Cristina HOROTAN: SCRISORI CĂTRE RAI (POEME DE MARTIE)

HOROTAN Cristina xMUZA MEA

De mă-ntrebi cine mi-e muză, într-o lume-aglomerată,
Blasfemie-i pentru mine! Muză-mi este lumea toată!
Tot ce este, tot ce mișcă, tot ce cântă sau vorbește,
Ce iubesc și ce îmi place... ce e trist, ce mă urăște.

Mă inspir din dimineață, din amiază sau din seară,
Din soare, stele și lună, din toamnă, iarnă și vară.
Din iubiri demult apuse, din iubiRea vieții mele,
Din succese și eșecuri, din urât și din modele.

Din doi îngeri blonzi și magici, din tumultul vieții noastre,
Din părinți, bunici, prieteni, din ape tulburi și-albastre.
Din prezent și din istorii, din legende și din basme
Din natura-ncântătoare, din miresme și miasme.

Muză mi-e sălbăticia, pădurea, câmpia, munții,
Marea cea nemărginită, păcătoșii dar și sfinții.
Vântul, ploaia, ceața, neaua, fulgerul și tunetele,
Anul, luna, săptămâna, zilele... minutele.

Muză îmi sunt chiar și eu mie; mă inspir pe mine însămi,
Căci pe-a mea o știu mai bine, dintre-atât de multe inimi.
Și privind la ce există, inundată mi-e ființa
De ideile-n cascadă care-și curg pe rând... credința.

Citește mai mult:Cristina HOROTAN:  SCRISORI CĂTRE RAI (POEME DE MARTIE)

Cristina HOROTAN (Șelimbăr, Sibiu) MESAJE DIN PANDEMIE (POEME)

HOROTAN Cristina 2ASERVIȚILOR MĂRUNȚI

Voi, aserviți mărunți, cu școli înalte
Săltați rapid pe scara socială,
Cu măști care de care mai boeme
Purtate peste chipuri impostoare,
Voi, ce jurați să ocrotiți dreptatea,
Și viața, și familia și statul,
Niște mojici abuzatori în toate,
Ce fac orice, dar numai NU dreptate!
Sunt două pături mari în țara asta,
Lingăi ca voi, și noi, oamenii liberi
Neaserviți pe roșu-albastru-galben,
Și suntem fără voi, insurmontabili lideri!
Cu ochelari de cal „luptați” orbește
Pentru statistici puse de fațadă
Manipulând etern rasa umană,
Cu cifre, teatru ieftin și șaradă!

Iar în culise, se distrug destine,
Și nume demne, vieți, familii, vise,
Pentru stomacul vostru plin de-otravă
Și ale voastre inimi mici și triste.
Noi știm de unde vine cataclismul,
Comanda, ordinul, frustrarea, răul,
Și-n cercul vostru strâmt se-anunță hăul;
Fără de fund și fără de scăpare,
Căci peste tot, în lumea asta mare
Mărunți ca voi, mâncați sunt de-ăl' mai mare.
Pășiți prudent și calculat și rece
Din IMpostura statusului vostru,
Dar nu uitați nicicând, că la encliză,
Inevitabil vine rândul nostru!

Citește mai mult:Cristina HOROTAN (Șelimbăr, Sibiu)  MESAJE DIN PANDEMIE (POEME)

Carmen OLTEAN: ȘI ÎNGERII PLÂNG

OLTEAN Carmen 2BOLOVANI PE ARIPI DE IUBIRE
(În loc de Motto!)

Ce e un calvar pentru tine, pentru altul e minune
Ce pentru tine e un dar, pentru altcineva e un calvar
În fiecare zi poți descoperi ceva nou
Despre tine, despre lume
Cum ar putea unii pretinde că te cunosc
Când tu ești mereu cu altă zi
În desaga care adună noi mărturii
De-am putea ține pasul cu caruselul lumii
Poate-s aripi de fluturi, poate-s bolovani
Noi bucurii, tristeți, amărăciuni,
Toate sunt seva ta, hrana spiritului tău
Duh nou, și rugăciunea ți-e mereu alta
Cu cât ai înțeles mai adânc, cu atât teama-i mai mare
Dumnezeu devine mai profund, milostiv în sufletul tău
De abia ții pasul să te cunoști și să descoperi mântuirea
Cum cred alții că te cunosc
Suntem o bucată de lut, un pumn de tină
În continuă devenire
Lasă-te sculptat de Dumnezeu
Caută de află-ți darurile dăruite de El.

***

Citește mai mult:Carmen OLTEAN:  ȘI ÎNGERII PLÂNG

Cristina HOROTAN: EMOȚII (POEME)

HOROTAN Cridtina MAR2022APROPOURI

Când am putea să fim senini
Și sinceri, ca pufoșii nouri,
Trimitem mai degrabă spini
Prin diferite... apropouri.

O fi vreo boală să fii sincer,
Să spui curat ce ai de spus.
O fi având cuvântul ulcer,
Drept pentru care-l vrem supus.

Și într-o doară mai scăpăm
Ceva deștept ce au spus alții,
Apoi purcedem să-i grupăm
În text, pe ceilalți: înțepații.

Și ne prefacem afectați
Și vai, ce jale și ce chin!
Căci parcă suntem condamnați
La teatrul ieftin și meschin.

Noi nu ne coborâm, nici vorbă!
În josul scării sociale!
Acolo, prea miroase-a ciorbă
Și lumea-i toată "coate-goale".

