Galina MARTEA CARMEN – ANTOLOGIE LIRICĂ (VOL. VII) – EDITURA ANAMAROL 2017

Galina MARTEARecent la Editura Anamarol din Bucureşti a fost lansată Antologia lirică „CARMEN”, volumul VII, editor şi coordonator Rodica Elena Lupu (director al editurii Anamarol). Sub aspectul unei realizări reuşite, antologia Carmen este o lucrare literară care uneşte în sine conceptul valorii şi cu cel al necesităţii umane, în rezultat, formând centrul de legătură dintre valoarea estetică a creaţiei şi a fenomenelor ce tind doar către desăvârşire. Pentru a uni asemenea valori şi a le face să fie viabile în spaţiul cultural al unui popor este nevoie de o muncă intelectuală enormă la baza căreia trebuie să se regăsească sentimentul autentic uman, acesta, la rândul lui, exprimând facultatea de a respecta, de a cunoaşte, de a simţi şi de a aprecia tot ceea ce este pătruns de fenomenul spiritualităţii. Astfel, fenomenul spiritualităţii/spiritul, fiind totalitatea facultăţilor intelectuale, poate fi regăsit doar în fiinţa umană care este mereu preocupată de idealuri nobile. În această ipostază, fiinţa umană care întruneşte în mod distinct intelectul şi sufletul demn de sine, poate fi considerată doamna Rodica Elena Lupu (Doctor Honoris Causa, acad., scriitor, poet, prozator, editor, jurnalist cultural), omul care tinde mereu spre realizarea celor mai generoase obiective. Regăsindu-se în spaţiul frumoaselor palmaresuri, Rodica Elena Lupu de această dată vine cu idei demne de apreciere şi anume: editarea de antologii literare în cadrul cărora sunt prezenţi unii dintre cei mai buni scriitori/poeţi ai neamului românesc. Ajungând la a şaptea ediţie a antologiei „Carmen”, creaţie literară în versuri, cât şi alte antologii literare, Domnia Sa încearcă să pună accente clare pe calitate şi talent, respectiv, fiind selectate şi incluse cele mai bune creaţii poetice, acestea constituind valoarea culturii româneşti şi valoarea prin care se manifestă omul de creaţie. Printre aceste creaţii literare de valoare se regăsesc poeţi români cu renume din întreaga lume şi anume: Dan Bodea, Cristian Petru Bălan, Ion Dodu Bălan, Ion Brad, Vasile Căpăţână, Radu Cârneci, George Corbu, Ingrid Cosma, Nicolae Dragoş, Adrian Erbiceanu, Nicolae Dan Fruntelată, Florin Iordache, Lugia Gabriela Janik, Mihail Janto, Toni Klein, Rodica Elena Lupu, Florentin Adrian Maftei, Galina Martea, Rodica Măduţa, Vasile Mircescu, Constantin Mironescu, Elena Munteanu (Ingada), Carmen Melania Munteanu, Mariana Popa, Paula Romanescu, Marin Sorescu, Alina Maria Stârcea, Luminiţa Suse, Isabella Andreea Tatoi, Dona Tudor.

Citește mai mult:Galina MARTEA  CARMEN – ANTOLOGIE LIRICĂ (VOL. VII) – EDITURA ANAMAROL 2017

Mihai BATOG-BUJENIŢĂ: CALEA CUVÂNTULUI SPRE ÎNŢELEPCIUNE

MIHALACHE Alexandra IESA cop1Se spune despre cei ce trăiesc sub cerurile nordului că, atunci când privesc spre feericele jocuri de lumini ale aurorei, se bucură şi sunt convinşi că zeii le vorbesc. Poate printre ei sunt şi unii care chiar înţeleg graiurile zeilor iar asta ar fi şi explicaţia pentru acele cunoştinţe la care nu am ajuns prin ştiinţa experimentală, ci numai prin iluminare, pe căile ştiinţelor revelate.

