Adina DUMITRESCU: CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU

OANA PARAU Ovidiu RPW SONETE cop1wbÎţi ridici ochii dintre litere alergate, grupate după cum îi stă bine unei opere literare de mare ţinută, vrei să ţi-i odihneşti fără de ţintă şi ca-n basme, ţi se năzăreşte o imagine. O fixezi după cum îţi e obiceiul, mai clară ori mai obscură. Obişnuită cu acurateţea, o tragi cât poţi înspre tine. Ce vezi e o imagine stranie, o unire din două foiţe de pergament lipite prin arta iubirii şi înţelegerii pământene – e un singur om, format din două fiinţe îngemănate. Se-ntâmplă, îţi spui, deseori chiar şi tu te-ai pliat pe o mănuşă care-ţi părea caldă şi părea-n stare să te muleze. Te freci la ochi. Îi deschizi iar. Pe câmpu-ţi întreg, vizual, un holz-şurub mare cu cap înfiletat cu petală de roză ce nu lezează dedesubtul care este o carte. Citeşti pe cotor „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” sonete de autor Ovidiu Oana-Pârâu, iar deasupra şurubului o scenă turnantă, căci nu-i aşa? „lumea e ca o scenă şi oamenii sunt doar actorii”. În rotirea de scene fără cortină, în sus-mijlocul fiecăreia tronează un medalion miniatură William Shakespeare, cu trăsături ferme, mustaţă, ochi pătrunzători, întrebători, înnobilat auxiliar de broderia clasică măiastră, mix de mătase belgiană, englezesc-avoniană, londonez-oxfordiană. În acelaţi timp, trăsăturile aceluia într-o continuă cercetare a adevărului mai presus decât toate, al adevărului ce odată pătruns, îşi schimbă înţelesul acestuia, aproape pierzându-se în hăţişul întrebărilor. Autorul şi-a ales în scrierea versurilor numărul 14 – „m6 între Open Meandric Numbers” partajare între 14 ca format din doi de 7 considerat norocos şi 14 cel „nenorocos în China, omofona expresiei vreau să mor”.

Citește mai mult:Adina DUMITRESCU:  CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL”  SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU

TENE Al Florin - MEMORIALISTICA - IOANA HEIDEL - MI-A PLACUT CULOAREA

HEIDEL Ioana MPC cop1Încă de la primul său roman, publicat în 2013, „Dincolo de orizont”, despre care am scris, mi-am dat seama că Ioana Heidel este un prozator viguros a cărei naraţiune curge lin ca un fluviu ce duce spre mare aluviunile unei experienţe. Însă ce-l de-al doilea roman al său, apărut în 2016, îmi descoperă o autoare ce-şi extinde valenţele, îndrăznind să se substituie unui personaj original şi fabulos.

Romanul „Mi-a plăcut culoarea” (Pe urmele unei românce din Gabon, Africa), ce poate fi încadrat şi ca text memorialistic, scris la persoana întâia, este cu atât mai original cu cât naraţiunea înaintează, pas cu pas, în viaţa aventuroasă a unei românce din Oltenia, pe numele ei Olimpia Zdrenghea, pictoriţă, plecată după soţ în fantasticul Gabon.

Structurat în 41 de secvenţe ce marchează tot atâtea povestiri, precum scenele dintr-o piesă de teatru, sau ca treptele ascendente a unei scări ce duc spre trăiri originale ce-i oferă Olimpiei convingerea că a ajuns în universul libertăţii depline, unde există o lume fără idei preconcepute şi de constrângere.

Cartea se deschide cu o expunere prescurtată, practic o motivaţie, intitulată „Pe urmele Olimpiei în Africa”, în care autoarea, într-un evantai de evenimente, idei şi vise, încearcă să nareze „firul roşu” ale existenţei personajului său din perioada copilăriei dintr-un sat din sudul Olteniei, la un liceu din Craiova, ce trece prin facultate, apoi, scriind despre iubirea cu un student gabonez, şi presiunile, inclusiv jignirile unor potentaţi comunişti ce încercau să o împiedice de a pleca în Africa, urmându-şi soţul, până la ascensiunea acesteia în ierarhia profesională din Gabon.

