Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG: EXPOZIȚIE INTERCONTINENTALĂ DE ARTĂ: O.N.U. SIMBOL AL VIEȚII, LIBERTĂȚII ȘI FERICIRII

Omagiu lui Dag HammarskjöldÎmplinirea a 75 de ani de la înființarea Organizației Națiunilor Unite este un motiv de sărbătoare nu doar în sens politic, ci și artistic. Așa a gândit artistul, curatorul și promotorul Ștefan Balog, președinte al Fundației Inter-Art din Aiud, atunci când a lansat o invitație neobișnuită artiștilor de pe șase continente, din cele 193 de țări membre ale ONU: dedicarea unei expoziții în premieră mondială absolută acestei aniversări.

Organizatorii au optat pentru tablouri în format 21 x 21 cm. La finalizarea procedurii de selecție, 24 de artiști, reprezentând un bogat spectru multietnic, care simbolizează diversitatea artistică a umanității întregi, au fost desemnați să reprezinte prin operele lor idealurile care au stat la baza constituirii Organizației Națiunilor Unite. Lucrările lor urmează să fie expuse la sediul ONU din New York, respectiv la Palatul Națiunilor din Geneva.

Manifestarea este organizată cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al Institutului Cultural Român. Preluând patronajul expoziției, Președintele României, Klaus Werner Johannis a apreciat în discursul său de inaugurare intenția participanților de a promova și menține pacea lumii (discursul integral este publicat în catalogul expoziției).

Citește mai mult:Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG:  EXPOZIȚIE INTERCONTINENTALĂ DE ARTĂ: O.N.U. SIMBOL AL VIEȚII,...

Mihai BUZNEA: LEGENDA MUNȚILOR NEMIRA

MUNTII NEMIRA OKSub ocrotirea munților Nemira, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, se desfăşoară în toată splendoarea sa una dintre cele mai frumoase staţiuni balneo-climaterice din ţară şi din Europa: Slănic-Moldova, recunoscută în special pentru calitatea terapeutică a izvoarelor sale minerale și a celorlalți factori naturali de cură (mofetele și microclimatul subteran de salină), la care se adaugă aerul ozonat de brad, bogat în aerosoli răşinoşi şi în ioni negativi de oxigen. Numele acestor munți și ai culmilor ce-i împrejmuresc (Nemira Mare - 1.649 m, Șandru Mare - 1.640 m, Nemira Mică, supranumită și „Țiganca” - 1.627 m, Farcu Mare - 1.496 m, Farcu Mic - 1.364 m, Cleja - 1.089 m, Culmea Căprioarei - 1.187 m, Plaiul Ciungetului - 1.027 m) provin de la o frumoasă și emoționantă poveste, ale cărei fapte s-au petrecut demult, așa cum sunt înfățișate în legenda de față, considerată pe drept cuvânt „o perlă a eposului popular românesc”. Aceasta este varianta culeasă în urmă cu mai bine de jumătate de veac, de la bătrânii din aşezările Slănic-Sat şi Cerdac, de către regretatul medic specialist balneolog Romulus C. Busnea (1922-1994), doctor în științe medicale, pasionat cercetător folclorist. Cu mulțumiri, reputatului gazetar băcăuan Mihai Buznea, pentru sprijinul acordat în redactarea și apariția acestei minunate legende, întru bucuria noastră și a generațiilor viitoare... (RED)

***

Citește mai mult:Mihai BUZNEA:  LEGENDA MUNȚILOR NEMIRA

Vicu MERLAN: TROVANȚII DIN COSTEȘTI

TROVANTIRezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor din comună Costeşti, judeţul Vâlcea (Analogii şi geneză)

Cu astfel de formaţiunii naturale eram familiarizat încă din copilărie. Ori de câte ori mergeam pe dealurile dimprejurul satului copilăriei mele: Isaiia, din Podişul Central Moldovenesc, întâlneam astfel de pietre sferice sau cvasisferice. Primii trovanţi i-am întâlnit în Dealul Socilor din apropierea cetăţuiei dacice de la Moşna, judeţul Iaşi apoi la Buneşti şi Armăşeni, jud. Vaslui, însă cei mai spectaculoşi şi impozanţi în Dealul Feleacului de la Cluj (foto 4,5) şi Costeşti, judeţul Argeş (foto 1,2,3). Par a fi sculpate de uriaşi, sau chiar artefacte din lumi îndepărtate, cert însă este că sunt formaţiuni cât se poate de naturale, având o geneză controversată.

Greutatea trovanților variază de la câteva grame la câteva tone. Au ca mediu de formare gresiile (pentru trovanții clasici), dar și tuful vulcanic (cenușă vulcanică transportată de vânt din zona carpatină și depusă în strate groase uneori de peste jumătate de metru), care favorizează, prin rezonanță, aceleași condiții petrografice necesare ”maturizării” unui trovant. Deși au același forme, se pot distinge prin compoziție, duritate și culoare. Cei formați în gresie sunt mai închiși la culoare (galben-pământiu), iar cei în tuf sunt mai deschiși (cenușiu spre alb).

