George ROCA: ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN

STEMA ROM wbÎn general, simbolistica însemnelor unui stat, este un subiect mai greu accesibil şi uneori chiar de neînţeles pentru cei care nu sunt de specialitate, chiar dacă patriotismul, reprezentarea artistică sau coloritul le fac atractive. Subiectul referitor la heraldică, vexilologie, sigilografie şi a altor ştiinţe care determină însemnele unui stat cu tradiţie şi istorie bine conturată este în mare parte manipulat, discutat şi la îndemâna specialiştilor în materie, rămânând pentru novici un miraj, o enigma sau chiar uneori un secret bine ascuns şi păstrat. De aceea multă lume caută să cunoască, să se iniţieze şi să descifreze obiectele care aparţin acestei tematici.

Consider că fascinaţia simbolurilor începe odată cu primele desene pe care omul le-a marcat cu mii de ani în urma pe pereţii peşterilor, iar mai apoi pe obiecte casnice, unelte, monede, plăcuţe, frontispiciul caselor, obiecte funerare, de cult religios şi uneori chiar de vestimentaţie, un exemplu concludent fiind tartan-urile fustanelelor scoţiene, care diferă de la clan la clan. Toate acestea, reprezintă personalitatea, tradiţia şi apartenenţa unui individ, iar de cele mai multe ori al unui grup mai larg şi mai bine organizat, un exemplu elocvent fiind statul. Aceste semne făceau dovada specificului şi recunoaşterii celui care le poseda sau folosea, ajungându-se prin aceasta să-l deosebească de alt individ.

Simbolurile au ocupat istoria civilizaţiei umane un loc deosebit, conturând o grupare, o naţiune, sau chiar zonele de influenţa a acesteia. Materializarea acestora au fost uneori singurele mărturii istorice a existenţei unui stat sau naţiuni. Toate popoarele au folosit de-a lungul timpului simboluri diverse ca instrument de individualizare, recunoaştere şi comunicare, dezvăluind preocupările generaţiilor trecute si uneori prefigurând aspiraţiile viitorului. Acestea au devenit, mai târziu, însemne naţionale, care pot fi definite ca simboluri specifice reprezentative şi care se pot corela cu esenţa naţionala a acelui popor.

În istoria unui popor, suveranitatea şi individualitatea naţiunii este reprezentată şi marcată, cel mai mult, de însemnele acesteia: steagul, stema, sigiliul şi imnul. Aceste simboluri sunt ca o carte deschisă a naţiunii, reprezentând nu numai istoria, ci şi prezentul şi viitorul credinţei patriotice. De aceea însemnele statului trebuiesc tratate cu o deosebită veneraţie.

Citește mai mult:George ROCA:  ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN

ZIUA NAŢIONALĂ a României. 1 Decembrie 2015. LA MULŢI ANI, ROMÂNI!

urare FBIn urma cu 97 de ani, prin hotararea Marii Adunari Nationale intrunita la Alba Iulia se infaptuia statul national unitar roman. 1 Decembrie 1918 a fost momentul hotarator in istoria neamului nostru in care tara noastra si-a reintregit granitele si s-a indeplinit dorinta romanilor de a trai liberi si uniti. In fiecare an la Bucuresti, in orasul unirii, la Alba Iulia la Catedrala Reintregirii sau Incoronarii, dar si in toate orasele mari din intreaga tara au loc parade militare, manifestari culturale si ceremonii prilejuite de aniversarea acestei zile, evenimente care ii reunesc alaturi pe romanii de pretutindeni.

Parada traditionala de Ziua Nationala incepe la ora 11 in Piata Constitutiei si va dura aproximativ o ora. Vor participa peste 2.600 de militari si specialisti, cu 360 de echipamente militare (tancuri, masini, etc), din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Administratia Nationala a Penitenciarelor si Politia Locala Bucuresti.

Militarilor romani li se vor adauga detasamente de militari din Bulgaria, Polonia, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii si Turcia. Tot in Bucuresti, la Mormantul Ostasului Necunoscut din Parcul Carol I, va avea loc incepand cu ora 8.00, o ceremonie militara de depuneri de coroane si jerbe de flori. De asemenea, se vor organiza ceremonii militare si religioase de depunere de coroane de flori in garnizoanele din tara unde sunt dislocate mari unitati si unitati militare.

Citește mai mult:ZIUA NAŢIONALĂ a României. 1 Decembrie 2015. LA MULŢI ANI, ROMÂNI!

