Antonia BODEA: O PRIVIRE POLIEDRALĂ ASUPRA ROMÂNILOR AMERICII

SIRGHIE Anca AVR cop1După ce și-a concentrat atenția de critic și istoric literar asupra evoluției fenomenului cultural național, în general, și asupra celui transilvănean, îndeosebi, cu George Coșbuc, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Onisifor Ghibu, Radu Stanca, Emil Cioran, Ioan Alexandru și publicistul Nicolae Cristea, scos din uitare, Anca Sîrghie ne surprinde cu o carte memorialistică, intitulată America visului române, remarcabilă prin bogăția conținutului de o poliedrală deschidere și plăcută ca formă a scriiturii. Te încântă în acest prim volum al lucrării bogata ilustrare imagistică, fotografiile color fiind menite să concretizeze, detaliind, ideea de zbor întru cunoaștere pe care ți-o inspiră coperta 1 a cărții.

Așadar, America visului românesc (vol.1, Editura D*A*S, Sibiu, 2017) este un documentar de o fastă cuprindere, realizat de Anca Sîrghie cu multă meticulozitate, atât în detaliu cât și în perspectivă. Impresionează viziunea autoarei, om de știință, cercetătoare, publicistă, care știe să observe și să consemneze, să descopere și să interpreteze sensibil ceea ce prezintă. Întreaga informație este străbătută de firul emoției descoperirii noului, poate a tărâmului miraculos imaginat în copilărie. Autoarea, prin forța unor împrejurări familiale, numite “loteria vizelor”, cu încărcătura lor dureroasă, dar și cu șansa convertirii neajunsului în împlinire, a izbutit să-și vadă visul cu ochii, dar și cu ochii sufletului. Rod al unei experiențe aparte, aceea de a se împlini spiritual între România, țara natală, în care viețuiește, și America, tărâmul altădată doar imaginat, volumul de reportaje, interviuri, eseuri și recenzii, intitulat America visului românesc, este străbătut de emoția proaspătă a impactului cu miraculosul, cu fascinația unei geografii de neimaginat, spațiu al visatei lumi libere.

Citește mai mult:Antonia BODEA:   O PRIVIRE POLIEDRALĂ ASUPRA ROMÂNILOR AMERICII

Constantin MARIN: RECENZIE LA CARTEA „CA TĂMÂIA ÎNAINTEA TA”, A PĂRINTELUI RADU BOTIȘ

BOTIS R CTIT cop1,,Lucrare premiată la secţiunea «Volum de debut», în cadrul Festivalului «Pro Unione», Ediţia a II-a, Baia Mare, decembrie 2001, cu premiul Editurii Ariadna, pentru poezie religioasă”, se menţionează pe coperta IV a volumului ...Ca tămâia înaintea Ta. Acest volum a văzut lumina tiparului în anul de graţie 2002, la Editura Ariadna, din Baia Mare.

Trebuie menţionat, de la bun început, că această carte este plăcut mirositoare (spiritual vorbind), prin patru aspecte, primele două fiind legate de grafică: în primul rând, imaginea de pe coperta I duce gândul spre un vitraliu de biserică, în al doilea, fiecare pagină este însoţită de o vignetă, element tipografic care sporeşte gradul de interes cu care se citeşte întreaga carte. În al treilea rând, textul este tradus – integral, în ordinea paginilor, desigur – în limba engleză, probabil la sugestia cuiva din cadrul editurii. Şi în cel din urmă, prin mesajul integral al cărţii.

Autorul, părintele Radu Botiş, precizează, în debutul volumului: ,,Aceste versuri şi gânduri ale mele din următoarele pagini le închin, înainte de toate, Mântuitorului Iisus Hristos, al cărui umil slujitor încerc să fiu, la altarul jertfei mântuitoare – talantul primit nevoind să-l îngrop în pământ, roadele lui să ajungă la voi, fiecare, ca o clipă de mângâiere, ca un sentiment de înălţare şi împlinire sfântă a menirii fiecăruia, vremelnici, pe acest pământ – călători spre cer. (...)

Consideraţii şi încurajări despre parcursul literar al autorului acestei cărţi exprimă Pr. Vasile Hotea – Protopop al Chioarului, Augustin Cozmuţa – Redactor-şef al ziarului ,,Graiul Maramureşului”, Daniel Cornea – redactor de emisiuni religioase la Televiziunea Cinemar şi Emilian Arădeanul – episcop, vicar eparhial (trecut, între timp, în lumea drepţilor).