Citește mai mult:TENE Al Florin - MEMORIALISTICA - IOANA HEIDEL - MI-A PLACUT CULOAREA

Elena BUICĂ: O NOUA CARTE - HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI”

VICTOROV Herman SANAR cop1Domnul Herman Victorov, seniorul cu multe resurse vitale, cu toate că se află la ceas de seară, ne surprinde cu cea de a doua carte a sa „Sub aripa neagră a războiului”, la scurtă vreme după apariţia primei carţi, „Jurnalul unui om oarecare”, o carte deosebit de interesanteă care a fost retipărită şi tot nu a putut satisface toate cerinţele. Ambele cărţi, înfăptuite să înfrunte timpul, sunt scrise în colaborare cu doamna Mihaela Victoria Ignat. I-a unit rigoarea şi exigenţa, pentru a da viaţă unor creaţii atractive şi de mare rezistenţă. Deşi cărţile au apărut la o vârstă când mulţi semeni se odihnesc la umbra nucului bătrân, sau chiar sub nuc, autorul-narator, Herman Victorov, face dovada unei deosebite prospeţimi a minţii hrănită din nevoia de a privi şi a medita asupra înţelesurilor mari şi adânci ale vieţii, iar condeiului doamnei Mihaela Ignat, care a dat viaţă ideilor prin cuvânt, o certă dovadă a şlefuirii artei scrisului.

În această nouă carte „Sub aripa neagră a războiului”, apărută la Maple Red Publishing House, decembrie, 2016, ni se prezintă o tema despre care s-au scris nenumărate tomuri, dar niciodată îndeajuns. E concepută ca o reconstrucţie autobiografică, o confesiune despre orizontul destinului neamului evreiesc. Efortul de a reconstitui din amintiri acele vremuri ne aminteşte cu prisosinţă dictonul că din ruine recompunem imaginar vastitatea cetăţilor.

Citește mai mult:Elena BUICĂ:  O NOUA CARTE - HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI”

Zoltan TERNER: UN POET INTEGRAL - BORIS MARIAN MEHR

MEHR B Boris COR cop1Când am publicat, în urmă cu ani, în revista „Minimum”, o scurtă recenzie la o plachetă semnată de Boris Marian-Mehr, nu îi cunoşteam încă, decât vag, adevărata anvergură lirică. Dar i-o bănuiam a fi mare. Acest volum intitulat „Ca o rugăciune” (Editura „Astralis” – Bucureşti, 2016) confirmă din plin prezumţia mea de atunci. Ni-l prezintă într-o lumină egală, pentru mine, cu o revelaţie. Am descoperit un poet interesant, valoros.

În poemele sale, avangarda se întretaie cu libertatea stilistică totală a postmodernismului. Unele poeme sunt integral jocuri suprarealist-dadaiste cu nonsensurile născătoare de mister sau de sens...secund. Acest poet nu rămâne însă la simplul joc de-a absurdul. Ne revelează mereu câte ceva din iraţionalul şi paradoxalul sau absurdul existenţial, rezultante ale amestecului, ale hazardului, ale asocierilor aleatorii din lucruri şi fenomene, din trăirile omeneşti, în stări de veghe sau de vis: „Numele numelor este ascuns,/ Atotprezentul nu l-ai pătruns,/ Tu te desprinzi de tine, ca ins,/ Devii mai tulbure şi mai distins,/ Eşti străfiinţă manifestă,/ părăseşte poema livrescă,/ Oricum n-ajungi prea departe/.../ Desăvârşirea se atinge-n Niimic,/ Ochi sunt ficşi ca la pisic,/ Apoi îl cauţi pe Tao,/ De nu te calcă un VW maro.”

În unele versuri simţim vagi înrudiri cu Tristan Tzara: „Un măr şi o coadă de mătură/ Se iubeau pe un colţ de pătură,/../ Iubita mea cu liceu terminat,/ moralmente m-a maltratat,/ O vedeam aievea şi-n vis,/ O pierdeam mereu în abis...”

Citește mai mult:Zoltan TERNER:   UN POET INTEGRAL - BORIS MARIAN MEHR

Domniţa NEAGA: DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR

DOR Mihai CSCMD cop1Moto:„Şi tu, omule, uiţi mereu că eşti doar unpumn de ţărână!”

Note de lectură la cartea de versuri: „Cui să spun că mă doare...”Apărută la Editura StudIS, Iaşi, 2015, cartea de versuri, „Cui să spun că mă doare...”, a poetului Mihai Dor, adună la un loc puţin sub o sută de poeme, multe dintre ele în vers liber, dând astfel posibilitatea creatorului să-şi exprime cu uşurinţă gândurile şi sentimentele, convingerile şi atitudinile..., fără constrângeri de natură prozodică.

