans, scenografie, istoria teatrului.
Pe coperta revistei apare actrița de etnie romă Alina Șerban, purtând un costum creat de scenografa Cristina Milea pentru Șarlatan.ro, fotografiile fiind realizate de Bogdan Dincă. Costumul atrage atenția asupra unei păsări rare, pe cale de dispariție, Dropia, iar ședința foto a avut loc pe acoperișul Teatrului Național din București, unde în această lună, Alina Șerban își face debutul cu noua producție ”Cel mai bun copil din lume” scrisă, regizată și interpretată de ea.

***
Vă reamintim că începând din 2021, cel de al 13-lea an de apariție, Scena.ro dezvoltă conceptul de interactivitate prin includerea în articolele în print a unor coduri QR care pot fi citite direct cu camera foto sau cu aplicația QRCode descărcată gratuit în orice telefon smart sau tabletă. Cititorul poate astfel să adauge articolului pe care îl citește informații foto, video sau articole complementare, prin intermediul device-ului electronic preferat. Acest nou instrument de navigare asigură și legătura permanentă dintre conținutul editorial care apare exclusiv în ediția în print a Scena.ro și conținutul diferit care apare online pe site-ul www.revistascena.ro.

Citește mai mult:Cel mai nou număr Scena.ro nr. 54 (4)/2021

Un muzeu pe o hartă a viitorului și abilitatea de a rămâne competitivi

Afis Muzeul colocvialLumea noastră se schimbă. Timpul trăit devine cea mai importantă investiție. Și dorința cu cea mai mare greutate. Urmează timpul oferit celuilalt, și familiei, aflat în mers sincron cu timpul profesiei. Totul va orbita în jurul acestei ecuații: timpul trăit îi timpul profesional. Rezultatul dorit este echilibrul interior și deschiderea continuă spre nou, către exterior. Aceasta va deveni curând o realitate, care va transcende vârste, spații culturale, de gen sau confesiune.
Cum poate evolua o instituție în interiorul acestei ecuații de viață schimbată? Orice instituție se poate adapta raportat la puterea de schimbare a oamenilor care traiesc și profesează în interiorul ei. Anvelopele sociale și profesionale aflate în exteriorul oricarei entități instituționale formează comunitatea pe care o numim generic București.

Bucureștiul, asemenea oricărui alt oraș în care trăim o bună parte din viață, poate deveni o pasiune, pentru că se schimbă odată cu noi, și este asemenea unui organism viu. Imaginea sa a evoluat pe măsura trăsăturilor noastre sufleteşti, trăsături păstrate în „vitrina” propriei noastre vieți care este fizionomia. Înfăţişările oraşului se modifică odată cu chipul nostru ca urmare a unui foarte interesant mimetism. Deoarece împreună formăm un singur organism viu, care trăieşte şi moare simbiotic.

Muzeul Municipiului București și-a orientat proiectele de cercetare și de narațiune expozițională către explicarea viitorului imediat prin instrumentele unei călătorii aflate în același timp în prezent și trecut, având ca exemplu faptul că fiecare dintre noi suntem finalitatea proiecției despre viitor a generației părinților noștri și, în același timp, pregătim proiecția noastră de viitor, prin copiii noștri. Nu se trage niciodată linie; este o călătorie continuă pentru care trebuie să te pregătești cu fiecare vârstă și cu fiecare generație, care consumă ceea ce numim istorie.

Citește mai mult:Un muzeu pe o hartă a viitorului și abilitatea de a rămâne competitivi

Prima școala circulară din România și Uniunea Europeană, model de bună practică pentru educație în spiritul dezvoltării durabile.

