Deschiderea expoziției „Avram Iancu. Eroul moților” la Muzeul Etnografic ,,Pamfil Albu’’ din Lupșa

Afiș expoziție Avram Iancu. Eroul moțilorMuzeul Național de Istorie a României în colaborare cu Primăria Lupșa, Consiliul Local Lupșa, Asociația „Cneazul Cândea” a Fiilor Satului Lupșa, Muzeul Etnografic ,,Pamfil Albu” Lupșa și Societatea Cultural Patriotică „Avram Iancu” – Filiala Lupșa, anunță deschiderea expoziției „Avram Iancu. Eroul moților”. Evenimentul va avea loc vineri, 9 septembrie 2022, la sediul Muzeului Etnografic „Pamfil Albu” din Lupșa și are rolul de a comemora un secol și jumătate de la trecerea în neființă a revoluționarului pașoptist.
Avram Iancu s-a evidențiat ca un autentic comandant militar, un bun orator și un susținător al cauzei românilor transilvăneni. A fost unul dintre conducătorii revoluției care a reușit să inspire, să conducă și să ofere speranțe oamenilor din rândurile cărora provenea. Omniprezent, în fruntea moților săi, pe cărări de munte și la porțile orașelor, acesta a luptat alături de lăncieri și pușcași, încurajându-i și oferindu-le încredere în misiunea lor.
În cadrul expoziției vor fi prezentate piese de patrimoniu care evocă personalitatea lui Avram Iancu, precum și pe cele ale conducătorilor pașoptiști care i-au fost alăturiꓽ Ioan Bologa, Axente Sever și Nicolae Corcheș. Totodată, va putea fi admirată Scrisoarea locuitorilor din orașul Brad către Avram Iancu, scrisă în limba română cu alfabet chirilic. De asemenea, în expoziție se vor regăsi și obiecte cu valoare istorică, relevante pentru zona Munților Apuseni, care provin din colecțiile Muzeului Etnografic ,,Pamfil Albu” Lupșa.
În Țara Moților, amintirea lui Avram Iancu se păstrează vie, personalitatea și faptele acestuia fiind evocate și onorate de fiecare dată, cu un profund sentiment de recunoștință și mulțumire. Supranumit „Crăișorul munților” sau ,,Regele munților Apuseni”, Avram Iancu rămâne un simbol la luptei pentru dreptate, un exemplu de verticalitate și un reper în istoria modernă a României.
Vineri, 9 septembrie, de la ora 13ꓽ00, la sediul muzeului din localitate va fi susținută o lecție interactivă de istorie, care va avea ca subiect personalitatea lui Avram Iancu, la care vor participa elevi de la Școala Gimnazială „Dr. Petru Șpan” Lupșa.

Citește mai mult:Deschiderea expoziției „Avram Iancu. Eroul moților” la Muzeul Etnografic ,,Pamfil Albu’’ din Lupșa

Caragiale în benzi desenate la bibliotecile din Bruxelles

BD CARAGIALE 2 1

De ZIUA LIMBII ROMÂNE, doamna Ana Maria Olaru, consultant al unor biblioteci din Bruxelles, a anunțat că EXPOZIȚIA DE BANDĂ DESENATĂ „CARAGIALE 170-110”, semnată de artistul român Mihai Ionuț Grăjdeanu, inițiată de reprezentanța ICR Bruxelles și prezentă la Galeria ICR Bruxelles în lunile iunie - august, va fi itinerată, începând cu a doua jumătate a lunii septembrie, la Biblioteca Berchem-saint-Agathe, Biblioteca Jette, Biblioteca Laeken și Biblioteca Anderlecht.

Banda desenată expusă, O SCRISOARE PIERDUTĂ, este tradusă în premieră, în limba franceză.

“Cetatea vie - Zilele porţilor deschise ȋn Cetatea Marienburg – Feldioara” Ediţia a II-a