Citește mai mult:Constantin MARIN:  RECENZIE LA CARTEA  „CA TĂMÂIA ÎNAINTEA TA”, A PĂRINTELUI RADU BOTIȘ 

Traian D. LAZĂR : IDENTITATE

ULMENI cop1Ca „locuitor” al arhivelor statului și ale diverselor instituții, am constatat, după 1989, o adevărată și mirabilă invazie a unor „cercetători” dornici de informații și acte. Faptul era, în majoritatea cazurilor, efectul legilor de retrocedare a bunurilor confiscate de regimul democrat-popular. În mai puține cazuri, cercetătorii urmăreau obiectivul de a descoperi și publica mărturii despre păstrarea sau afirmarea identității personale/ familiale sau comunitare. În acest context au apărut în multe zone ale țării monografii dedicate unor persoane, instituții, localități și evenimente.

Printre scrierile meritorii de această natură se numără studiul monografic alcătuit de prof Mircea Botiș și preot Radu Botiș, Ulmeni-Maramureș, Editura Enesis, Baia Mare, 2011. Volumul prinde în cele 271 de pagini, însoțite de consistente imagini foto, identitatea orașului Ulmeni din Maramureș. Pe coperta a patra se află o utilă și interesantă prezentare a C.V-ului profesional-științific al autorilor.

Aflăm astfel că prof Mircea Botiș, absolvent al Facultății de istorie-filozofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și al masteratului „Elite politice” la Facultatea de Istorie și Patrimoniu „Nicolae Lupu” din Sibiu, este un profesionist de clasă atestat prin rezultatele elevilor săi la faza națională a olimpiadei de istorie, prin diploma pentru contribuție deosebită obținută la Concursul de eseuri „Gânduri, idei, sentimente despre Holocaust” și ca organizator la Concursul de Iudaism și Istoria Evreilor desfășurat la Sibiu în 2007.

Citește mai mult:Traian D. LAZĂR : IDENTITATE 

Mihai BATOG-BUJENIȚĂ: CASA DE LA RĂSCRUCEA DESTINELOR

STOLERU Francisca CDPCD cop1Aşteptam de mai multă vreme apariţia unei noi cărţi scrise de doamna Francisca Stoleru şi, iată că, la începutul acestei toamne mi s-a împlinit dorinţa, semn că Preabunul ştie şi ce şi când să ne dea pentru a nu ne lăsa să cădem în păcatul lăcomiei. Volumul intitulat: Casa de pe Colina Doamnei, apărut la editura 24 ORE din Iaşi, cu o prefaţă de Ion Holban, s-a dovedit fi exact lectura de care aveam nevoie, aceea plasată la limita între realismul concret al cotidianului şi misteriosul necunoscut înconjurător, acel straniu pe care-l ignorăm doar pentru că am fost învăţaţi să luăm în seamă numai ceea ce simţurile noastre imperfecte pot decela.

Şi cum toată povestea se desfăşoară în acel fascinant şi provocator spaţiu pe care noi europenii îl numim Orientul Apropiat, ea ne readuce în minte poveştile celor o mie şi una de nopţi cu parfumul lor special, cu seducţia nedezminţită de trecerea secolelor. Într-adevăr, autoarea plasează în mod absolut firesc întreaga acţiune a cărţii cu precădere în acest spaţiu multicultural, multietnic, ori confesional deoarece numai aici, culorile, sunetele ori aromele descrise pot întregi şi completa în mod fericit peisajul naraţiunii.

Aparent, însă numai aparent, personajul principal pare a fi o casă, una specific orientală, cu grădini, vitralii şi mozaicuri, o casă care îşi începe istoria cu o iubire asimetrică dintre o tânără cu un nume seducător, exotic doar pentru cititorii europeni, Amal, o frumuseţe cumpărată dintr-un bordel din Beirut de un negustor bogat, dar nici prea tânăr şi nici prea arătos, mai mult lacom de tinereţe şi frumuseţe. Cum este şi firesc, această dragoste unilaterală eşuează într-un adulter, iar Amal, conform obiceiurilor, va fi cea care plăteşte, cumplit, cu viaţa. Tamburina cu care îşi acompania dansurile îşi pierde clinchetul senzual şi dispare printre lucrurile din casă. Însăşi casa se încarcă cu un blestem şi intră în ruină.