În ceea ce privește geneza acestora, întâlnim mai multe ipoteze, geologii nepunându-se în deplin acord cu una din teorii, însă toate sunt de acord cu procesul de polarizare a unui nucleu, a unui coloid, care prin depuneri succesive masa trovantului se mărește progresiv. Despre astfel de formaţiuni naturale, care se întâlnesc pe tot teritoriul României, dar cu specificul caracteristic, s-a scris puţin, cel mai recent studiu fiind cel al autorilor Ioan Chintăuan, Marius Horga şi Vlad Codrea (2018)[1]. Totuşi începuturile unor astfel de observații revin unor clasici ai geologiei transilvănene, precum Beudant (1822), care a acordat o atenţie deosebită „concrețiuni de Feleac“[2].

Citește mai mult:Vicu MERLAN:  TROVANȚII  DIN COSTEȘTI

Proiectul Laser Trip / Când lumina devine muzică

T.D.S.O.S. Laser Trip 03 1Peter Gate propune un proiect ambițios, anume acela de a transforma lumina laserului, în primă fază, într-un semnal, apoi în sunet și în cele din urmă în muzică! Partenerii noștrii în acest proiect sunt Yamaha Music Europe și Qolony Art & Science Association.
Laser Trip este un proiect inovator de experimentare muzicală și spațială realizat în colaborare cu Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației România.
Animația muzicală inspirată din acest proiect va fi difuzată în data de 19 februarie 2021 și va fi centrată în jurul simulării comportamentului sunetului și luminii în spațiu. Această animație muzicală este o perspectivă estetică la limita artei și științei realizată de artista vizuală Kay Starseeker. Coloana sonoră a acestei animații va fi redată într-un sistem de sunet 8D pentru o experiență audio deosebită.
“Este un proiect pe care l-am inițiat la începutul anului trecut, un proiect care, în principiu, urmărește transformarea energiei optice a luminii, a laserului în special, în energie acustică, respectiv ulterior în sunete și apoi în muzică.

Citește mai mult:Proiectul Laser Trip / Când lumina devine muzică

Vavila Popovici (Carolina de Nord): Unirea Principatelor Române

Vavila„Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!”
– Vasile Alecsandri

În fiecare an, în ziua de 24 ianuarie, sărbătorim Unirea Principatelor Române – „Mica Unire”, care a avut loc la jumătatea secolului XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească. Unirea a avut la bază apropierea culturală și economică între cele două țări, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Cu prilejul acestei sărbători ne amintim și de cei care au pus umărul la realizarea Unirii.
Ideea Unirii Moldovei şi a Ţării Româneşti, avansată încă din secolul al XVIII-lea a devenit, după războiul Crimeii (1853 - 1856), o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele două Principate, cât şi pe plan internaţional. Situaţia externă se arăta favorabilă; înfrângerea Rusiei şi hegemonia politică a Franței ofereau un context prielnic punerii în practică a proiectului, cu atât mai mult cu cât împăratul Napoleon al III-lea, dorea un bastion răsăritean favorabil politicii sale, care să contrabalanseze expansiunea rusească. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (1856) prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanţia colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privinţa unirii, integrarea în graniţele Moldovei a trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”. La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei – favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Țării Românești, şi prin documentele redactate au pus bazele fuzionării celor două principate. De fapt, Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ şi erau alcătuite din reprezentanţi ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, ţărănimii clăcaşe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea Unirii Principatelor Române. Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul ţării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era şi vrânceanul Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni. Desfiinţarea hotarului de la Focşani (Vrancea) echivala cu Unirea celor două Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.

Citește mai mult:Vavila Popovici (Carolina de Nord): Unirea Principatelor Române

Unirea Principatelor Române sărbătorită în Filialele BMB

Foto BMBPrimăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) marchează celebrarea Micii Uniri printr-o serie de evenimente desfășurate online pe paginile de socializare ale filialelor BMB.
Astfel, Sediul Central Mihail Sadoveanu ne prezintă un documentar cu tema: „24 ianuarie 1859 – Primul pas spre realizarea României moderne”. Filiala Ion Creangă va desfășura un atelier de lectură intitulat – „Legende inspirate de Alexandru Ioan Cuza”.
Multe dintre filiale își vor aduce contribuția prin expoziții de carte adresate atât celor mici, cât și celor mari. Filiala Liviu Rebreanu aduce în centrul atenției documente existente în bibliotecă referitoare la Mica Unire și anume „Mesajul transmis de către Vasile Boerescu, rostit acum mai bine de 160 de ani, pe Dealul Mitropoliei în fața a peste 30.000 de oameni”. Filialele Vasile Alecsandri, Ienăchiță Vacărescu, Gheorghe Șincai și George Coșbuc se adresează prin materialele promovate și celor mici prin rubrici speciale dedicate acestei sărbători.
„Bucureștii vechi în colecțiile Bibliotecii Metropolitane București” va găzdui în data de 25 ianuarie, pe platforma zoom, dezbaterea intitulată „Dubla alegere de la 24 ianuarie 1859, piatra de temelie a Statului Unitar Român”.

