Maria-Daniela PĂNĂZAN-LORINCZI: COLOCVIUL INTERNAȚIONAL „EMIL CIORAN” - RĂȘINARI 2021

COLOCVIUL INTERNATIONAL EMIL CIORAN 2021Evenimentele culturale de la Rășinari au început la ora 10, sâmbătă, 13 noiembrie 2021, cu slujba de pomenire de la biserica „Sfânta Treime” din Rășinari.

Sesiunea de comunicări a Colocviului Internațional „Emil Cioran”, 2021, ediția a XXVII-a, desfășurată la Primăria Rășinari, în Sala festivă „Emil Cioran”, a fost deschisă de Primarul comunei Rășinari, ing. Bogdan Bucur, alături de Ioan Radu Văcărescu, președintele Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor (care a conferit on-line Premiul „Emil Cioran” 2021 Doamnei Anca Sîrghie, “pentru întreaga operă literară și publicistică”). A luat cuvântul de răspuns Anca Sîrghie, care a mulțumit pentru onoranta distincție, mai ales că Uniunea Scriitorilor din România-Filiala Sibiu i-a așezat Premiul sub egida unei atât de prestigioase personalități. Apoi Domnia sa a evocat pe ziaristul Doru Dinu Glăvan, cel care și-ar fi dorit să fie prezent la acest Colocviu. S-a ținut un moment de reculegere în memoria Președintelui U.Z.P.R. din România.

Doamna Sîrghie a dăruit, în semn de omagiu, Primăriei Rășinari un portret al lui Emil Cioran, recent realizat de Adina Romanescu, o artistă consacrată. Apoi, domnul Alex Cetățeanu, director al ASRAN din Montreal (Canada), transmite cuvântul său dedicat participanților. Aflat în Londra, mesajul on-line evocă și personalitatea celui plecat de curând dintre noi, Doru Dinu Glăvan. Profesoara Doina Boantă, fiică a satului, a oferit domnului primar ing. Bogdan Bucur, un album publicat de fratele Domniei Sale, Dan Băncilă, artist de talie europeană, al cărui bunic era rășinărean.

Sesiunea de comunicări a început cu domnul Ioan Radu Văcărescu, care la tema „Eminescu și Cioran” prezintă revista „Comedia”, un cotidian de informație culturală apărut în Franța, în care au fost prezenți foarte mulți intelectuali francezi din secolul al XX-lea. Emil Cioran a publicat în această revistă două articole: „Despre Eminescu”, ianuarie 1943 și „Secretele sufletului românesc”, septembrie 1943 (scriind despre dorul și nostalgia limbii române). Articolele sunt considerate excepționale, evidențiind subtil talentul de poet al lui Cioran.

Președintele Filialei Sibiu citește câteva fragmente din acele articole, traduse în limba română de către profesoara Simona Radu Văcărescu. De exemplu, poemul eminescian „Rugăciunea unui dac” este considerat unul dintre “poemele cele mai disperate ale lumii”. Este remarcat talentul lingvistic excepțional al lui Emil Cioran, stilul său inconfundabil. De asemenea, domnul Ioan Radu Văcărescu vorbește despre o viitoare carte „Oamenii Rășinariului”, care va vedea lumina tiparului în curând.

Următorul invitat este conf. univ .dr. Constantin Necula, care vorbește despre „Emil Cioran – creștinul”. Două texte pe care le evocă, în favoarea „creștinului”, sunt Dan Ciachir - scrisoarea „Între Părintele Stăniloae și Cioran”, care începe cu o formulă ce trădează apropierea dintre cei doi: „Dragul meu părinte”, dar și o carte dată la tipar de Marcel Petrișor, intitulată „Petre Țuțea, Sacerdoțiu fără parohie”, care are o anexă reluând textul lui Petre Țuțea, „Despre filosof și filosofie”. Remarcă o sete teribilă de cunoaștere, de încercare de împăcare cu Dumnezeu „până mai ești pe cale”.

„Emil Cioran și George Bălan” este tema comunicării domnului conf. univ. dr. Marin Diaconu, lucrare prezentată de Marius Dobre, cercetător științific 1 la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române. De asemenea, Marius Dobre prezintă propria comunicare intitulată „Lupta cu Dumnezeu. Pe urmele divinității cu necredință”, o interesantă abordare a concepției despre religie a lui Emil Cioran.

„Interviurile despre Emil Cioran” au constituit o pledoarie excepțională a doamnei conf. univ. dr. Anca Sîrghie pentru această formă de comunicare literară deosebită ca valoare documentară. Între cei care l-au cunoscut pe Emil Cioran și care au acceptat să vorbească, în interviuri, despre opera și viața filosofului Cioran, deosebit de important este Aurel Cioran, fratele cu care Emil a fost foarte apropiat în anii formării sale intelectuale și cu care a reușit să ia legătura spre final, după o întrerupere de aproape 40 de ani. Aurel a fost intervievat de Anca Sîrghie în 1991-1992, când în ziarul bucureștean „Românul” textul apare în trei numere cu titluri distincte. Dialogul cu Aurel este reluat în 1997, tocmai înainte de moartea lui, și astfel s-a elucidat o temă spinoasă, cea a dușmăniei manifestate de Emil Cioran față de Lucian Blaga, autorul pamfletului „Farsa originalității”, neînțeles în momentul respectiv de gânditorul de la Paris.