Există oameni care, dincolo de prozaicul cotidian al profesiei, dau dovadă de o sensibilitate aparte, au o frumuseţe sufletească şi o inocenţă de copil, sunt înclinaţi spre partea ideală a vieţii, adică trăiesc într-o zonă de sensibilitate şi frumos. Unul dintre aceştia este şi Mihai Dor.

M-am întâlnit cu încercările literare ale lui Mihai Dor în vremuri „străvechi”, când el era doar un visător preadolescent, înalt şi subţire, ţinând strâns la piept, în dreptul inimii, un caiet albastru, cu propriile creaţii. Între timp, eu am mai fost plecată, dar de curând, i-am găsit poezia însoţită de muzică şi de imagini vizuale sugestive, adaptate conţinutului textului, pe YouTube, lucru care mi-a plăcut şi mi-a stârnit curiozitatea pentru lectură...

Citește mai mult:Domniţa NEAGA:  DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR

ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ – “ROMÂNIA EUROPEANĂ” și bilingvă, românca Teresa Tina anunţă lansarea romanelor “Drumul lung către suflet”- versiune no-chineză si “Îngeri printre oameni” autor Dr. Sorin Godeanu

afis lansare Inger printre oameni Evenimentul va avea loc pe 10 februarie 2017, la orele 17.00, la librăria Cărturești din strada Verona
► Interpreta de muzică populară românească şi muzică asiatică pop debutează în literatură

Romanul “Drumul lung către suflet”, scris în limbile română şi chineză, va fi prezentat publicului de către autoarea cărţii în data de 10 februarie 2017, la orele 17.00, la librăria Cărtureşti din Bucureşti
Teresa Tina, originară din judeţul Vâlcea, cunoscută ca interpretă de muzică populară românească şi muzică asiatică pop, debutează în literatură cu romanul “Drumul lung către suflet”.
Autoarea se identifică, în volumul de debut, cu stilul, pasiunea şi emoţiile transmise de către marea interpret asiatică Teresa Teng, căreia îi dedică romanul. Artista româncă preia cele mai cunoscute cântece ale Teresei Teng, care au impresionat până la lacrimi întreaga populaţie a Asiei de Est: China, Taiwan, Japonia, Singapore. De asemenea, Teresa Tina atribuie transformarea sa marii interprete asiatice.
Având un spirit veşnic tânăr şi însetat de cunoaştere, autoarea, Teresa Tina, cunoscătoare a limbii chineze, a făcut cercetări amănunţite cu privire la destinul celei ce a devenit Îngerul său protector. În acel moment a realizat că întâlnirea dintre cele două a fost predestinată, s-a întâmplat prin voinţă şi intervenţie divină, fapt dovedit de multitudinea de similarităţi existente.

Citește mai mult:ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ – “ROMÂNIA EUROPEANĂ” și  bilingvă, românca...

Cezarina ADAMESCU: PERLE DIN ŞIRAGUL VIEŢII - CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME

MIHALACHE Alexandra IESA cop1După ce a abordat cu succes poezia în volumele anterioare, tânăra Alexandra Mihalache surprinde cititorul cu un mănunchi de cugetări şi gânduri aforistice proaspete şi bineplăcute auzului şi minţii, dar mai ales sufletului. Deşi cei mai mulţi tineri pun accent pe gândirea superficială şi nu-şi bat capul să caute sensurile cuvintelor, mai ales în ziua de azi când abrevierile sunt la modă şi s-a redus simţitor bagajul lexical la câteva zeci de expresii stereotip pe care le repetă în orice împrejurare. A căuta sensuri noi în expresii, în proverbele cunoscute, în înţelepciunea milenară a lumii, este un lucru rar şi Alexandra Mihalache a ales drumul – deloc uşor – al esenţelor de spirit care se găsesc doar în sipete de aur sau de alabastru. Precum alchimiştii odinioară, ea amestecă în retortele sale sufleteşti aceste esenţe, le decantează îndelung, le combină din nou, obţinând arome proaspete, din cuvinte vechi, nefolosite încă... Este meritul ei, incontestabil.