Citește mai mult:Unirea Principatelor Române sărbătorită în Filialele BMB

Ziua Unirii Principatelor Române

covershotÎn primul semestru al anului 2021 Accademia di Romania in Roma prezintă publicului italian o serie de materiale documentare realizate de specialiștii MNIR pornind de la imagini și documente de arhivă, obiecte de patrimoniu care își propun să pună în valoare numeroasele legături dintre România și Italia consolidate de-a lungul timpului, bazate pe afinități culturale și lingvistice și definite de personalitățile marcante ale celor două țări, care, însuflețite de valori comune, au contribuit la construirea națiunilor lor independente și suverane într-o Europă a păcii și a valorilor liberale.

Evenimentul este organizat cu patronajul Ambasadei României în Republica Italiană.

În vederea celebrării Zilei Unirii Principatelor Române, Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, propune publicului său un material documentar realizat de specialiști ai Muzeului Național de Istorie a României care evocă prin imagini de arhivă și obiecte de patrimoniu paralelismul istoric al proceselor de unificare și formare a statului național în peninsula italică și în spațiul carpato-danubiano-pontic.
Risorgimento-ul a fost nu doar un eveniment italian, ci unul european, conturat de politica internațională și mai ales de luptele celorlalte popoare pentru independență sau unitate națională. Aceste popoare se aflau toate sau aproape toate la est de peninsula italiană. În întreaga Europă, în secolul al XIX-lea, ideea naționalității s-a afirmat treptat și cu forță, datorită mai ales activismului multor societăți secrete, precum La Carboneria din Italia sau Frăția din România.

Citește mai mult:Ziua Unirii Principatelor Române

„Jurnal de introspecţie V”, expoziţie inedită găzduită de Artoteca Bibliotecii Metropolitane Bucureşti

Afiș Jurnal de introspecţie VPrimăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) invită bucureştenii iubitori de artă să viziteze expoziția de pictură „Jurnal de introspecţie V” a artistelor Mirela Trăistaru şi Dorothea Fleiss. Deschiderea expoziției va avea loc luni, 25 ianuarie, începând cu ora 16:00, la Artoteca BMB, Șos. Mihai Bravu 4.
Mirela Trăistaru este pictor, designer vestimentar, grafician, scenograf, curator, specialist în body-painting şi lucrări monumentale. În prezent are peste 60 de expoziţii personale şi peste 130 de grup, 21 de piese de teatru la care a semnat costumele sau decorul. A participat la bienalele de artă din Lyon, Beijing şi Cairo. De asemenea, are o bogată activitate cinematografică, teatrală şi de televiziune.
Dorothea Fleiss este un artist vizual, cu o bogată experienţă. Lucrările sale au fost expuse în galeriile din întreaga lume, având peste 60 de expoziții personale și peste 200 de expoziții de grup în Europa, Australia, Asia, SUA, America de Sud, Canada și Africa. A obținut doctoratul la Universitatea Națională de Arte București.
Proiectul „Jurnal de introspecție V” este un demers artistic care cuprinde compoziții de pictură, performance și video. Seria „Jurnal de introspecție” a fost inițiată în anul 2014.
Expoziţia, curatoriată de reputatul critic de artă Radu George Serafim și de Carmen Olteanu, pictor și doctor în arte plastice, poate fi vizitată în perioada 25 ianuarie – 19 februarie, gratuit, la Artoteca BMB. Ca de fiecare dată, evenimentul se va desfășura în condiții de deplină siguranță atât pentru public, cât și pentru personal, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Citește mai mult:„Jurnal de introspecţie V”, expoziţie inedită găzduită de Artoteca Bibliotecii Metropolitane...

Alexandra Munteanu lansează o noua piesă muzicală, compoziție proprie "Haide".

Alexandra MunteanuAlexandra Munteanu lansează o noua piesă muzicală, compoziție proprie "Haide". https://www.youtube.com/watch?v=m3-wHHeuxbM
Artista originară din Brăila, și-a început cariera muzicală de la vârsta de 9 ani odată cu începerea unor cursuri muzicale private. Între timp la vârstă de 15 ani începe să urmeze cursurile de la Școala populară de arte "Vespasian Lungu" din Brăila, unde participă la diverse spectacole muzicale.
Abilitățile muzicale le-a moștenit de la bunicul său care a fost maistru dirijor și violonist.
A participat la diverse spectacole muzicale și concursuri. Este o fire mai emotivă, sensibilă, și îi place să îi ajute pe cei care au nevoie de ea. Fiind și cadru medical Alexandra înțelege suferințele celor din jur, artista colaborează în timpul liber cu o Școală de muzică internațională, ca și voluntar, unde predă cursuri online copiilor cu probleme medicale.
A colaborat în 2018 cu cunoscutul muzician Rob Coombes de la formația Supegrass din Marea Britanie, și împreună au realizat două piese muzicale: "Dacă îmi vei spune", "Noi vorbim în șoapte".
Între timp colaborează cu profesorului ei de muzică de la școală și merg împreună cu formația la diferite evenimente cu scopuri caritabile, dar ținând cont de pandemie acum cânta online.

Citește mai mult:Alexandra Munteanu lansează o noua piesă muzicală, compoziție proprie "Haide".

Web Analytics