Când este recomandat să ne ducem copilul la psiholog?
Pentru mulți părinți din România, mersul la psiholog reprezintă una dintre ultimele soluții pe care aceștia le accesează, atunci când vor să rezolve dificultățile prin care trec copiii lor. De multe ori, aceștia apelează la ajutorul unui specialist abia atunci când epuizează toate variantele și constată că problema lor nu numai că nu a dispărut, dar s-a și acutizat.
Pentru a preveni și a combate agravarea situației, specialiștii în psihologia copilului și adolescentului de la Minnie Psychological Center au identificat cele mai frecvente zece semne care arată că juniorul are nevoie de ajutorul unui psiholog. Totodată, doctorul în psihologie Geanina Cucu-Ciuhan, profesor universitar și directorul Centrului, subliniază faptul că problemele de natură psihologică nu apar doar la copiii hiperactivi (de multe ori numiți “obraznici”), dar și la copiii exagerat de cuminți. Cele zece semne sunt:
(1) Nu vorbește deloc sau vorbește foarte puțin
Deși are vârsta corespunzătoare, nu înţelege ceea ce-i spuneţi, nu vorbeşte deloc, nu are un limbaj funcţional (nu foloseşte cuvintele cu scopul de a comunica) și vorbeşte foarte puţin. De asemenea, psihologul Geanina Cucu-Ciuhan afirmă că juniorul are nevoie de consultul unui specialist și atunci când nu vă priveşte când îi vorbiţi sau îl strigați, preferă jocul solitar şi evită interacţiunea socială, pare absent sau “în lumea lui”, se joacă inadecvat (de ex. analizează sau învârte roţile unei maşinuţe), îi lipsește jocul simbolic (nu se poate preface că un obiect este altceva decât este în realitate, nu se poate juca de-a…).
Citește mai mult:Când este recomandat să ne ducem copilul la psiholog?
Psiholog: Tinerii depind de aprobarea in Social Media, dezaprobarea poate genera anxietate si depresie
Iluzia relaționării sau a prieteniei, care ne este conferită de comunicarea în rețelele sociale online, dezvoltă în rândul tinerilor din ce în ce mai multe stări de anxietate și depresie. Astfel, tot mai mulți copii și adolescenți cred cu tărie că au nevoie de aprobare și de apreciere din partea comunității virtuale atunci când iau o decizie, iar feedback-ul negativ venit din partea acesteia poate genera tulburări de comportament, cred
specialiștii de la Asociația Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieții. Cele două suferinte psihice asociate sunt, potrivit psihologilor, stări care se dezvoltă în urma unor credințe conform cărora viața se poate înrăutăți, poate deveni tot mai grea sau, mai grav, că nimic nu mai are niciun rost, iar izolarea în fața unui calculator, pentru o perioadă mai îndelungată de timp, poate agrava starea lor psihică. “Social Media a creat ideea falsă că prietenii și relațiile se regăsesc virtual și în acest fel au denaturat sensul și forma conceptelor de prietenie și de relație. Este ceva natural ca tinerii să aibă nevoie să le fie validate comportamentele și imaginea, în general, pentru a căpăta o mai mare încredere în ei, însă majoritatea au nevoie de aprobare pentru absolut orice decizie, iar poate din acest punct de vedere, Social Media le îngreunează procesul de maturizare”, declară psihologul Dan Ivănescu, președintele Asociației Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieții. Totodată, specialistul este de părere că, atunci când nu sunt validați de către comunitatea online, tinerii au tendința să pună mai multe poze și filmulețe și să facă gesturi din ce în ce mai extreme pentru a obtine un feedback pozitiv, iar când acesta nu apare, o parte dintre tineri dezvoltă tulburări psihologice, ca anxietatea și depresia.