Acestea erau gândurile care m-au înconjurat după a treia lectură a volumului: Între expresie şi adevăr, un volum de cugetări şi definiţii aforistice, scris în anul de graţie 2015 de Alexandra Mihalache. Dar de ce a fost nevoie de trei lecturi? Aici ar fi câte ceva de povestit. Deşi nu am scris niciodată aforisme sunt un cititor exersat în domeniu nu numai pentru faptul că am citit zeci de volume de acest gen, dar şi pentru că în asociaţia literară din care fac parte am privilegiul de a fi coleg şi chiar bun prieten cu Dr. Dorel Schor, considerat pe bună dreptate cel mai performant creator de aforisme pe plan mondial. Cine nu mă crede poate verifica afirmaţia în aproape orice publicaţie de limba română de pe oricare dintre meridianele sau paralele acestei planete. Oricum, faptul că sunt în contact direct cu fenomenul, mă face să fiu foarte prudent cu acest gen de creaţie. Un gen aparent facil dar în realitate extrem de dificil deoarece autorul trebuie să condenseze într-o singură frază, bine gândită şi scrisă, o întreagă poveste de viaţă, ba, mai mult trebuie să încheie cu un învăţământ, o poantă când vorbim de aforismul ironic, sau cu o concluzie memorabilă, cu impact educativ, moral ori didactic. Greu, foarte greu, însă pentru că, aşa cum am spus, eşti sedus de o anumită aparenţă, o mulţime de condeieri îşi încearcă norocul. Iar cum norocul în creaţie, vorbind la modul general, nu este o condiţie definitorie, rezultatele sunt de cele mai multe ori absolut dezamăgitoare. Mai ales pentru doamnele care păşesc pe această cale reuşind să pună pe hârtie şi, din păcate, de multe ori şi sub ochii cititorilor tot felul de platitudini siropoase, pseudo-intelectuale, de o banalitate exasperantă, dar foarte preţioase şi pline de false dureri despre soarta crudă a omenirii. În fine, nu insist fiindcă mulţi dintre noi au avut deja neşansa de a citi aşa ceva.

Citește mai mult:Mihai BATOG-BUJENIŢĂ:  CALEA CUVÂNTULUI SPRE ÎNŢELEPCIUNE

Maria MUÑOZ: ELOGIU ADUS POEZIEI ŞI CULTURII UNIVERSALE

TECLICI Valentina POETICAL BRIDGES cop1 lansareVineri, 17 martie a avut loc la biblioteca din Napier lansarea cărţii „Poetical Bridges” – Poduri lirice”, tradusă şi editată de Valentina Teclici. Această carte a fost publicată la editura „Scripta manent” din Napier şi tipărită de PIM, în Iaşi, România, 2016.

Lansarea de carte a fost deschisă de Marie Dunningham cu o rugăciune (karakia) în Te Reo, apoi au fost intonate imnurile României şi Noii Zeelande (NZ). Lansarea cărţii bilingve, care include 12 poeţi din NZ şi 12 poeţi născuţi în România, a fost un prilej de cinstire a poeziei, literaturii, poeţilor şi iubitorilor de poezie. De asemenea a fost şi un eveniment cultural internaţional.

Nicoleta Paxie, bibliotecar coordonator al bibliotecii din Napier, a prezentat-o pe Valentina Teclici, care a facilitat acţiunea împreună cu Robert Anderson, invitând poeţii să citească din creaţia lor. Au fost prezenţi Ken Sandö, ilustratorul copertei, poeţii Dorothy Wharehoka, Marie Dunningham, Carole A. Stewart, Bill Sutton, Penepope Foster, Mandy Pentecost, Marty Smith, Nik Henriksen din Hawke’s Bay şi Mere Taito din Hamilton. Fiecare poet, a adus un plus de culoare şi interes poeziilor citite, împărtăşind situaţiile sau ideile care le-au inspirit poeziile.

