Tudor Vladimirescu. Întâlniri astrale ale istoriei românilor

carte coloratPe istoricul și scriitorul Vasile Lupașc l-am cunoscut cu ani în urmă ... defapt i-am cunoscut mai întâi cărțile, scrise cu drag despre istoria strămoșească și dedicate copiilor, vlăstarelor care ar trebui să ne calce, mândrii, pe urme. Nu este de mirare că și în acest an dedicat domnitorului Tudor Vladimirescu, îl regăsim pe Vasile Lupașc cu dor de istorie curată, de bucuria de a o împărtăși cu cei din jur. Nu m-am putut abține și l-am întrebat ... unde începe și unde se sfârșește istoria acestui neam în sufletul domniei voastre?
Am înteles de mic, de la părinții și profesorii mei buni că istoria reprezintă jurnalul unui șir neîntrerupt de oameni, că în acest lanț toate verigile sunt importante, că istoriile celor din trecut își pierd sensul fără interesul și aprecierea generațiilor prezente și a celor încă nenăscute. Noi, cei de astăzi avem datoria și față de eroii din veac și fața de românii viitorului să nu întrerupem acest lanț de pilde, sacrificii, vitejie și înțelepciune. Din acest punct de vedere, Tudor este un personaj uriaș. Dicolo de faptele sale de vitejie, de vizionarismul său politico-social, Vlaimirescu este un nod al vremurilor românești.
În anii adolescenței, Tudor se întâlneste cu Vasile Nicola Ursu, sau Horea cum este el cunoscut astăzi. Conducătorul răscoalei din 1784 respinge cererea prea tânărului Tudor de a se alătura luptătorilor români. Imaginea eroului transilvănean îl va urmări și influența pe Vladimirescu toată viața și se pot observa similitudini izbitoare între acțiunile și chiar în atitudinea celor doi în fața morții.
O altă întâlnire astrală a istoriei noastre îl are ca protagonist tot pe Tudor Vladimirescu. Conform unei legend înainte de începerea revoluției sale, Tudor trece prin satul lui Nicolae Bălcescu, la acea dată încă un copil și povestește sătenilor despre faptele impresionante ale lui Mihai Viteazul. Mai târziu, Bălcescu și Kogălniceanu au afirmat în dese rânduri că revoluția română de la 1848 este o continuare a programului formulat de către Vladimirescu. Mai mult, este foarte posibil ca primii germeni ai lucrării Românii supt Mihai Voievod Viteazul să se fi născut chiar la acea întâlnire. Despre influența acestei lucrări- fondatoare de școală - în istoriografia românească este inutil să mai pomenim acum.

Citește mai mult:Tudor Vladimirescu. Întâlniri astrale ale istoriei românilor

Ziua Internațională a Copilului sărbătorită la Muzeul Național de Istorie a României

Afis expo O poveste dulce Un secolde dulciuri romanesti MNIR As. Muzeul Jucariilor 1 iunieDragi prieteni, de 1 iunie, vă invităm cu mic, cu mare, la muzeu pentru a sărbători împreună Ziua Internațională a Copilului. Alături de Asociația „Muzeul Jucăriilor” am pregătit pentru voi mai multe surprize, continuând astfel o frumoasă colaborare care durează de peste zece ani.
Vă așteptăm cu „O poveste dulce. Un secol de dulciuri românești” – o micro-expoziție inedită, ce conține colecția de cutii de bomboane și ambalaje de dulciuri fabricate în România, în perioada 1900 – 1990, a Asociației „Muzeul Jucăriilor”, pe care o vom deschide cu această ocazie specială.
Ambalajele aparțin unor firme recunoscute în perioada interbelică, precum „Suchard”, „Kandia” - prima fabrică de ciocolată din România, „Capșa”, „Zamfirescu”, „Anghelescu”, „Bomboneria Palatului”, Fabrica de ciocolată și produse zaharoase „Regina Maria”, Hess, Brașov - „Prima fabrică de Bomboane și Ciocolată din Transilvania”, unele dintre acestea, adevărate opere de artă, supraviețuind până astăzi, datorită bunicilor noastre care păstrau în ele diverse obiecte mărunte de mercerie. Alături de acestea, vor fi expuse și ambalaje ale altor produse românești celebre – ceai, cafea, sticle de suc ,,Cico”, borcane de miere.
Micro-expoziția vine în completarea binecunoscutului și îndrăgitului proiect expozițional dedicat jucăriilor și jocurilor românești - „Muzeul Jucăriilor”, din cadrul MNIR, aducând în atenția publicului momentele dulci ale copilăriei noastre.
Un alt moment care credem că va fi apreciat de vizitatorii noștri va fi oferit de Alexandru Scorțar, unul dintre cei mai entuziaști voluntari ai muzeului, elev în clasa a III-a B, la Școala Gimnazială Nr. 142 din București, care va fi ghidul vostru în expozițiile „Copia Columnei lui Traian” și „Tezaurul Istoric”, în intervalul orar 13ꓽ00 - 16ꓽ00. Alexandru (9 ani) este pasionat de istorie și realizează, în cadrul muzeului, seria de ateliere online numite "Atelierul micilor istorici", prezentând patrimoniul muzeal pe înțelesul copiilor.