Citește mai mult:Mihai BATOG-BUJENIȚĂ:  CASA DE LA RĂSCRUCEA DESTINELOR

Melania CUC: JENIȚA NAIDIN - LUCIAN BLAGA LA BISTRIȚA (1938-1940)

NAIDIN Jenita LUCIAN BLAGA cop1Cred în întâlnirile astrale dintre oameni, locuri și ideile ce urmează să se întrupeze în monumente de mai mare sau mai modestă anvergură, dar care toate sunt menite să scoată la lumină coordonatele pe care se plaseză o operă, una cu valențe cosmice, magice. Puțini dintre noi știm, că celebra lucrare filosofică „Diferențialele divine” din cadrul „Trilogiei Cosmologice” (tom cu sute de pagini înțesate de idei elitiste si avangardiste) a fost scrisă de Lucian Blaga în splendoarea colinelor bistrițene, într-o casă țărănească, pe care o cumpărase laolaltă cu moșia de câteva jugăre din jur, pometuri roditoare, lanuri de cereale, fânețuri cu izvoare în anul 1938.

Rareori realizăm că spațiul în care trăim este de-a dreptul fascinant, că deține comori culturale care ar merita să fie puse în ecuația potrivită, și când acest miracol chiar se întâmplă prin strădania unuia dintre prietenii noștri, suntem uimiți mai întâi, apoi ne bucurăm, ne mândrim ca și cum am fi fost părtași la acest eveniment, am avea și noi un merit. Asta simt eu, acum, când citesc cartea scrisă de Jenița Naidin, și descopăr o lume care era chiar lângă mine și eu nu o vedeam. Sunt fragmentele unui segment de destin, un fel de artefacte, pe care autoarea le-a adunat cu atenție, le-a prelucrat și le-a așezat în pagini de carte.

Cartea „Lucian Blaga, la Bistrița ( 1938-1940)” a apărut la Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2018, în condiții grafice de calitate, iar personalitatea care o girează este Prof. Zenovie Cârlugea, erudit și binecunoscut cercetător al vieții și operei lui Lucian Blaga. Tot domnia sa întregește volumul Jeniței Naidin, cu Anddenda.

Citește mai mult:Melania CUC:  JENIȚA NAIDIN - LUCIAN BLAGA LA BISTRIȚA (1938-1940)

Lucia PĂTRAȘCU: GEORGE APOSTOIU & DUMITRU ANGHEL - ERAM STUDENŢII CARE...

APOSTOIU ANGHELESCU cop1Editura Lucas, Brăila 2018

Volumul „Eram studenţii care…”, o Antologie literară aniversară, Promoţia 1963 “George Călinescu” a Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, semnat de George Apostoiu şi Dumitru Anghel, astăzi doi reputaţi oameni de cultură, este “…un omagiu şi o mărturie a preţuirii pe care o datorăm pleiadei magiştrilor noştri: George Călinescu, Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Mihai Pop, Jacques Byck, Edgar Papu, George Ivaşcu, George Macovescu, G. C. Nicolescu, Ion Coteanu, Alexandru Piru, Alexandru Niculescu, Ion Rotaru, Valeria Guţu-Romalo, Mioara Avram, Dumitru Micu, Ştefan Cazimir”, renumiţi dascăli care în generoasa lor dăruire au oferit acestei generaţii “şansa să iasă din condiţiile şi orizonturile culturale în care a trăit după război.” Cele peste patru sute de pagini adăpostesc exprimarea integrală a celor treizeci de autori referitoare la “studiile, producţiile literare, confesiunile…” ce dovedesc “forţa creativă, performanţele individuale, diversitatea de cariere, de atitudini, de opinii, de destine…”, deoarece fiecare dintre aceste nume importante în timp au avut un parcurs remarcabil, funcţie de chemarea interioară, de stările estetice, desăvârşite sub îndrumarea dascălilor menţionaţi şi, în special, a lui George Călinescu, cel care, profesor eminent, scriitor şi om de cultură admirabil, a insuflat studenţilor săi dragostea pentru cuvântul scris, citit şi dăruit cu generozitate şi altora.