Spiritul poeţilor români a fost de asemenea prezent. Poeţii din NZ au răspuns cu multă bucurie ideii de a citi din poeziile confraţilor români. Astfel, Bill Sutton a citit poezia lui Tudor Opriş „De când gonirăm…”, Carole A. Stewart a citit poezia Anei Anton, „Dans”. Mandy Pentecost a citit poezia Marianei Gurza, „Mănăstire”. În prezentarea sa, Mandy a vorbit liber despre legenda Meşterului Manole, cercetată de ea pe Internet, demonstrând o profundă înţelegere a mesajului legendei. Robert Anderson a citit poezia „Umblu prin lume”, scrisă de Monica Săvulescu Voudouri care locuieşte în Grecia de mai mulţi ani. Valentina a citit reflecţiile făcute cărţii de către Ana Urma, Violeta Ionescu şi Vasilica Grigoraş şi, de asemenea, le-a prezentat pe scurt aspecte biografice şi activitatea literară.

Citește mai mult:Maria MUÑOZ:  ELOGIU ADUS POEZIEI ŞI CULTURII UNIVERSALE 

Ioan ŢICALO: POVARA IUBIRII?

NEAGA FD FREGATA cop1„Povara iubirii e-o cruce
Din cel mai serafic granit…”

Domniţa Neaga din Roşiorii de Vede a crezut de cuviinţă să iasă în lumea literară, în 2017, cu o antologie de poeme din cele patru volume publicate: Noaptea ploilor acide (2000), Călător spre Crucea Sudului (2002), Muntele din vis (2013) şi Floarea de lotus (2016). E un bilanţ semnificativ pentru o autoare care poartă în sânge adagiul festina lente şi pentru care metafora a devenit un mod de existenţă. Apoi, este evident faptul că poeta abordează cu aceeaşi dezinvoltură atât versul clasic, cât şi pe cel al prozodiei bulversate, şi nu de puţine ori bulversante, fără să fie cazul autoarei care îşi poartă cu farmecu-i specific povara iubirii. De data aceasta, am avut surpriza unui adăugat supranume, coperta, cu o superbă imagine, fiind străjuită de Domniţa Flori Neaga. Sună bine. Şi nu numai atât. În felul acesta se „produce” o fericită interferenţă cu labirintul poetic al volumului Toamna, ca o fregată.

Semnul întrebării din titlul acestui material nu e fără rost. Iubirea-i într-adevăr o cruce şi doar de pe altarul ei orice muritor se poate înălţa, iar înălţarea presupune o evidentă şi necesară lepădare de sine, de egoismul cotidian paralizant, iar fenomenul merge până acolo când două fiinţe îşi conjugă identităţile, rezultanta fiind un singur trup, căci, nu-i aşa?, trăirea iubirii la intensitate maximă se înscrie pe calea atingerii androginiei. Şi atunci, paradoxal, povara se subţiază, se rarefiază şi devine uşoară, echivalentă cu ieşirea din labirint, poezia cuvântului intrând în zona tăcerii, unde nu rămâne decât candoarea sentimentului atotbiruitor.

Citește mai mult:Ioan ŢICALO:  POVARA IUBIRII?