Citește mai mult:Ziua Internațională a Copilului sărbătorită la Muzeul Național de Istorie a României

Gheorghe DRAGOMIR: GEOPOLITICA PANDEMIEI DE COVID-19

DRAGOMIR G 3BMotto:
„Mă îngrijorează enorm, încotro se rostogoleşte această lume scrântita, sărită de pe axul firescului şi normalităţii...Atunci când FRÂNTĂ a generat şi cunoscut pe propria piele ororile unui iacobism robespierian , a încetat să mai fie o naţiune măreaţă, pe placul lui DUMNEZEU.” (Alain DELON,interviu la RAI 3/2019)

Pandemia de covid-19 a dat peste cap datele geopolitice de-a lungul planetei. Acuzaţiile reciproce privind originea virusului au creat noi tensiuni între SUA şi CHINA, iar organismele cu vocative internaţionale OMS, ONU, UE şi-au arătat limitele şi lipsuri grave în gestionarea pandemiei şi a crizei sanitare ce i-a urmat. În paralel, pandemia a declanşat un adevărat război informaţional între SUA şi CHINA, care s-a suprapus pe un război comercial şi al devizelor, existent deja între cele două superputeri. Pandemia a dat o lecţie geopolitică întregii lumi, fiind considerată drept o „surpriză strategică”, anunţând apariţia „geopoliticii izolării” şi intrarea în era „populismului global”, fie că vorbim de perioada când administraţia TRUMP conducea destinele SUA, fie că ne referim la RUSIA lui PUŢIN, trecând prin BREXIT-ul lui Boris JONSON, populismul autocratului ERDOGAN, ori al premierului indian, MORI, fără a uita de extremele drepte europene.

Un fapt politic major al crizei şi „geopoliticii izolării”, îl constituie reîntoarcerea în primul rând la dezbaterea publică privind problema frontierelor, a libertăţii totale de circulaţie a persoanelor, mărfurilor şi a modului de reglementare unitară a schimburilor comerciale şi a pieţei muncii. Pandemia departe de a se încheia, este prezentată de către experţi drept preludiul la apariţia de noi pandemii care vor lovi umanitatea: de rujeola, Ebola etc. Deşi ora bilanţului actualei pandemii nu a sosit, iar întrebările formulate pe parcursul crizei sanitare şi economice au rămas fără răspuns,totuşi evaluările efectuate la nivelul instituţiilor europene cu atribuţiuni specifice, au relevat o serie de disfuncţionalităţi grave şi vulnerabilităţi ale sistemului sanitar european de care se fac vinovate anumite persoane care nici pună în prezent nu au răspuns pentru aceste atingeri la securitatea sanitară a cetăţenilor europeni.

Citește mai mult:Gheorghe DRAGOMIR:  GEOPOLITICA PANDEMIEI DE COVID-19

Gheorghe Constantin NISTOROIU: CINSTIRE SFINȚILOR ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN CEL MARE ȘI ELENA MAMA SA

05 21 sf constantin si elena„Constantin era înalt, rumen la faţă,
cu suflet mare, paşnic şi iubitor de
Dumnezeu.” (Ioannis Malalas)

Ridicarea Cetăţii Bizanţ în anul 658 î.Hr., pe Bosfor de către Bizant, conducătorul megarilor a avut ca temelie o inspiraţie profetică, divină privind importanţa sa strategică, geo-politică, economică, comercială, dar mai ales latura spirituală, culturală şi religioasă ce va da istoriei cel mai slăvit imperiu al tuturor timpurilor. (Herodot, Istoria, IV.144; Polivie, Istoria IV.38.44) Răspândirea creştinismului, înflorirea şi întărirea Bisericii lui Hristos prin Jertfa dumnezeiască a Mântuitorului şi Învierea Lui, apoi prin jertfele curate ale sfinţilor Apostoli şi ale Martirilor, impunea imperativul unei lumi noi, lumea creştinismului, lumea lui Hristos, care cerea de urgenţă o Cetate nouă, o Capitală nouă.