Citește mai mult:Cristina HOROTAN:  EMOȚII (POEME)

Jolie TÂRNOVEANU: DISIPAREA DELIRULUI (POEME)

TJ YOGATU, EȘTI ȘI ARTĂ ȘI ARTIST!
În clipele fugitive de autocompătimire, mă limitez și mă autodiagnostichez cu tulburare de personalitate multiplă, însă după ce delirul, finalmente se disipează, misterul vital și fidel sufletului meu, devine răsunător, elucidându-se la o magnitudine grandioasă.

PORT ÎN MINE UN UNIVERS, UNIC, INTENS ȘI INCURABIL
Port în mine un întreg Univers, unic, intens și incurabil. E asemeni… atingerii pure a unui înger, miresmei terapeutice a unei flori, sălbaticiei contagioase a unei păduri, păcii vibrante a unui lac, iminenței respirației... Percepi coexistența metafizică a hipioatei sensibile, vrăjitoarei fascinante, artistei sfașiate de infernul realității, a fetiței cu sufletul plin de curcubee, sălbaticei otravită de iubire, a vindecatoarei psihedelice...

Mă opresc aici, mă preocupa revolta cuvintelor care se simt inadecvate descrierii unei asemenea trăiri, nu e doar extenuant ci și imposibil, chiar nerezonabil, să mototolesc și să îngradesc inefabilitatea în niște sensuri banale...

CE V-AȘ FACE
V-aș asculta poveștile, și-aș picura culoare-n ele,în timp ce le așterneți pe hârtie
Aș șterge cu norii, înghesuiți în palmă, toată neliniștea ce vă tulbură pacea...
V-aș ascunde în pădure și v-aș ține acolo...
Pârâuri cu ape limpezi și pure să vă inunde venele...
Să vă crească în suflet...ramuri și frunze.

Citește mai mult:Jolie TÂRNOVEANU:  DISIPAREA DELIRULUI (POEME)

Mircea Dorin ISTRATE: POEME DE MARTIE

LACRAMIOAREVOI EVE....

Voi pusu-ne-ați în suflete VISARE,
Și-n strângerea de mână-NFIORARE,
Iar prin SĂRUT, gust dat-ați la DIVIN
Să-l tot visăm în nopți de DOR și CHIN.

Icoane să ne fiți în al nost’ GÂND,
Ca-n zilele-așternute, rând la rând
Să ne VRĂJIȚI c-o șoaptă de CHEMARE,
Și prinși apoi n-avoastră-MBRĂȚIȘARE,
ROBI să vă fim pe viață..... la PICIOARE.
*
Voi Eve ce mereu ne-ademeniți
(Ca să ne scoateți zi de zi din minți)
Mereu așa începeți c-o PRIVIRE,
SMERELNICĂ, pierdută-n RĂTĂCIRE,
C-o PLEOAPĂ aplecată, TREMURATĂ,
(Ce pare fie-ntr-una VINOVATĂ)
Cu doi obraji cuprinși de FIERBINȚEALĂ,
Cu buze ca fragă ce ne CHEAMĂ,
Ca să ne faceți ORBI și făr’ de MINTE
Ce amețiți de-a voastre dulci CUVINTE
Să devenim din lei NEÎNFRICAȚI,
CĂȚEI de PLUȘ, cu ce să vă jucați.

Citește mai mult:Mircea Dorin ISTRATE:  POEME DE MARTIE

George ROCA: MĂ BUCUR (POEZIE MULTILINGVĂ)

IM HAPPYMĂ BUCUR

în fiecare dimineaţă
când mă trezesc, mă bucur
mă bucur că e soare
mă bucur că e înnorat
mă bucur că trăiesc

bucură-te omule
când te trezeşti dimineaţa
vei avea o zi mai bună
vei fi mai sănătos
vei fi mai înţelegător
cu mediul înconjurător
vei fi mai bun cu tine
vei fi mai bun cu semenii tăi
vei fi mai iubit de cei din jur
te vor iubi oamenii
te vor iubi animalele
te vor iubi plantele
şi astfel
vei trăi în armonie
cu Universul

Citește mai mult:George ROCA:  MĂ BUCUR (POEZIE MULTILINGVĂ)

Cristian Petru BĂLAN: VINE, VINE PRIMĂVARA (POEME)

PRIMAVARAHAI, VINO, PRIMĂVARĂ !

Hai, vino, Primăvară, pe aripi largi de îngeri,
Căci eşti împărăteasă de-a lungul unui an,
Şi urcă-n Carul Mare, celestul tău rădvan,
Ca să cobori în Ţara de Doine şi de Plângeri.
Acolo tu condu-ne s-ajungem la liman,
Să guşti cu noi din lacrimi, prin trandafiri să sângeri,
Să guşti durerea noastră, să simţi dureri de-nfrângeri,
Să plângi cu ploi de doruri şi să ne dai elan...
Acolo două inimi aprinse de iubire
Se înfrăţesc cu tine oriunde tu pluteşti
Şi te urmează-n drumul de foc şi dăruire
Precum lumina lunii pe apele cereşti,
Cu lacrimi mari de aur, prin norii-n prelungire.
Hai, vino, Primăvară, pe toţi să ne uneşti!

Citește mai mult:Cristian Petru BĂLAN:  VINE, VINE PRIMĂVARA (POEME)

Web Analytics