Festivalul de Film Românesc de la Londra, ediția a 12-a: POVEȘTI NEÎNCHEIATE 30 noiembrie – 6 decembrie 2015

rff1Festivalul de Film Românesc de la Londra (FFR) este unul dintre cele mai importante evenimente dedicate culturii române în Marea Britanie. Festivalul prezintă o selecție atractivă și provocatoare de titluri, în spațiul uneia dintre cele mai cunoscute săli de cinema din Londra: Curzon Soho. Invitați speciali din România vor fi prezenți la proiecții și evenimente conexe: regizorul Stere Gulea (‘Moromeții’), actorii Andreea Vasile (‘De ce eu?’) și Toma Cuzin (‘Aferim!’, ‘Comoara’), scenaristul Alexandru Baciu (‘Un etaj mai jos’) și producătoarea Florentina Onea (‘Box’).

„Festivalul de Film Românesc de la Londra este un brand care a împlinit doisprezece ani. Un eveniment de tradiție, care se bucură de o audiență foarte dedicată. Când a fost inițiat FFR, în 2003, Noul Val al cinematografiei românești tocmai se lansa, aducând în prim plan actori și regizori remarcabili. Susținut și insiprat de aceste noi talente extraordinare, festivalul a devenit din ce în ce mai puternic. FFR a crescut constant, prin prezentarea unor producții cinematografice românești foarte diverse, de cea mai bună calitate.“ (Ramona Mitrică, director al festivalului)

Citește mai mult:Festivalul de Film Românesc de la Londra, ediția a 12-a: POVEȘTI NEÎNCHEIATE 30 noiembrie – 6...

Corina Diamanta Lupu: DE VORBĂ CU SFÂNTA VINERI

biserica sfanta maria bucuresti 1 1000 6691 Decembrie. La munte ninge. Reclamele de Black Friday au expirat. Pe străzi, lume puțină. Frigul mușcă. La televizor, a început parada de Ziua Națională a României. Stau în fotoliu cu computerul în față și caut pe Google fotografii de demult cu parcul copilăriei mele, parcul Regina Maria. La vremea aceea, i se spunea România Muncitoare și nu Regina Maria. Aceleași inițiale.

De altfel, parcul arăta complet diferit atunci. În centrul său, un rond mare de trandafiri având în mijloc un imens vas Art Deco stârnea admirația trecătorilor. Puțin mai încolo, retrasă, se găsea căsuța paznicului, o gheretă din lemn, cu o singură ferăstruică, la care atârna o bucată de perdea ieftină. Mai mult, jumătate din parc a fost desființată când s-a construit noul Pod Grant. Străzile liniștite, cu case nepretențioase, ce îl înconjurau, au fost șterse de pe fața pământului. În locul lor s-au construit blocuri. Singura rămasă neschimbată este Biserica Sfânta Maria, care era pe atunci, parte a parcului.

O întâmplare trăită aici, în copilărie, îmi răsare în amintire. Într-o vară, obișnuiam să petrec zilnic câteva ore în România Muncitoare. De fiecare dată când mă aflam acolo, prin parc trecea, venind dinspre biserică, o bătrânică înconvoiată sub povara unei legături de lemne pe care o căra în spate. Era mică de înălțime, slabă și firavă. Hainele îi erau sărăcăcioase, iar în picioare purta papuci de cauciuc. Avea chipul brăzdat de ani și în ochii ei stinși se citeau resemnarea și durerea. Femeia aceasta mă intriga, mă uimea și îmi stârnea curiozitatea. Dintr-un motiv anume, mă simțeam solidară cu ea. Era desprinsă parcă din povestea în care Sfânta Vineri cobora din cer și se plimba printre oameni, ca să vadă cât de bune le sunt faptele.

Citește mai mult:Corina Diamanta Lupu: DE VORBĂ CU SFÂNTA VINERI

La Mulţi Ani, tuturor celor ce poartă numele Sfântului Andrei!

La multi ani de Sf. AndreiAstăzi, 30 noiembrie, întreaga creştinătate îl prăznuieşte pe Sfântul Andrei, Cel dintâi chemat la apostolie. Pentru noi românii, sărbătoarea acestui sfânt are o importanţă aparte, întrucât el este “naşul de botez” al poporului nostru.
Sfântul Andrei, originar din Betsaida, înainte de a fi Apostol al Domnului era ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. El s-a hotărât să-l urmeze pe Iisus Hristos şi a devenit „cel întâi chemat”, după cum aflăm din scripturile bisericii. După Învierea lui Iisus şi coborârea Spiritului Sfânt (Rusaliile), apostolii s-au întâlnit şi au tras la sorţi care unde se va duce pentru propovăduirea credinţei creştine. Ţinutul Scyţia, adică Dobrogea, i-a revenit Sfântului Andrei. După multe peregrinări, el se stabileşte în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras, lângă Corint. Moare în judeţul Constanţa din ordinul guvernatorului roman Aegeas, pe 30 noiembrie, în anul 60, în timpul împăratului Nero.