Afis Cetatea Vie II 2022Pe 3 și 4 septembrie 2022, Radio ProDiaspora vă invită în Cetatea Feldioara pentru a descoperi o Cetate Vie - un monument a cărui restaurare a ȋnceput ȋn urmă cu 10 ani, cu finanţare asigurată de Consiliul Judeţean Brașov, și care, aflat astăzi ȋn administrarea Primăriei Comunei Feldioara, ȋntȃmpină cu expoziţii și evenimente culturale localnicii și vizitatorii de pretutindeni.
"Cetatea vie - Zilele porţilor deschise în Cetatea Marienburg - Feldioara", ediţia a II-a este un eveniment derulat de Primăria Feldioara şi cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov. Două zile pline de momente speciale (expoziţii, concerte de fanfară și muzică medievală, ateliere de meșteșuguri și benzi desenate de inspiraţie istorică, șezătoare, povești și legende locale, teatru pentru copii, spectacole de animaţie medievală) au rolul de a păstra Vie o cetate aflată pȃnă de curȃnd în ruină, de a atașa comunitatea locală de acest loc cu conţinut cultural şi, nu în ultimul rând, de a promova din punct de vedere turistic Feldioara - o nouă destinaţie ȋn inima Romȃniei.
Cetatea Marienburg a fost restaurată ȋn perioada 2012 – 2017, fiind transformată dintr-o ruină părăsită ȋntr-o primă atracţie turistică cu program de vizitare ȋn localitatea Feldioara și, ȋn același timp, un spaţiu cu potenţial ȋn găzduirea unor evenimente culturale. Proiectul îşi propune diversificarea ofertei cultural-turistice ȋn Judeţul Brașov, precum şi apropierea localnicilor, prin facilitarea participării gratuite la o serie de evenimente culturale. Acestea se adresează publicului de toate vȃrstele și pun ȋn valoare monumentul istoric ȋn sine și elementele de patrimoniu local material și imaterial, inspirȃndu-se din acestea şi devenind tradiţie la început de septembrie la Feldioara. Ȋn același timp, proiectul doreşte să atragă vizitatori din ȋntreg judeţul Brașov, localnici şi turiști, evenimentele cu intrare gratuită fiind o formulă bună de promovare a obiectivului turistic deschis pentru public de doar 4 ani.
Ȋn cadrul proiectului, ȋn luna iunie, s-a desfășurat atelierul “Voluntari pentru Pace” ȋn parteneriat cu Liceul „Petru Rareș” din Feldioara, clasa de Prelucrarea lemnului sub coordonarea prof. Călin Rușitaru. Obiectele create de aceștia ( scuturi, săbii și steaguri) vor ȋntregi costumaţiile de Cavaleri teutoni purtate de ghizii voluntari ȋn cadrul evenimentului. Ȋn plus, elevii feldioreni vor susţine duminică ȋntre orele 15:00-17:00, atelierul “Scut pentru Pace” ȋn care doritorii ȋși vor putea decora propriul scut ȋn miniatură, inspirȃndu-se din heraldica teutonă.

Citește mai mult:“Cetatea vie - Zilele porţilor deschise ȋn Cetatea Marienburg – Feldioara” Ediţia a II-a

FESTIVALUL PUPPETS OCCUPY STREET Ediţia a IX - a, Carnivale Edition Craiova, 25 august - 1 septembrie 2022

afis a2 program siteTeatrul pentru Copii şi Tineret Colibri vă invită marți, 23 august 2022, ora 11:00, la sediul instituției, la conferinţa de presă prilejuită de organizarea la Craiova a ediției cu numărul 9 a Festivalului PUPPETS OCCUPY STREET - CARNIVALE EDITION, ce se va desfășura în perioada 25 august - 1 septembrie 2022.

Vor participa:
Georgiana Dinescu - manager interimar Teatrul Colibri
Adriana Teodorescu - secretar literar Teatrul Colibri
Andreea Melinescu - secretar marketing Teatrul Colibri
Ramona Mironeasa - responsabil Comunicare Asociația „Bucurie pentru viață“
Cătălin Zamfir - partener manager la Cornul Abundenței
Bianca Poenaru - coordonator voluntari

Festivalul Puppets Occupy Street este organizat de Teatrul pentru copii și tineret Colibri și este finanțat de Primăria și Consiliul Local Municipal Craiova.

Susțin Festivalul Puppets Occupy Street: R.A.A.D.P.F.L., Salubritate Craiova, R.A.T. Craiova, Centrul Multifuncțional, Compania de Apă Oltenia, S.C. Piețe și Târguri Craiova S.R.L., Poliția Locală Craiova, Muzeul Olteniei, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“, Muzeul de Artă, Opera Română Craiova, Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj și Gruparea de Jandarmi Mobilă „Frații Buzești“ Craiova, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia“ al județului Dolj, Asociația April Hub, Direcția Județeană de Sport Dolj, Casa de Cultură a Studenților, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, Asociația „Bucurie pentru viață“, Ambasada Spaniei la București, Cornul abundenței, Magic Hobby, ADI ECODOLJ, Auchan Craiovița.

Citește mai mult:FESTIVALUL PUPPETS OCCUPY STREET Ediţia a IX - a, Carnivale Edition Craiova, 25 august - 1...