Cine sunt autorii acestui volum interesant, cu un nume atât de sugestiv?

Citește mai mult:Lucia PĂTRAȘCU:  GEORGE APOSTOIU & DUMITRU ANGHEL - ERAM  STUDENŢII CARE...

Alex ȘTEFĂNESCU: O UNIUNE A COMPETENȚEI, BUNULUI-GUST ȘI ENTUZIASMULUI ÎN SLUJBA POEZIEI DIN BASARABIA

RG Alex STEFANESCU brAlex.Ștefănescu - 29 Iulie 2018
Prefața volumului Basarabia Sufletului Meu – Colecție de Poezie din Republica Moldova /The Bessarabia of my Soul – a poetry collection from the Republic of Moldova – versinue bilingvă română/engleză – editori Daniel Ioniță și Maria Toni
---------------------------------
„Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.”
(Alexei Mateevici)

Iată că doi foarte competenți oameni de litere din Basarabia și România, Maria Tonu – scriitoare și editoare basarabeancă din Toronto, Canada, și Daniel Ioniță, profesor, traducător și poet bucureștean stabilit la Sydney, Australia – au reușit ceea ce politicienii noștrii de de la est și vest de Prut nu au reușit: să își unească eforturile în folosul Basarabiei. În speță pentru promovarea poeziei Basarabene și a poeților de limbă română de acolo, în spațiul limbii engleze – lingua franca pe plan mondial. Și fac acest lucru cu profesionalism, competență, bun gust și entuziasm.

Dacă mi-ar fi cerut cineva o listă cu traducătorii capabili să traducă poezie românească din Basarabia în engleză, i-aș fi dat o sută de nume. Avem o armată întreagă de traducători buni, cu care am putea cuceri – cultural − lumea, în cazul că nu i-am descuraja plătindu-i prost pentru munca lor și neoferindu-le nici măcar o răsplată morală (sunt critici literari care când comentează o carte tradusă nu fac nicio referire la traducător!). Dar dacă mi s-ar fi cerut să indic un singur nume, al traducătorului pe care îl consider cel mai potrivit pentru o asemenea întreprindere, m-aș fi gândit, fără îndoială, la Daniel Ioniță, care are nu numai talentul, pregătirea intelectuală, experiența, ci și entuziasmul și mijloacele necesare (prin Academia Australiano-Română pentru Cultură pe care o conduce) pentru propagarea literaturii române în lume.

Citește mai mult:Alex ȘTEFĂNESCU:  O UNIUNE A COMPETENȚEI, BUNULUI-GUST ȘI ENTUZIASMULUI ÎN SLUJBA POEZIEI DIN...

Natalia STANCU: O INCITANTĂ PANORAMĂ TEATRALĂ

BRATESCU Magdalena RCTI cop1wbAm cunoscut-o pe Magdalena Brătescu, romancieră și critic de teatru, cu vreo doi ani în urmă, la Târgul de carte Bookfest din București. Atunci avusese amabilitatea să-mi aducă, din partea regretatului estetician Andrei Strihan, ultima apariție editorială a acestuia. Și, iată, primesc acum, de data aceasta prin poștă, un impresionant, masiv și foarte frumos volum de articole de teatru, tipărit în limba română la Editura „Familia” din Tel Aviv.

„Rendez-vous cu teatrul israelian” (vol. I) reflectă activitatea de cronicar a Magdalenei Brătescu, desfășurată între anii 2013 și 2017, în ritmul susținut cerut de interesul viu, pasiunea autoarei pentru arta spectacolului, cât și de rubrica pe care o deține în săptămânalul „Gazeta românească”. Regăsim, astfel, în „Rendez-vous...” o amplă, competentă și sensibilă panoramă a vieții teatrale din Israel, cele zece capitole care o compun reflectând creații ale teatrelor Habima, Hacameri, Beit Lessin, Gesher, Idishpil, Teatrul de Operă, Hasifriya, precum și ale instituțiilor repertoriale din Beer Sheva, Haifa ori Ierusalim. Înțelegem că, timp de aproape patru decenii, Magdalena Brătescu a asistat la revoluția teatrală provocată de apariția, pe firmamentul scenei, a „fenomenului Gesher” care a stimulat repertoriul și interpretativa regizorală, arta spectacolului israelian.