Captura26Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României a organizat luni, 8 noiembrie a.c, în parteneriat cu Primăria Municipiului Buzău, videoconferința „Educația Viitorului pentru Dezvoltare Durabilă. Școala Circulară, model de bună practică în educația de calitate”. Prin acest demers, organizatorii au dorit să supună dezbaterii necesitatea promovării educației pentru dezvoltare durabilă în economia circulară, să promoveze dezvoltarea urbană integrată și prima școală circulară din România ca model de bună practică.
„Suntem permanent în căutare de bune practici în dezvoltare durabilă pentru a le promova și a stimula cât mai multe activități care să ne aducă mai aproape de o societate durabilă. Populația României se împarte aproape în mod egal între mediul de rezidență urban și cel rural, însă aproape 76% trăiește în proximitatea orașelor. Prin urmare trebuie să avem o concepție bine definită care să asigure cetățenilor acces la servicii de calitate, indiferent unde aleg să trăiască. Pentru acest lucru avem nevoie de principiile economiei circulare, cunoscute deocamdată de mai puțin de 1 din zece oameni, dar care pot deveni populare prin promovarea unor exemple concrete precum școala circulară de la Buzău”, a declarat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
„Acest eveniment este chiar un moment istoric pentru Buzău, pentru că iată suntem recunoscuți și la nivel național de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, pentru proiectele pe care le punem în practică, astfel încât să devenim un oraș cu dezvoltare durabilă. Mulțumesc domnului Consilier de Stat László Borbély pentru inițiativa acestei conferințe, care cu siguranță ne motivează să mergem mai departe pentru atingerea viziunii de dezvoltare a orașului nostru: Buzău, oraș magnet până în 2030”, a declarat Constantin Toma, primarul municipiului Buzău.

Citește mai mult:Prima școala circulară din România și Uniunea Europeană, model de bună practică pentru educație în...

Psihologul Alexandru Pleșea: 10 Efecte ale pandemiei în interiorul omului

Psihologul Alexandru PleseaFrica generată prin toate mijloacele de comunicare, tradiționale sau moderne, ajunge, poate de cele mai multe ori fără să vrea acest lucru, la fiecare receptor, iar acesta se conectează instant, fără prevenirea viitorului său sacru, la vibrațiile, cuvintele, manifestările și experiențele trăite de cei care le emit.
În opinia psihologului Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, aceste lucruri pe care o minte neatentă le-ar numi purtări de grijă ale societății pentru mine, nu sunt altceva decât, la o analiză atentă, măsuri de îngrijire pentru naivitatea, obediența și sedarea celui care urmărește frecvent ce mai zic știrile sau cuvintele altora despre pandemie.
“Acest segment social al spectatorilor acestui teatru nu face decât să ignore aspectele științei antice care se numea în trecut: implementare de idei subliminale în mintea altuia ca și cum ar fi ale lui. Acum, pentru că metoda actuală de informare este orientată, prin repetiție, spre crearea unei realități dorite de cei care o promovează, resursele omului rămân în așteptare până când repetiția s-a instalat în automatismele și obiceiurile sale. Acestea devin astfel luate în calcul, fără critica, analiza sau judecata omului. Această tranchilizare cu sedative informaționale este înecarea oricărei șanse de a ajunge sănătos la mal, adică de a scăpa din infernul apelor adânci. Orice om cu ¨toate țiglele pe cas㨠sau un om de la țară fără carte, care încă nu a încasat sutele de știri pandemice, ar mai fi o șansă de instrucție pentru colectivul său. Dar cum acesta, probabil, este îmbibat cu toate bârfele vecinilor săi, nici el nu mai are șanse să expună adevărul, obiectiv”, explică psihologul Alexandru Pleșea.
Mai mult decât atât, specialistul consideră că verificarea știrilor pandemice este măsurată prin viu grai și de teroarea promovată din rândurile cunoscuților, iar pe acest fond omul devine labil emoțional și ajunge să cultive în el capacitatea de a crede tot ce zboară, fără să aibă vreun habar să facă vreun efort să afle cu adevărat de ce, prin ce și cum a murit aproapele lui de acest malefic virus.