Tradiţia bisericească spune că Sfântul Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X cu capul în jos, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”, symbol care poate fi găsit şi pe steagul Scoţiei.

Tradiţiile sărbătorii Sfântului Andrei la români

Peste tot în lume există datini şi obiceiuri populare, însă parcă niciunde tradiţiile nu cunosc „fastul” şi semnificaţiile celor româneşti. Legendele spun că în noaptea Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) se practică ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele şi gospodăriile. Este noaptea în care spiritele negre bântuie locurile pământeşti. De aici, tradiţia că de Sfântul Andrei se dezleagă secrete, se găsesc autorii unor crime, ale unor furturi. Acest obicei se desfăşoară la miezul nopţii, în cimitir cu apă sfinţită, lumânări, un vas nou cu gura largă şi câţiva bănuţi de argint care se pun pe un mormânt părăsit. După ce se spun câteva rugăciuni, se poate vedea în apa turnată în vas firul evenimentelor.

Citește mai mult:La Mulţi Ani, tuturor celor ce poartă numele Sfântului Andrei!

Psiholog: “La 26 de ani de la moarte, Arsenie Boca nu este doar Sfantul Ardealului, el a devenit si tricou, si prosop de plaja, si cana de cafea sau orice alt obiect ce poate fi vandut”

Iuliana FulasAstazi, 28 noiembrie 2015, se comemorează 26 de ani de la trecerea în neființă a părintelui Arsenie Boca, unul dintre martirii gulagului comunist. La peste un sfert de veac de la moartea părintelui, zeci de mii de pelerini din România și din străinătate vizitează anual mormântul “Sfântului Ardealului”, la Mănăstirea Prislop.
Dincolo de minunile la care mulți credincioși afirmă că le-au trăit la mormântul lui Arsenie Boca, psihologul Iuliana Fűlaș afirmă că părintele cunoaștea foarte bine psihologia umană, modul de a pătrunde în sufletul omului, iar fenomenul Arsenie Boca este și efectul unei mediatizări excesive. “Părintele Arsenie Boca a fost un duhovnic cum rar întâlnești, avea capacitatea de a transforma oamenii, de a scoate la lumina ce era mai frumos si bun din ei. Despre minunile de la mormântul părintelui de la Mănăstirea Prislop se știa înainte ca Social Media să apară, însă epoca rețelelor de socializare a dus întreaga mediatizare a lui la nivel absolut”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

Psiholog: “Cozile interminabile de la Mănăstirea Prislop ascund nevoia românului de moralitate, de principii care sa ne ghideze viata și de a aparține unei familii extinse”
Specialistul afirmă că acele cozi interminabile de la Mănăstirea Prislop au o explicație cât se poate de simplă, și anume ascund nevoia românului de divinitate, nevoia acestuia de spiritualitate, care este o nevoie fundamentală pentru orice ființă umană. “Vorbim de nevoia de transcendere și de sens. Este o nevoie emoțională, iar aceasta apare în urma unui eșec emoțional, a unei traume psihice suferită la un moment dat în viață. Nevoia de spiritualitate este determinată din dorința de satisfacere a unor nevoi ca: nevoia de sens, nevoia de valori absolute (adevăr, dreptate, bine) și nevoia de a ne alina unele frici ca: frica de singuratate și frica de moarte”, explică psihologul Iuliana Fűlaș. În același timp, psihologul spune că atunci când nimic nu ne mai aduce fericire, ne intoarcem către spiritualitate. Tangența la divinitate poate fi: o relație de iubire autentică, care ne va face mai buni, mai nobili, mai spirituali; o relatie profundă cu copilul nostru, cu familia noastră, care ne pot da sentimentul comuniunii, senzația de sens și bogație interioara, continuă specialistul.

Citește mai mult:Psiholog: “La 26 de ani de la moarte, Arsenie Boca nu este doar Sfantul Ardealului, el a devenit...

Festival internațional susținut de Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi”

afisul ed9 in memoriam chenar negruÎnscrierile la Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă ”Romeo și Julieta la Mizil” se fac în perioada 10.10.2015-25.12.2015.