Împăratul Constantin cel Mare – alesul lui Dumnezeu dorea un oraş nou, o Cetate care să o depăşească pe vechea Romă când se afla în apogeul culturii şi civilizaţiei, mai ales că, în vremea sa, Roma era în plină cădere, roasă pe interior de idolatrie. „Roma începuse să se dărâme. Constantin, prevăzând că acoperişul va cădea peste el, pleacă din Italia, ia cu el numele Romei, şi îl mută, ca pe un bagaj, în Bizanţ.” (P. Kanellopoulos, Istoria Spiritului European, III. 2, Atena)

Prin plecarea Împăratului Constantin cel Mare din Italia, Apusul nu a fost jertfit, ci dimpotrivă l-a salvat prin Jertfa sa pe noul Altar al Constantinopolului, care-L va institui oficial lumii pe Împăratul Împăraţilor - Iisus Hristos. Construirea Capitalei Imperiului creştin al lui Hristos de către inspiratul împărat Constantin cel Mare, nu a fost un capriciu de grandoare imperială, ci sensul unei renaşteri spirituale al lumii creştine, prin poruncă de Sus. Istoricul Sozomen, arată că Mântuitorul Hristos „i-a apărut într-o seară împăratului şi i-a indicat locul noii capitale.” (Sozomen, P. G. 67, col. 936 – II,3)

Citește mai mult:Gheorghe Constantin NISTOROIU:  CINSTIRE SFINȚILOR ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN CEL MARE ȘI ELENA MAMA SA

Explicaţiile psihologului Laura Maria Cojocaru: Cele 11 culori din spatele stării noastre de spirit

Laura Maria CojocaruTe simți neliniștit într-o cameră galbenă? Culoarea albastră te face să te simți calm și relaxat? Culoarea este un instrument puternic de comunicare și poate fi utilizată pentru a semnala acțiunea, influența starea de spirit și chiar influențarea reacțiilor fiziologice. Anumite culori au fost asociate cu tensiunea arterială crescută, metabolismul crescut și oboseala ochilor. Cum funcționează exact culoarea? Cum afectează culorile dispoziția și comportamentul?
Psihologia culorilor este definită ca efectul radiației electromagnetice a luminii asupra stării și comportamentului uman - o reacție psihofizică universală, care nu este atât de puternic influențată de cultură, vârstă și sex precum se crede în general.
În opinia cunoscutului psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), este important să înțelegem că există o mare diferență între psihologia culorii și simbolistica culorii. Din punct de vedere istoric, ceea ce este adesea descris ca psihologie a culorii este de fapt simbolismul culorii - asocierile conștiente pe care suntem condiționați să le facem. “Răspunsurile culturale la culoare provin dintr-o varietate de cauze: de exemplu, verde este culoarea sacră în tot Islamul, fiind culoarea hainei Profetului; în Irlanda este considerată o culoare norocoasă, poate pentru că atunci când lumea din jurul nostru conține mult verde, aceasta indică prezența apei și, prin urmare, puțin pericol de foamete. În Anglia culoarea verde este văzută ca o culoare care aduce ghinion, posibil din cauza asocierii sale cu degradarea și boala. Există multe exemple de simbolism al culorilor: movul este asociat cu regalitatea pentru simplul motiv că, până relativ recent în istoria noastră, era o vopsea extrem de scumpă și numai regalitatea și-o putea permite. Roșul este culoarea sângelui și a fost adeseori asociată cu războiul. Aceste asocieri coincid adesea cu psihologia culorii (de fapt roșu poate declanșa agresivitate), dar nu sunt în niciun caz același lucru”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Citește mai mult:Explicaţiile psihologului Laura Maria Cojocaru: Cele 11 culori din spatele stării noastre de spirit

Părtași în povestea SPECTACOLUL CULORILOR. Ecouri al vernisajului expoziției pictoriței Carmen Florian

185317428 10225124098311101 5493922574359833044 nDragi prieteni, așa cum v-am promis, revin cu impresii la cald, de la recentul Vernisaj al Expoziției pictoriței Carmen Florian. Într-o locație de vis, la Galeria 2ART din incinta Primăriei Sectorului 2 București, luni, 10 mai, începând cu orele 18.00, a avut loc un spectacol în adevăratul sens al cuvântului, un eveniment care sugestiv s-a intitulat chiar „Spectacolul Culorilor”, pentru că din evantaiul artei, „culoarea” a fost regina balului. Simezele Galeriei 2ART, au purtat nu mai puțin de 30 de tablouri în ulei, semnate de artistă. Ne-a întâmpinat ea însăși, alături de frumoasa sa familie, asediată de brațe de flori, din partea tuturor celor care au rezervat din timp un loc în sală.

