Daniel IONIŢĂ: O ISTORIE DIN UNGHIURI COMPLEMENTARE

ANGHEL Petre IPALRP cop1O analiză la „Istoria Politică a Literaturii Române Postbelice”
a lui Petre Anghel

Comparat cu munumentalul volum Istoria Literaturii Române 1940-2000 a lui Alex Ştefănescu, volumul lui Petre Anghel nu apare atât de amplu. Dar pentru că abordează literatura română din cu totul alt unghi decât cel abordat de faimosul critic şi istoric literar - Istoria Politică a Literaturii Române Postbelice a lui Petre Anghel este de referinţă pentru cititorul interesat de ce anume s-a petrecut în culisele şi pe coridoarele tenebroase ale luărilor de decizii cu privire la literatură, volume, scriitori, edituri, pe vremea dictaturii comuniste - şi care au fost victimele, multe neştiute de critici şi de public, ale acesteia.

Dacă Alex Ştefănescu se ocupă eminamente de partea literară şi face referinţele necesare şi pertinente la politic, în măsura in care acesta a afectat opera unui scriitor, Petre Anghel subliniază în mod special influenţa politică, şi implicarea politică (mai mult, mai puţin, sau în rare cazuri de loc) a scriitorilor, editurilor, şi politicienilor, a securtăţii - elemente care se încrucişează intr-un dans de multe ori diabolic, uneori ilar, rareori benefic - şi care-şi lasă amprenta în mod direct pe fielele tipărite, sau uneori interzise, ale volumelor aparute, ori modificate înainte de apariţie, ori moarte din faşă.

Citește mai departe: Daniel IONIŢĂ:  O ISTORIE  DIN UNGHIURI COMPLEMENTARE

Lucian-Zeev HERŞCOVICI: DAVID (DADU) ROSENKRANZ DIN VIAŢA UNUI AVOCAT ŞI LIDER EVREU DIN ROMÂNIA ÎN SECOLUL XX

DADU X2Recent am primit o carte bilingvă, în ebraică şi română, care mi-a atras atenţia datorită titlului ei: „Dadu” (Betapress, Ashdod, 2017; 144 & 109 pagini, incluzând şi fotografii documentare). Este biografia fostului activist al Uniunii Evreilor Români, avocatul David (Dadu) Rosenkranz, scrisă de fiica lui, profesoara de liceu Adina Rosenkranz-Herscovici.

Volumul este util pentru cercetătorul istoric, deşi este o evocare familială şi nu o biografie academică. Autoarea însăşi – care este şi editoarea documentelor şi evocărilor – afirmă în prefaţă că: „volumul... nu e conceput şi nici scris ca o carte închegată care să îmbine în mod armonios fapte autentice ale personajului principal cu evenimente istorice autentice şi cu crâmpeie din viaţa sa personală, ceea ce ar fi făcut poate din el un roman pasionant, dar pe care eu aş fi fost incapabilă să-l scriu”. Ea adaugă că: „volumul cuprinde în primul rând documente autentice, scrise sau dictate de Dadu însuşi, în propriile sale cuvinte; apoi, relatări şi mărturii scrise şi spuse de oamenii care au avut norocul de a-l cunoaşte în perioade grele şi de a beneficia de sprijinul sau/şi de prietenia lui; şi, în sfârşit, mini-amintiri, gânduri, anecdote, pe scurt, fragmente de viaţă cu el”.

Citește mai departe: Lucian-Zeev HERŞCOVICI:  DAVID (DADU) ROSENKRANZ  DIN VIAŢA UNUI AVOCAT ŞI LIDER EVREU DIN ROMÂNIA...

Elena BUICĂ: LANSAREA CĂRŢILOR MELE LA „BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA”

BUICA Elena SGV IDL COPS WBPrimul cuvânt despre lansarea cărţilor mele la Biblioteca judeţeană „Marin Preda” din Alexandria –Teleorman, este mulţumire, o mulţumire sufletească şi o bucurie asemenea unei înălţări de spirit…

Mă aflam pe meleagurile Teleormanului de aproape o lună, bucurându-mă de reîntâlnirile cu prietenii, rudele, cunoscuţii şi sătenii de care mi-a fost atâta dor, de revederea locurilor care cuprind în adâncul lor tainele comorilor de visuri şi speranţe de pe vremea când credeam că pot atinge cerul cu mâna, înaripată de speranţele părinţilor investite în mine. Toate şi totul, văzute şi muiate în necuprins, m-au adus de la cei 8.000 kilometri distanţă, cu dorinţa tainică de a le spune spiritelor părinţilor mei că ceva din speranţele lor le-am îndeplinit şi le pun la picioarele lor.