„Cadourile lui Aston”, a doua carte a Lottei Geffenblad tradusa in limba romana

Cadourile lui Aston copertaBucureşti, 3 martie 2017 — Editura Cartea Copiilor lansează „Cadourile lui Aston”, a doua carte scrisă şi ilustrată de Lotta Geffenblad ce îl readuce în centrul atenţiei pe micul Aston. Aniversarea lui Aston se apropie, aşa că, înainte să primească propriile cadouri, el îşi uimeşte părinţii cu nenumărate surprize.
Aston a mai crescut de la prima poveste, „Pietrele lui Aston”, în care aduna pietrele de afară şi le oferea un culcuş. Acum i-a venit o idee şi mai interesantă: face cadouri. Ziua lui este la doar câteva zile distanţă, iar el, în loc să se pregătească cu liste nesfârşite de dorinţe, nu face decât să le ofere celor din jur mai mult decât ar putea ei să... ducă.
„Cadourile lui Aston” este o poveste despre o inimă mică, dar plină de dragoste, o călătorie într-o copilărie lipsită de griji, în care cele mai frumoase daruri nu se găsesc la niciun magazin.
Lotta Geffenblad (n.1962) este o artistă suedeză contemporană, atât autoare şi ilustratoare de cărţi pentru copii, cât şi regizor de film. De-a lungul anilor, a produs mai multe scurtmetraje de desene animate, răsplătite cu numeroase premii. În 2009, Lotta Geffenblad a fost onorată cu Premiul Elsa Beskow, oferit de Swedish Library Association celei mai bune cărţi pentru copii a anului.

Citește mai mult:„Cadourile lui Aston”, a doua carte a Lottei Geffenblad tradusa in limba romana

Lucian STROCHI: GHEORGHE ANDREI NEAGU - AESOPICAE

NEAGU N Gheorghe AESOPICAE cop1Un autor mai mult decât talentat, histrionic, şotios, pendulând între un naturalism bine temperat şi un fantastic cu origini livreşti, dar cu deschideri fertile, insolite şi insolente în imaginar este Gheorghe Andrei Neagu, revendicat, ca orice autor ce se respectă, de mai multe zone culturale şi revendicându-şi la rându-i, îngândurat ca o lebădă şi intransigent ca un condotier, teritorii doar ale sale, pe care, odată botezate, le restituie cu generozitate semenilor.

Trei nuvele (le-am numi „exemplare” – în spiritul lui Cervantes) reunite sub acelaşi titlu Aesopicae (Povestirile lui Axie, Noile legende ale Olimpului şi Aventurile unui Kakanez în Pokerania) sunt bântuite de ludic, autorul sugerând indirect că jocul poate fi, ca şi râsul, expresia unui spirit superior, gata să pună în paranteză stereotipiile noastre culturale. Se pot face destule trimiteri culturale, unele fertile, altele inutile, posibile toate, pentru că autorul crede că originalitatea este expresia ultimă a unei scrieri şi nu un punct de plecare.

În Povestirile lui Axie, protagonistul este Esop, un fel de Socrate pentru Platonul nostru. Parabolele sunt epure din Anton Pann sau Cilibi Moise, sentinţele – grave, solemne, aforistice – se strecoară printre paradoxuri, calambururi, vorbe de duh, toate extrase dintr-un metalimbaj mimând spiritul elen, atenian, dar şi spartan, cu destule plonjări ce par prolepse în realitatea imediat contemporană nouă: miedul are 5 stele şi poartă nume devenite branduri, Tomis sau Milcov, agora e traversată de tramvaie şi poartă numele de Universitas, iar xenodochionul pe cel de Trocadero; înţelegem până la urmă că Esop e doar un pretext sau, după cum însuşi mărturiseşte: „Eu sunt fiecare dintre voi, cei ce nu aţi părăsit speranţa în Libertate, cei ce aţi rostit sau aţi murmurat în fiecare clipă de restrişte pildele pline de umor şi sarcasm împotriva celor ce încearcă să înăbuşe libertatea OMULUI.”