Actrița Doina Ghițescu, cu un umor al său caracteristic, dar și un șarm aparte, eleganță și atenție spre a-i saluta discret pe toți cei prezenți, a prezidat de la „pupitrul” de prezentator seara. Organizatorii, Primăria Sectorului2, Consiliul Local Sector 2, Centrul Cultural UNESCO Mihai Eminescu, prin reprezentanții săi de marcă (în persoana Mariei Petrescu, poet, scriitor, sociolog, profesor, Director Executiv pentru zona București-Ilfov al Consiliului Mondial Român, membră UZPR), ne-au întrecut așteptările, evenimentul dobândind prin fastul său, o aură de eleganță, specifică marilor gale de gen.

Au luat cuvântul și au descris-o pe artistă, cu prietenie sinceră, emoție, profesionalism, distinșii domni George Călin, Ambasador Cultural al României la Convenția ONU de la Geneva și dl Virgiliu Cojocaru-Cover, profesor, scriitor, critic de artă, membru APR, UZPR.

Citește mai mult:Părtași în povestea SPECTACOLUL CULORILOR.  Ecouri al vernisajului expoziției pictoriței Carmen...

Expoziție outdoor: „La 40 de ani de la zborul primului cosmonaut român”

Afis expozitie Muzeul Municipiului București invită publicul să parcurgă, în perioada 14 mai - 31 decembrie 2021, expoziția outdoor „La 40 de ani de la zborul primului cosmonaut român”, care va fi prezentată la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu – Muzeul Municipiului București. Expoziția cuprinde panouri cu informații despre zborul misiunii Soyuz 40 însoțite de imagini ce pot fi văzute pe gardul Observatorului Astronomic (Bd. Lascăr Catargiu, nr. 21).
În primăvara anului 1981, Dumitru Prunariu și colegul său de zbor, cosmonautul sovietic Leonid Popov, andocau cu capsula Soyuz 40 la bordul stației spațiale Salyut 6, unde au rămas vreme de câteva zile. La acel moment, Dumitru Prunariu devenea primul (și, până în prezent, rămâne singurul) cosmonaut român, misiunea sa devenind astfel cel mai important reper în istoria astronauticii din România. Programul spațial în cadrul căruia a avut loc zborul purta numele Interkosmos. Prin acest program, țările socialiste din Europa de Est (dar și din alte părți ale lumii) au fost invitate de Uniunea Sovietică să participe cu un candidat-cosmonaut pentru efectuarea unui zbor comun.
În 1977, România se pregătea să organizeze primele runde de selecție pentru desemnarea viitorilor candidați-cosmonauți. În martie 1978, cei doi candidați aleși de România, Dumitru Prunariu și Dumitru Dediu, au plecat împreună cu familiile lor în Orășelul Stelar din Uniunea Sovietică unde, timp de trei ani, au urmat cursurile și antrenamentele de specialitate care îi pregăteau ca viitori cosmonauți. La finalul celor trei ani de formare, Dumitru Prunariu și Leonid Popov au fost desemnați pentru zbor, în timp ce Dumitru Dediu și Iuri Romanenko reprezentau echipajul de rezervă.
În seara zilei de 14 mai 1981, la ora 20.16 (ora României), misiunea Soyuz 40 era lansată de pe Cosmodromul Baikonour. Lansarea a decurs bine, iar după aproape nouă minute de zbor cosmonava se afla deja pe orbita Pământului, cei doi cosmonauți experimentând starea de imponderabilitate. După 7 zile, 20 de ore și 42 de minute petrecute în spațiul cosmic, Dumitru Prunariu și Leonid Popov au revenit cu bine pe Pământ în după-amiaza zilei de 22 mai 1981, capsula lor aterizând în stepele din Kazahstan la ora 16.58 (ora României).

Citește mai mult:Expoziție outdoor: „La 40 de ani de la zborul primului cosmonaut român”

Atelier de vopsire a lânii cu plante la Muzeul ASTRA

Atelier de vopsit lana 2Muzeul ASTRA, instituție ale cărei acțiuni sunt posibile prin finanțarea Consiliului Județean Sibiu, oranizează miercuri, 12.05.2021, un atelier de vopsire a lânii cu plante tinctoriale. Muzegrafii și restauratorul vor folosi plante culese din flora locală, dar și 300 de mostre de lână din Mărginimea Sibiului, apă, foc, oale și linguri. Culorile rezultate se regăsesc, de altfel, pe materialele textile din patrimoniul Muzeului ASTRA.