Cherofobia: frica de fericire și cum putem să o depășim

Laura Maria CojocaruFericirea și bunăstarea sunt considerate a fi componente esențiale pentru o viață de succes și împlinită. În 2012, Organizația Națiunilor Unite a proclamat ziua de 20 martie drept Ziua Internațională a Fericirii pentru a recunoaște importanța bunăstării ca obiectiv universal pentru toți oamenii. Recomandările de politici publice au subliniat o abordare mai echilibrată a creșterii economice, intenționând să promoveze rezultatele societale ale fericirii, dezvoltării durabile și eradicării sărăciei.
Cu toate acestea, în opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), există foarte mulți oameni care se tem de fericire, ba chiar adoptă o rezistență vadită, fenomen pe care cercetătorii s-au validat științific în Manualului de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale (DSM-5) drept “cherofobia”.
“Pentru multe culturi non-occidentale, importanța fericirii este redusă sau cel puțin ia o poziție inferioară în comparație cu alte obiective sociale. Acest lucru este cauzat, în parte, de faptul că fericirea personală este promovată în culturile individualiste, mai degrabă decât colectiviste. De exemplu, în societățile individualiste, cum ar fi SUA și Europa de Vest/Nord, drepturile, libertatea și preferințele personale ale fiecărui individ sunt accentuate față de nevoile și așteptările unui grup, cum ar fi familia, grupurile de egali sau comunitatea. De cealaltă parte, în ​​societățile colectiviste precum Asia de Est și America Centrală/de Sud, nevoile și aspirațiile unui grup important au prioritate față de principiile individului. Ca atare, în timp ce fericirea personală poate fi scopul principal pentru occidentali, alte culturi pun mai multă preț pe apartenență și armonie socială. Rezultă că, dacă scopul principal al unei anumite culturi sunt relațiile sociale, fericirea personală poate să nu aibă atâta semnificație. Mai mult decât atât, fericirea personală poate fi chiar percepută ca dăunătoare armoniei sociale. Ideea că fericirea poate să nu sublinieze întotdeauna binele social pune bazele conceptului de cherofobie”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Citește mai mult:Cherofobia: frica de fericire și cum putem să o depășim

Raluca CIMPOIAȘU: O VARĂ A DANSULUI ROMÂNESC LA BATTERY DANCE FESTIVAL DIN NEW YORK

DIAGONAL photo credit Alina Usurelu 2ICR New York și Battery Dance Festival, unul dintre cele mai de impact evenimente culturale ale verii new-yorkeze, formează de mai mulți ani un parteneriat foarte strâns, care continuă în 2022 printr-un proiect comun de această dată chiar mai amplu decât cele de până acum.

În 14 și 16 august, coregraful Arcadie Rusu va prezenta, în premieră mondială, la cea de-a 41-a ediție a festivalului, spectacolul „Cain”, o coproducție a Centrului Independent Coregrafic „Linotip” și Battery Dance Company, realizată cu sprijinul ICR New York, urmată de premiera americană a spectacolului „Diagonal”, piesă de dans realizată în laboratorul coregrafic „Linotip”.

Spectacolele vor avea loc pe spectaculoasa scenă a Battery Dance Festival, amplasată în extremitatea sudică a Manhattan-ului, în dreptul Golfului New York, având în fundal Statuia Libertății și Ellis Island. O dată cu ridicarea restricțiilor, la festival este așteptat, ca și înainte de pandemie, un public foarte numeros, care de obicei umple până la refuz peluza din Robert F. Wagner Park.

În „Cain”, spectacol care explorează povestea lui Cain și Abel, conflictul arhetipal, mitic, al istoriei umane, Arcadie Rusu a mizat pe un ansamblu format din trei dansatori ai Battery Dance Company, americanii Zaki A’Jani și Jill Linkowski, precum și româno-americanul Răzvan Stoian, unul dintre cei mai apreciați membri ai companiei. Muzica originală a spectacolului este semnată de Alexandru Suciu, iar scenografia îi aparține lui Yasmin Asan.

„Diagonal”, piesă creată tot de Arcadie Rusu, care transpune în limbajul dansului povestea iubirii dintre sculptorul Constantin Brâncuși și cântăreața Maria Tănase, îi are în distribuție pe dansatorii Teodora Velescu și Attila Bordaș. Muzica originală a spectacolului este semnată tot de Alexandru Suciu. Vocea îi aparține Laurei Gabriela Oana, iar intervențiile la acordeon lui Elvis Buruiană.