Anca Sîrghie are în biblioteca personală un exemplar cu lucrarea „Censura transcendentă” a lui Lucian Blaga din 1934, exemplar pe care figurează o semnificativă dedicație: „Lui Em. Cioran un capitol de metafizică și toată prietenia”. Dezicerea de acea prietenie a explicat-o Elena Daniello, ultima muză a lui Blaga, martoră la Cluj a dramaticei frământări produse de amenințarea politică la care era supus poetul-filosof de regimul comunist atroce din anii ’48-’60. Interviul în trepte cu Cioranii a continuat în anul 2010, când dialogul Ancăi Sîrghie cu Eleonora, soția lui Aurel, edifică cititorii asupra vizitelor făcute de soții Cioran la Paris, unde au fost primiți de Emil cu o nespusă emoție și veselie. Toate acestea interviuri și cele realizate de Mariana Criș în 1994, de Ion Sorescu și Dan. C.Mihăilescu în 1995, de Ilie Mihalcea și de redactorii revistei Euphorion” în 1996, se regăsesc în volumul „Aurel Cioran, Fratele fiului risipitor”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2012, ediție îngrijită de Anca Sîrghie și Marin Diaconu.

Dr. Titus Lateș, cercetător științific 2 la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române, a prezentat detaliat felul în care apare „Emil Cioran în jurnalele contemporanilor”. Reflecțiile doamnei Mariana Pândaru Bârgău, despre „Un document epistolar inedit” au fost prezentate de Anca Sîrghie, iar reportajul-eseu al doamnei profesoare și poete Paula Romanescu, “Cu Cioran prin Montparnasse-ul umbrelor”, a fost lecturat expresiv de către doamna Simona Modreanu, cioranolog de prestigiu sosit de la Iași. Prima parte a sesiunii s-a încheiat cu o secvență artistică. Teatrul „Aureliu Manea” din Turda a prezentat, on-line, spectacolul impresionant despre „Exerciții de admirație Emil Cioran”.

În timpul pauzei, participanții au ascultat cu interes intervenția doamnei prof. univ. Ileana Costea din California, SUA, care ne-a mărturisit cum l-a cunoscut pe Emil Cioran la Paris.

La rubrica „Lansări de carte” din programul Colocviului, Anca Sîrghie a comentat trei apariții editoriale: ”Caiete Cioran – Ediția 2019”, Editura D*A*S, 2019, Sibiu, pe care l-a coordonat, eseul lui Florin Paraschiv, „Nirvană și paiață”, Editura Transilvania, Baia Mare, 2021 și „Caietele Constantin Noica” 1, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2021, îngrijit de Domnia Sa în colaborare cu conf. univ. Marin Diaconu. Simona Modreanu a prezentat cartea „Cioran ou la chance de l'échec”, Edition Unicité, Paris, 2021, o realizare editorială de excepție care pledează pentru ideea cioraniană că „infernul este paradisul fără rugăciune”.

Partea a doua a sesiunii de comunicări a debutat cu o prezentare bine documentată, realizată de doctorand Vlad Bilevsky (Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, București), „Adeziunile științifice ale tânărului Emil Cioran: între antropologie filosofică și filosofie psihologică”.

Doamna Doina Boantă a citit comunicarea trimisă din Buenos Aires de scriitoarea Alina Diaconu, o apropiată la Paris a lui Emil, autoare a cărții „Dragul meu Cioran. Cronica unei prietenii”, versiune în limba română lansată în 11 mai 2019 la ediția de la Rășinari a Colocviului nostru. Doamna profesor dr. Ada Stuparu de la Craiova prezintă „Ipostaze ale exilului la Emil Cioran și I.D. Sîrbu”, comunicare sensibilă prin care se reface itinerariul vieții celor doi „exilați” în afară și înăuntru redescoperit în scrisorile și corespondența acestora.

Maria-Daniela Pănăzan, profesor dr. la Colegiul Național „Gh. Lazăr” din Sibiu, prezintă o comunicare despre „Emil Cioran – cronicarul unor prăbușiri între cer și pământ” în care fixează locul important al filozofului din Rășinari printre lacrimi și sfinți, printre căderi și decăderi, în pendulările noastre cotidiene.

Doamna Claudia Voiculescu, masterand la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din București, vorbește despre „Cioran, cel care vedea realitatea nevăzută” în care susține cu argumente religiozitatea autorului.

Ioan Gligor Stopiță, redactorul-șef al revistei „Rapsodia” din Sibiu, prezintă un interviu realizat de Gabriel Liiceanu cu filozoful rășinărean, având un titlu simbolic „Emil Cioran, cel inițiat în zone abisale”.

Simona Modreanu a încheiat strălucit un adevărat „maraton” al evocării personalității lui Emil Cioran, glosând despre „Norocul neîmplinirii”, completat de discuții și aprecieri ale celor care au asistat on-line din diferite colțuri ale lumii.

Ultimul moment artistic a fost susținut de actorul Cătălin Emil Neghină de la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, care a lecturat din opera cioraniană mai multe fragmente grupate generic sub titlul „Lumina care cade pe Coasta Boacii”.

Duminică, 14 noiembrie 2021, participanții au fost invitați la o excursie la Păltiniș și la Șanta, organizată sub genericul „Pe urmele lui Emil Cioran și ale lui Constantin Noica”.

Adăugăm mulțumiri și felicitări organizatorilor, Primăria Comunei Rășinari, Filiala Sibiu a Uniunii Scriitorilor, Liga Culturală din Sibiu, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, doamnei conf. univ. dr. Anca Sîrghie și domnului primar Bogdan Bucur, pentru eforturile depuse în realizarea acestui eveniment cu valoare identitară deosebit de emoționant.
---------------------------------------------------------------
Prof. Dr. Maria-Daniela PĂNĂZAN-LORINCZI
Sibiu, 15 noiembrie 2021

Web Analytics