,, La Muzeul ASTRA ne dorim o viață sustenabilă, fructificând resursele pe care natura ni le oferă, într-o manieră empatică cu mediul și bazată pe tradiția și savoir-fair-ul strămoșilor noștri. În atelierul de vopsire a lânii cu plante vom folosi frunze, scoarțe și rădăcini de flori, copaci și buruieni, apă și mordanți, adică fixatori de culoare (săruri metalice – alaun, cupru, fier, staniu) pentru a trata materialul. Vopsirea lânii se împarte în trei pași: pregătirea materialelor textile pentru vopsire prin mordansare, adică aplicarea fixatorilor de culoare, apoi vom extrage colorantul din sursa biologică. Pasul numărul 3 presupune fierberea lânii în apa colorată de plantele tinctoriale. Metoda de vopsire cu plante este cunoscută de mii de ani. Gândiți-vă că în secolul III înaintea erei noastre, aceaste metode arhaice a fost menționate pe manuscrise egiptene. Acțiunile de acest gen sunt organizate pentru a demonstra publicului larg importanța și utilitatea patrimoniului cultural imaterial în strânsă legătură cu cel material. Fiecare obiect are istoria și povestea lui și sunt o resursă infinită de cunoaștere. Învățăm aici într-un mod intuitiv, non-formal, istorie, chimie, biologie prin practică și dobândind pasiune și înțelegere pentru natură și mediul înconjurător. Vă mai spun că vom utiliza la început 5 coloranți, dar vom obține o varietate de culoare mult mai mare prin ultizarea modificatorilor de culoare. Va fi o incursiune teoretică și practică în lumea florilor și a proprietăților tinctoriale ale acestora.”, a declarat Iulia Teodorescu, restaurator textile Muzeul ASTRA.

Citește mai mult:Atelier de vopsire a lânii cu plante la Muzeul ASTRA

Rodica Manciu: OGLINDA AMINTIRILOR...

Manciu RodicaA fost o seară de martie a acestui an, în care vârsta mea se pregătea să primească încă un gram de cunoaştere, iar eu încercam să vorbesc cu lumea la microfon. Era prima mea experiență în care aveam libertatea să "compun" o emisiune de radio, folosind cuvinte, muzică şi trăiri. Toată viața am fost o ascultătoare de emisiuni radio, fără să am habar de ceea ce ar putea să însemne să te laşi cuprinsă de gânduri, trăiri şi emoții în fața unui microfon care îmi devenea un bun prieten. Spun prieten pentru că abia atunci am realizat ca mesajul meu prindea VIAȚĂ prin microfonul care, parcă "fura" glasul şi conținutul vorbelor mele. Şi toate acestea se întâmplau pentru că am fost invitată să fac un pas (nu de dans!) înainte şi să vorbesc ce ştiu mai bine despre pasiunea mea, trecând dincolo de zidul imaginației, acolo unde oamenii te caută cu mintea şi te ascultă cu inima.
Aşa am început să cunosc lumea de la Radio ProDiaspora, să ascult mai des programele de emisie ale colegilor mei şi să descopăr aceasta mare şi frumoasă familie. A fost minunat să aflu că, de fapt sunt 12 ani de când activează acest post de radio, de când oameni talentați şi pasionați de artă şi cultură, îşi dedică ore şi ore din viața lor pentru a le dărui ascultătorilor din diaspora ori de acasă. Şi aici, dați-mi voie să vă spun, ca o adevărată migratoare ce sunt, că limba şi muzica tradițională sau cea populară, aduc multă linişte şi bucurie în casa omului plecat departe de satul ori de țara lui. Ştiu bine că vorba românească, îmbrăcăminte a sufletelor noastre, şi melosul popular ne leagă, ne uneşte şi ne înfrățeşte.
Trăită la țară şi iubitoare de cântec, de folclor şi de tot ce aparține satului tradițional, m-am gândit că propunerea mea de a invita ascultătorii la două ore de vorbă şi cântec "La Streaşina Satului Românesc" poate fi o cale de a aduce mai aproape rânduielile, rosturile, credințele, leacurile, cântecele şi poveştile de demult, uitate sau neştiute ale plaiurile noastre mioritice.
Acum, când florile sunt mai înflorite, când rugăciunile sunt mai curate, iar sufletele noastre caută liniştea, pacea şi frumosul din noi, să privim cu admirație această "oglindă" a celor 12 ani de activitate radiofonică neîntreruptă, oglindă a amintirilor.

Citește mai mult: Rodica Manciu: OGLINDA AMINTIRILOR...

Web Analytics