Citește mai mult:Lucian STROCHI:  GHEORGHE ANDREI NEAGU - AESOPICAE

Florin T ROMAN: ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME - STARPRESS 2017

STARPRESS ANTPLOGIA ROM RUS cop1Dacă mai există vreun om de cultură român care încă nu a făcut cunoştinţă cu Doamna Limbii sale materne, Ligya Diaconescu, înseamnă că, citind aceste rânduri, a sosit momentul să o cunoască. De ce Ligya Diaconescu este Doamna Limbii române? Nu neapărat pentru că este jurnalistă, poetă, scriitoare, publicistă de cetăţenie română. Nu pentru că deţine titluri de director general, de proprietar sau membru al unor prestigioase asociaţii, reviste, cluburi culturale române şi internaţionale. Şi nici pentru că a fost sau este producător ori coproducător de emisiuni de televiziune şi radiodifuziune, organizator a numeroase festivaluri, concursuri şi conferinţe culturale de rezonanţă internaţională. Nici măcar pentru bibilografia Domniei sale atât de extinsă şi de eterogenă.

Ligya Diaconescu este, cu siguranţă, şi va rămâne peste vremuri Doamna Limbii române, aşa cum Zoe Dumitrescu-Buşulenga (alias monahia Benedicta de la Văratec) a rămas pe vecie Doamna Literaturii române, pentru că inima Domniei sale bate mai tare la rezonanţa cuvintelor România, român, românism, pentru că s-a născut în judeţul mănăstirilor Neamţ, Agapia, Sihăstria, Secu, şi al Humuleştiului lui Ion Creangă, pentru că, deşi pleacă adeseori peste mări şi ţări, ca ambasator cultural al României, revine la fel de des în patria sa natală, la locuinţa din judeţul mănăstirilor Cozia, Frăsinei, Bistriţa, Arnota, şi al lui Antim Ivireanu lori Anton Pann.

Ligya Diaconescu mai este Doamna Limbii române pentru că, în 2012, la iniţiativa Domniei sale şi a regretatului Corneliu Leu, fost regizor la Televiziunea română, Parlamentul ţării a legiferat Sărbătoarea Zilei Limbii române pe data de 31 August, dată la care de atunci, în fiecare an, au loc ample manifestaţii cultural-educative în întreaga ţară şi în cadrul comunităţilor de români de pe întreg mapamondul, pentru că are un spirit de sacrificiu rar întâlnit, care o face să pună cultura ţării înaintea problemelor, necazurilor, suferinţelor sale personale, şi, nu în ultimul rând, pentru că este iniţiatoarea a nenumărate antologii de poezie şi proză, în care reuneşte, printr-o riguroasă selecţie, personalităţi ale culturii române din întreaga lume.

Citește mai mult:Florin T ROMAN:  ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME -  STARPRESS 2017

Adina DUMITRESCU: CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ

OANA PARAU Ovidiu RPA SONETTINA cop1wbAmprentă personală înfiată prin citirea cărţii „RĂSPUNSURI PENTRU ANNE” Sonettina de Ovidiu Oana-Pârâu

N-am dorinţa şi nici menirea de critic, de erudit cititor şi nici, Doamne fereşte, de post-faţator. Sunt precum fotograful din alte timpuri ce asistă în camera obscură la impresia fotografică instaurată gradual în lichidul de developare. Cu cartea încă închisă-mi imaginam firul feminităţii unei Anne aşezată în urma devenirii şi creşterii titanului, umbra aceluia, despre care izvoarele istoriei păstrează prea puţine impresii. Şi-am mers pe firul normal al existenţei acesteia. Mi-am imaginat-o fată de mici burghezi căreia-i trecuse vremea însoţirii, mi-am imaginat-o văl de sub care, nepuse la vedere stau varii sentimente pur feminine ce înglobează tremur păstrat feciorelnic, apropiere sfielnică dublată de duioşie maternă – era doar mai vârstnică decât Will, deschidere de boboc crescut în umbră şi acoperit de plin soare, năvalnică feminitate descoperitoare de izurile rozelor, de falice izuri, proaspătă mamă în multiplu de trei, lăuzie încoronată de scâncete şi prime cuvinte, singură legănătoare. Mi-am imaginat-o aşteptare, dorinţă ascunsă, aprigă frământătoare de aşternut gol, iertare, supunere şi sacrificiu de soaţă de meşter Manole, dăruire spre zidire trainică şi iubire… însoţitoare din plin de iubire statornică până-n ultima clipă a vieţii. Şi i-am spus autorului înainte de lansarea cărţii „cred că vei îmbrăca-o pe Anne cu toată iubirea ta, de care avea atâta nevoie”.