Aflat la ediția a IX-a, festivalul se adresează românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt debutanți, au puțină experiență literară sau sunt scriitori consacrați.
Cei care vor să se înscrie, o pot face pe site-ul www.romeojulietalamizil.ro, unde se găsesc regulamentul de participare și fișa de înscriere.
Premiile se ridică, ca în fiecare an, la 4000 de lei pentru ambele secțiuni.
Anul acesta, în premieră, revista Literatura de azi va gira Marele Premiu "George Ranetti", la Poezie, premiu suportat financiar de către organizatori.
Coordonatorii festivalului sunt profesorii Bădicioiu Laurențiu și Minea Victor, iar evenimentul este organizat și susținut de Fundația Culturală ”Romeo și Julieta la Mizil” și Liceul Teoretic ”Grigore Tocilescu”.
Premierea are loc la Mizil, pe 30 ianuarie 2016, onorând astfel patronul spiritual al Liceului Teoretic ”Grigore Tocilescu”, savantul Grigore Tocilescu, cu prilejul prăznuirii Sfinților Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur.
Această ediție este dedicată memoriei a doi dintre invitații importanți și dragi ai festivalului de la Mizil: Corneliu Leu și prof. univ.dr. Al. Popescu Zorica.

Printre invitații de la Mizil s-au numărat de-a lungul timpului: Solomon Marcus, Nicolae Dabija, Mircea Ionescu Quintus, Daniel Cristea-Enache, Corneliu Leu, Dan C. Mihăilescu, Ștefan Cazimir, Sorin Roșca Stănescu, George Stanca, Mihai Stănescu, Mircea Dinescu, Al. Popescu Zorica, Corneliu Berbente, Vasile Tărâțeanu, Lucia Olaru Nenati, Elis Râpeanu, Victoria Milescu, Alexandru Mironov, Nicolae Dragoș, Doru Dumitrescu, Costin Diaconescu, Efim Tarlapan, Zina Tarlapan, Sorin Preda, Nicolae Rotaru, părintele Mihail Milea, Dan Lupescu, Aurel Antonie.

Gala premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice

afis galaLuni, 7 decembrie 2015, de la ora 18.00, la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" din Bucureşti (sala Pictură, intrarea dinspre Hotel Intercontinental), va avea loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice. Aflat sub patronajul preşedintelui Institutului Cultural Român, evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor şi Limba Română.

Demersul vizează recunoaşterea personalităţilor şi proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni. Va fi premiată excelența în comunitățile românești şi contribuția unor personalități ale vieții socio-culturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință.

Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia, Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cristofor Aldea Teodorovici, Mircea Baniciu & band.

Vor fi prezentate şi o serie de piese vestimentare din colecția „Fustiţe tricolor", designer Nicoleta Sergentu (Republica Moldova) şi din colecţia „Borangic", designer Alina Mărgulescu (România).

Citește mai mult:Gala premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice

De ce le place romanilor sa vorbeasca despre politica? (explicatia psihologului)

IMG 0125Odată cu apariția și dezvoltarea rețelelor sociale online, din ce în ce mai mulți români se implică activ în viața publică și dezbat – mai pașnic sau mai acid – teme politice și probleme de actualitate ale societății. Mai mult decât atât, grație canalelor online, s-a constituit și o societate civilă în mediul virtual, care a reușit să organizeze proteste în lumea reală și chiar să coaguleze mase care să voteze într-o direcție sau alta.
Psihologul Dan Ivănescu, președintele Asociației Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieții, afirmă că “voci ale cetățeanului” existau și după 1990 însă, din cauza canalelor de comunicare tradiționale, care ofereau un mecanism de propagare unidirecțională (televiziunile clasice, posturile de radio, ziarele), aceștia nu aveau mijloace reale de transmitere a feedback-ului sau nu aveau unelte prin care să se organizeze mai ușor și mai repede. Odată cu dezvoltarea social media, în care comunicarea este bidirecțională, iar interacțiunea este element-cheie, am ajuns până în momentul în care vocea politicianului sau a jurnalistului să fie mai slabă decât vocea cetățeanului online obișnuit.
Cu toate acestea, specialistul afirmă că românii încă nu au ajuns la maturitatea civică a țărilor din Vest, întrucât încă nu am depășit definitiv fenomenul de “slacktivism”, adică “activism prin chiul”. “Românii își doresc să fie activi, însă fără să depună prea mult efort, iar atunci mediul online s-a dovedit a fi perfect pentru asta. De cealaltă parte, faptul că se pot exprima fară a fi cenzurați și că în unele cazuri ideile lor sunt preluate de către autorități și duse mai departe în vederea realizării unei schimbări pozitive pentru țară, au încurajat o parte semnificativă dintre români să se implice și în viața reală, nu doar la nivel de activism prin like”, declară psihologul Dan Ivănescu.

Citește mai mult:De ce le place romanilor sa vorbeasca despre politica? (explicatia psihologului)

Web Analytics