Prima întrebare pe care mi-am pus-o, dintr-un unghi strict profesional, a fost: Cum arată teatrul israelian și cum se răsfrânge acesta în oglinda fidelă, profundă, subtilă și receptivă propusă de antologie? Parcurgând cele peste 300 de pagini, aflu că, în privința repertoriului, se manifestă o largă deschidere față de dramaturgia universală. Nu e uitat Sofocle, dar e mult prezentat Shakespeare ca un contemporan al nostru. De asemenea: Molière, Hugo și Rostand. De mare interes se bucură Ibsen, Strindberg, dar, mai ales- dată fiind prezența masivă a celor care au făcut ALIA din fosta URSS-, literatura rusă, prin Gogol, Dostoievski, mult Cehov, dar și Erdman. Îi mai aflăm pe afișe, pe consacrații scenelor americane, de la Tennessee Williams, E. O’Neill la Sam Shepard și David Mamet. Se joacă mult adaptări după Orwell („1084”, „Ferma animalelor”), Klaus Mann („Mefisto”), Beckett, precum și Marius von Mayenburg. Pe lângă piese grave, se află multe musicaluri și spectacole de divertisment (de la consacrații bulevardului francez la Alan Ayckbourn, Ray Cooney sau Willy Russell. Tradiția teatrului idiș se regăsește în „vizitarea” lui Șalom Alehem, Anski (Dibuk), I.L. Peretz, Iacob Gordin (Mirale Efrat).

Citește mai mult:Natalia STANCU:  O INCITANTĂ PANORAMĂ TEATRALĂ

Constantin STANCIU: ADRIAN BOTEZ - TRĂIEŞTE-ŢI PROPRIA EPOPEE…

BOTEZ Adrian CARTEA APOCALIPSEI cop1Adrian Botez- Cartea Apocalipsei, versuri, 265 pagini, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2018

Adrian Botez este unul dintre cei mai harnici poeţi. Implicat, dedicat şi serios, bazându-se pe o cultură solidă, având drept reper valorile creştine, el s-a remarcat în spaţiul literaturii prin mai multe cărţi de poezie, eseu, proză scurtă şi roman. Susţine revista „Contraatac”, a fost remarcat şi nominalizat drept candidat la Premiul Nobel pentru Literatură, pentru anul 2017, de Asociaţia Academia Daco-Română TDC (preşedinte Geo Stroe).

Despre Adrian Botez, Cezarina Adamescu nota:
„Adrian Botez este, fără doar şi poate, cel mai original poet pe care mi-a fost dat să-l cunosc, răsfoind/ răscolind prin ceasloavele prăfuite, dar şi cele de ultimă oră ale liricii româneşti. El este fără pereche. Creaţia sa atât de diferită de vulgul cotidian care aduce osanale nesfârşite dimensiunii trupeşti a omului, şi-a pus amprenta, marca ei preţioasă pe domeniul, atât de râvnit al literaturii şi locul său nu poate fi ocupat de preopinenţii zilei, oricât s-ar da aceştia de ceasul morţii” (cf. În amurgul lumii cuvintelor – poeme pentru ziua mâniei: Adrian Botez, Rog, inorog, poeme, Editura Salonul Literar, Focşani, 1998 în Revista ARP – O carte pe zi, martie 2009).

Despre poet au mai scris şi alţi iubitori de literatură: Roxana Sorescu, Aurel Rău, Valeriu Anghel, Hristu Cândroveanu, Mircea Dinutz, Emilian Marcu, Marin Ifrim, Ion Miclău, Eugen Evu, Artur Silvestri etc). Volumul de poeme Cartea Apocalipsei, 265 pagini, apărută la Râmnicu Sărat: Editura Rafet, 2018, director Constantin Marafet, este o sinteză a creaţiei poetului, oglindă a vieţii sale, a viziunii care l-a dinamizat, o mărturie despre lumea în care a trăit, un exerciţiu de dăruire. Probabil, cartea va rămâne ca reper în opera sa, punct fix, în mişcarea dintre a fi şi a nu fi. Volumul are mai multe secţiuni, bine închegate, cu legătură solidă între ele şi cu viaţa lumii:

Citește mai mult:Constantin STANCIU:  ADRIAN BOTEZ - TRĂIEŞTE-ŢI PROPRIA EPOPEE…

Web Analytics