Fac prima pauză şi deschid cartea. Citesc. Obişnuit, un poet îşi descrie dragostea gradual dacă este vorba de o singură iubire, acesta merge pe firul ei de la înfiripare şi păstrează un maxim nefiresc de lung pe aceeaşi abscisă. Sau, depinde de caz, culege numai vârfuri afective din care scrie o carte. Aici, la Ovidiu Oana-Pârâu se începe cu un maxim devorator, iubirea completă, poetul ridicându-se deasupra ei, dar, ţinând bine în mână un cumul din care nu uită nici cel mai mic amănunt. Obţii tu, cititor, tot fiorul începutului acestui sentiment, toate nuanţele erosului captat, inclusiv al carnalului eliberator al momentului, nu disipându-l, ci lăsându-i un moment de respiro refrişant, continuîndu-şi apoi reînvierea.

Citește mai mult:Adina DUMITRESCU:  CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ

Galina MARTEA: APARIŢIE EDITORIALĂ – ANTOLOGIA „LA TAIFAS CU IUBIREA” – COORDONATOR LIGYA DIACONESCU

DIACONESCU Ligya LA PAS CU IUBIREA cop1Într-o ţinută editorială de calitate şi cu un conţinut de valoare ce corespunde rigorilor literare, recent a apărut de sub tipar Antologia „La taifas cu iubirea” (Starpress, Editura Olimpias, România, 2017), antologist Ligya Diaconescu (poet, scriitor, publicist, jurnalist, economist). Lucrarea de faţă, fiind o creaţie artistică în poezie şi proză, este însoţită de o prefaţă destul de expresivă, consemnată de scriitoarea Mary Smith, Los Angeles, USA. În respectiva prefaţă Mary Smith ne vorbeşte cu multă delicateţe despre importanţa literaturii în procesul civilizaţiei umane şi, totodată, Domnia Sa face o descriere minuţioasă cu accent pe sufletul uman, substanţa spirituală ce dă omului viaţă şi care, nemijlocit, are mereu nevoie de sentimentul de afecţiune/de dragoste. Aici prefaţatoarea cărţii ne reproduce cuvintele lui Lao Tzu, astfel scriind: „Să fii iubit de cineva îţi da putere, iar să iubeşti pe cineva îţi da curaj”. Prin această frază Mary Smith face o paralelă demnă de apreciere la personalitatea Doamnei Ligya Diaconescu, fiinţa care respectă şi ţine extrem de mult la valorile spirituale omeneşti, la neamul românesc, la cultura naţională română şi la tot ceea ce cuprinde valoarea sentimentului faţă de propria ţară şi semenul său. În contextul dat, se menţionează că „prin antologiile publicate de Ligya Diaconescu se creionează cu un contur binemeritat imaginea României atât în plan naţional, cât şi mondial, astfel fiind promovate adevăratele valori româneşti şi adevărata cultură română. Iar dna Ligya Diaconescu reprezintă o adevărată ambasadoare a României peste hotarele ţării, dânsa fiind omul care îşi iubeşte nestingherit ţara românească şi tradiţiile naţionale româneşti… În rezultat, antologiile apărute de până acum, purtând semnătură doamnei Ligya Diaconescu, au fost foarte bine recunoscute atât în ţară, cât şi în afara ei, în modul acesta România fiind reprezentată şi promovată cu locul său binemeritat în lume”.

Citește mai mult:Galina MARTEA:  APARIŢIE EDITORIALĂ – ANTOLOGIA „LA TAIFAS CU IUBIREA” – COORDONATOR LIGYA...

Web Analytics