Citește mai mult:Psihologul Alexandru Pleșea: 10 Efecte ale pandemiei în interiorul omului

Povestea celor 47 de ronin, la Castelul Cantacuzino, într-o expoziție de stampe japoneze

expo stampePeste 100 de stampe japoneze, ce înfățișează scene și actori din teatrul Kabuki, vor fi expuse la Castelul Cantacuzino începând cu 5 noiembrie în expoziția ”Kabuki - colecția Ukiyo-e av. George Șerban”. Vizitatorii vor putea descoperi, până pe 22 aprilie 2022, în Galeria de Artă a muzeului și celebra poveste a celor 47 de ronin, adaptată în nenumărate spectacole de teatru.

Deschiderea oficială a expoziției ”Kabuki - colecția Ukiyo-e av. George Șerban”, curatoriată de dr. Alexandru Constantin Chituță, va avea loc vineri, 5 noiembrie, la ora 14.00, în prezența presei, urmând ca aceasta să poată fi vizitată de către public începând cu ora 16.00.

Lucrările expuse fac parte din colecția privată a avocatului George Șerban și aparțin unor importanți maeștri japonezi Ukiyo-e din perioada 1603 - 1868, cunoscută sub numele de epoca Edo - 27 artiști japonezi din secolele XVII - XIX, prezentați cronologic, și școlile de artă din care făceau parte.

De asemenea, iubitorii de artă vor descoperi pe simezele galeriei povestea celor 47 de ronin, legenda japoneză care are la bază o poveste reală, din timpul epocii Edo. Aceasta vorbește de un grup de samurai care au rămas fără stăpân după ce al lor daiymo (stăpân feudal) a fost obligat să comită seppuku (sinucidere rituală) pentru atacarea unui oficial judecătoresc pe nume Kira Yoshinaka. Roninii i-au răzbunat onoarea stăpânului lor după ce au așteptat și au plănuit cu răbdare uciderea lui Kira timp de peste un an.​​

În Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino, vizitatorii vor avea ocazia să descopere Kabuki, unul dintre cele trei stiluri de teatru care a apărut în Japonia, în jurul anului 1603. Acest tip de spectacol i-a fascinat atât de mult pe artiștii plastici japonezi ai acelor vremuri, încât au creat numeroase lucrări care au contribuit puternic la popularizarea și promovarea teatrului Kabuki și a artiștilor săi.

Citește mai mult:Povestea celor 47 de ronin, la Castelul Cantacuzino, într-o expoziție de stampe japoneze 

Institutul Cultural Român New York : EVENIMENT SPECIAL, LA NEW YORK, ÎN ONOAREA SCRIITORULUI NORMAN MANEA

ICRNYC NORMAN MANEA NOV2021Institutul Cultural Român din New York și Ambasada României în Statele Unite organizează, în data de 5 noiembrie 2021, un eveniment special în onoarea prozatorului și eseistului Norman Manea, unul dintre cei mai cunoscuți autori români la nivel mondial și supraviețuitor al Holocaustului, pentru a celebra cariera de peste cinci decenii și reușitele literare deosebite ale acestui important scriitor și intelectual public, precum și rolul său excepțional în întărirea relațiilor culturale româno-americane.

Evenimentul va cuprinde o conferință susținută de profesorul Claudiu Turcuș de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, autorul lucrării Estetica lui Norman Manea, și vernisajul expoziției “Norman Manea – A Life in Pictures” /„Norman Manea – O viață în imagini”, conținând fotografii de familie inedite și instantanee ce surprind parcursul literar și personal al autorului.

În deschidere vor lua cuvântul dl. Andrei Muraru, ambasadorul României la Washington, și dl. Dorian Branea, directorul ICR New York. Cu această ocazie, ca un moment distinct al serii, sala principală a ICR New York va primi numele „Norman Manea”.

Citește mai mult:Institutul Cultural Român New York : EVENIMENT SPECIAL, LA NEW YORK, ÎN ONOAREA SCRIITORULUI...

Web Analytics