Începând de la adevărurile simple, arhiştiute, Alexandra Mihalache ajunge treptat la experimentarea unor probe inedite de gândire aforistică specifică genului atât de gustat în ziua de azi – al definiţiilor şi cugetărilor, cu un titlu extrem de atrăgător: „Între expresie şi adevăr”, beneficiind de un cuvânt înainte remarcabil sub semnătura distinsului Mihai Batog-Bujeniţă, completat de o prezentare la obiect a cunoscutului umorist Mihai Frunză, cel care o defineşte pe tânăra poetă astfel: „Alexandra Mihalache este ea însăşi o definiţie aforistică”. Şi nu e departe de adevăr având în vedere că la aforism şi în general, la vârsta cugetărilor se ajunge cu mult mai târziu, după ce ai experimentat principalele forme de creaţie literară. Excepţionala grafică a artistei plastice Constanţa Abălaşei-Donosă completează imaginea unei tinere poete de succes care bate la porţile afirmării.

Citește mai mult:Cezarina ADAMESCU:  PERLE DIN ŞIRAGUL VIEŢII - CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME 

SCHENK W Cristian - DANA BORCEA SI UN BOB DE LUMINA

BORCEA Dana PGL cop1wbFiecare nouă carte tinde spre frumos, încearcă să străpungă marginile esteticului, să le depăşească asemenea unei raze de soare străpungând în zori de ziuă liniştea infinitului nopţilor. Biografia Danei Borcea poate constitui materialul unui roman întreg, prin ataşamentul ei faţă de problemele sociale, sacrificiul personal pe care-l aduce faţă de nevoiaşi, faţă de cei marginalizaţi, faţă de cei pe care soarta nu i-a alintat.

Iată ce ne spune într-o mărturisire de credinţă:
„Activitatea mea de 13 ani, de ajutorare a bătrânilor abandonaţi, reprezintă cel mai bine idealul meu de vieţuire- ajută dezinteresat, dăruieşte-te celor în nevoie ca să atingi plinătatea sufletului! Sunt convinsă că şi binele contaminează, nu numai răul, tocmai de aceea îmi doresc să dau un ton în acest sens. O parte din poezia pe care am scris-o este legată de apropierea de suflet ce s-a creat între mine şi bătrânii din stradă de-a lungul anilor. Natura, cerul, omul, timpul, veşnicia şi Dumnezeu sunt preocupări constante în versul meu. Ce reprezintă poezia pentru mine? Deşi am renunţat la ea cu 15 ani în urmă, după o coabitare profundă începută din clasele primare, a revenit acum în forţă. Când scriu poezie rup din lăuntrul meu, versul mă împarte şi mă adună din nou pentru a da mai mult din mine celorlaţi.“

Citește mai mult:SCHENK W Cristian - DANA BORCEA SI UN BOB DE LUMINA

Vasilica GRIGORAŞ: VALENTINA TECLICI – POETICAL BRIDGES (PODURI LIRICE)

TECLICI POETICAL BRIDGES cop1Invitaţie la lectura volumului Poetical Bridges - Poduri lirice,
editor şi traducător Valentina Teclici

Mă simt privilegiată, fiind prima persoană care a văzut şi a strâns la piept volumul intitulat Poetical Bridges - Poduri lirice, ediţie bilingvă (engleză-română), a antologiei de poezie română-neozeelandeză.

Cartea a apărut la sfârşitul anului 2016, publicată de Editura Scripta manent din Napier, Noua Zeelandă şi tipărită la PIM, Iaşi, România. Un proiect cultural realizat prin contribuţia a 24 de poeţi din două ţări, România şi Noua Zeelandă, aflate la antipozi, la mii de kilometri distanţă, cu istorii, culturi şi civilizaţii extrem de diferite. Acest lucru a fost posibil prin iniţiativa poetei Valentina Teclici, care, în anul 2002 a ales să trăiască în Aotearoa, „Ţara Norului Lung şi Alb”. În cadrul acestei „construcţii” lirice, Valentina Teclici îşi asumă resposabilităţile de antologator, editor şi traducător.

Autorii incluşi în volum participă fiecare cu un buchet de trei poezii. Iniţiativa editorului se explică prin bogata sa experienţă de scriitor şi poet în ţara natală şi în cea adoptivă, fiind autorul mai multor volume personale şi în colaborare. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Societăţii de Poezie din Noua Zeelandă şi al Societăţii Poeţilor în Viaţă din Hawke’s Bay, Noua Zeelandă.

Citește mai mult:Vasilica GRIGORAŞ:  VALENTINA TECLICI – POETICAL BRIDGES (PODURI LIRICE)

Web Analytics