Citește mai mult:Raluca CIMPOIAȘU:  O VARĂ A DANSULUI ROMÂNESC  LA BATTERY DANCE FESTIVAL  DIN NEW YORK  

Oameni de treabă/ Men of Deeds, al patrulea lungmetraj semnat de Paul Negoescu, are premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Sarajevo

2 MOD credit foto Ionutt RusuComedia neagră Oameni de treabă/ Men of Deeds - cel mai nou lungmetraj al regizorului Paul Negoescu (O lună în Thailanda, Două lozuri, Povestea unui pierde-vară), a fost selecționat în competiția Festivalului Internațional de Film de la Sarajevo (12-19 august) și va avea premiera mondială pe 14 august, ora 19:00, la Teatrul Național.
Din juriul competiției celei de-a 28-a ediții a festivalului fac parte: regizorul austriac Sebastian Meise, regizoarea, scenarista și producătoarea franceză Lucile Hadžihalilović, regizoarea și scenarista de origine croată Antoneta Alamat Kusijanović, actorul sârb Milan Marić și producătorul israelian Katriel Schory.

Regizat de Paul Negoescu și scris de Radu Romaniuc și Oana Tudor, filmul îi are în distribuție pe actorii Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc și ne transpune într-o zonă rurală din Nordul României.
Filmat anul trecut în județul Botoșani, Oameni de treabă/ Men of Deeds spune povestea lui Ilie (Iulian Postelnicu), polițist într-un sat pentru ai cărui locuitori corupția e cutumă, și care, în urma unor serii de evenimente violente la care asistă și a tensiunilor care se acumulează, e nevoit să ia decizii importante la muncă și în viața personală.
Din distribuție mai fac parte: Daniel Busuioc, Annemarie Chertic, Oana Tudor și Vitalie Bichir.

Citește mai mult:Oameni de treabă/ Men of Deeds, al patrulea lungmetraj semnat de Paul Negoescu, are premiera...

Piatra Cântătoare de lângă Lupșa

8Legenda spune că uriașii munților au așezat pietre pe crestele acoperite de brazi falnici în așa fel încât să le audă sunetul și răsunetul când se supăra sau se bucura natura și trimitea mesaje pe care numai oamenii locului le puteau descifra. Lupșenii spun că sunetul pietrelor se aude până la Cluj și de-aici și denumirea de Pietre Cântătoare, pietrele misterioase de pe Vârful masivului Muntele Mare, al treilea vârf ca altitudine din Munţii Apuseni. Nu departe de acest loc este și borna ce indică 1836 m, locul unde se deschide un platou deasupra lumii, de unde vezi departe peste munți și văi, peste sate și râuri șerpuitoare, bogăția moților.
Lupșa este o comună primitoare, pe valea râului Arieș, cu oameni gospodari și locuri pline de povești. Pentru iubitorii de drumeții, este locul ideal, din centrul comunei răsfirându-se mai multe trasee către locuri ce așteaptă să fie descoperite. În cel mult un ceas (cu un ghid destoinic al locului si o mașină 4 x 4) se ajunge “sus la munte”, cum spun lupșenii și acolo simțim că legenda cu uriașii și pietrele lor are un sâmbure de adevăr!
Foto Mădălina Corina Diaconu

,,Cununa grâului” la Lupșa

1Poveștile bătrânilor spun că spiritul grâului se ascundea în ultimele spice ale holdei de grâu, în timpul seceratului. De aici și bunul obicei de a li se da acestor ultime spice, o atenție cu totul și cu totul deosebită, regăsită și în cântul popular: „Noroc să dea Dumnezău! / Stogu cât casa/ Colacu cât masa!”

În „Obiceiuri şi datini din judeţul Alba”, Avram Cristea precizează că denumirea obiceiului diferă de la o zonă la alta: din Ţara Oltului şi până în Marginea Sibiului se numeşte Buzdugan, pe Valea Sebeşului, pe Secaşe, pe Valea Ampoiului şi în jurul Albei se numeşte Peană, iar prin satele și comunele din Apuseni se numește Cununa grâului.

Regăsim în multe documente și obiceiuri denumirile de „săptămâna secerişului”, „săptămâna Panteliilor”, „săptămâna lui Sântilie” şi „săptămâna verii”, denumiri date săptămânilor lunii iulie. De aici și obiciul “Cununa grâului” regăsit și reînviat la Lupșa de oamenii locului, adus în inima comunității odată cu Zilele comunei Lupșa sărbătorite în fiecare an în ultimul weekend al lunii iulie.

Citește mai mult:,,Cununa grâului” la Lupșa

Web Analytics