O toamnă frumoasă şi blândă îşi întindea aripile moi peste tărâmul natal şi peste trăirile mele. Doream să-mi lansez cele două cărţi apărute în 2017 – „Sensul giratoriu al vieţii” şi „Între două lumi, Canada şi România” ediţie bilingvă - ambele apărute la Editura „Armonii culturale”, editor, George A Stroia. Iniţial, intenţionam să fac lansarea la Casa de Cultură din Roşiorii de Vede, unde, cu un an în urmă, fusesem primită cu braţele deschise la lansarea cărţilor publicate în anul respectiv. Dar, cum o astfel de acţiune nu ţine de voinţa sau de efortul unei singure persoane şi, mai ales că apăruseră şi alte activităţi care ar fi tins să se suprapună, am optat pentru o lansare la Alexandria, reşedinţa judeţului, activitatea desfăşurându-se la Biblioteca Judeţeană „Marin Preda”, pe 19 septembrie 2017. Am primit sprijinul personalului şi al directorului Viorel Fota, cărora le mulţumesc şi pe această cale.

Citește mai departe: Elena BUICĂ:  LANSAREA CĂRŢILOR MELE LA „BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA”

Georgeta BLENDEA- ZAMFIR: MĂRGĂRITARE DE RECUNOSTINŢĂ, PENTRU POEZIA CORINEI LIGIA PĂTRAŞCU

PATRASCU CL VAND ROCHIE DE MIREASA copÎnfiorat Universul declară: „Ars poetica’, sugestivei intarsieri de elemente sensibile strecurate în versurile Corinei Ligia Pătraşcu. Paradox metaforic de la alfa la omega, de la bine la rău, poezia include idei îmbrăcate într-o haină halucinant de sugestivă. Alternanţele ţâşnesc în aria strălucită. Optzecistă dar mult îmbogăţită ultramodern în linia poeţilor contemporani îmbrăţişaţi de nemuritoarea metaforă, poeta surclasează linia creaţiei actuale: „din săbii de foc se preling rubine”. Rubinele în sângeriul roşului se nasc în fiecare vers al volumului: „Vând rochie de mireasă”. Simbolul ochilor de păun devoalează impresionanta sensibilitate a poetei, fascinată de splendori.
„Aleargă zilele nopţile
...
săruta mâna Cerului îngenunchiate
însetate de roua clopotniţelor
crinilor”.

Voilà! Poveste de viaţă prinsă ca fluturii în boldurile de aur ai metaforelor, „clopotniţele crinilor”, mă poartă la George Călinescu care l-a menţionat pe Mihai Eminescu în „tăria unui crin”. Îl regăsesc pe Nichita Stănescu desfăşurând paradoxal cuvintele până ajunge la necuvinte. Că în „Bolero-ul” lui Ravel, muzica interioară a Corinei Ligia Pătraşcu desfăşoară tonul ambiental al ritmului încântător. Scorpionul din fiinţa poetei se mişcă înainte şi înapoi în oceanul lui Odin eminescian, umplut cu fantastice comori lucrate de maestra bijutieră. Noţiuni ca dorul, mirul comunică basme din universul complex, ancestral al spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Citește mai departe: Georgeta BLENDEA- ZAMFIR:  MĂRGĂRITARE DE RECUNOSTINŢĂ, PENTRU POEZIA CORINEI LIGIA PĂTRAŞCU

Martha EŞANU: UN DECENIU DE BOOKLOOK-URI

REVISTA BOOKLOOK 43 2017Spre sfârşitul anului 2017 a apărut la Editura ieşeana PIM volumul omagial al revistei Booklook (2007-2017) intitulat „Un deceniu de Booklook-uri”. Editat sub egida Asociaţiei Literare „Păstorel” şi al Academiei Libere „Păstorel” Iaşi, “acest volum aniversar a fost realizat prin trudă şi sârguinţa lui Eugen Deutsch, redactor-şef al revistei Booklook, cel care a avut şi ideea acestuia şi a lui Gheorghe Bălăceanu, director adjunct al asociaţiei, coordonaţi fiind de Mihai Batog-Bujeniţă, directorul A.L.P.I..

În deschidere, volumul prezintă câteva repere istorice privind constituirea şi activitatea Asociaţiei Literare „Păstorel” şi a Cenaclului Literar Umoristic Academia Liberă „Păstorel” Iaşi afiliate Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi. Dintre aceste repere am notat câteva pe care le redam mai jos.

Din iniţiativa redacţiei ziarului „Flacăra Iaşului“ şi a Filialei locale a Uniunii Ziariştilor, la 12 februarie 1975, s-a constituit la Iaşi Cenaclul Epigramiştilor. Prima întâlnire a cenacliştilor, la care au fost prezente peste 70 de persoane, s-a bucurat de un deosebit succes. În şedinţa din lună martie 1975 poetul Nicolae Ţaţomir a fost ales preşedinte al cenaclului, iar George Petrone vicepreşedinte. Acest „conclav de literatură înveselitoare" a fost coordonat, mai bine de 30 de ani, de epigramistul George Petrone ales preşedinte în august 1975. La propunerea sa, după 1990, cenaclul îşi schimbă denumirea în Academia Liberă „Păstorel “Iaşi (A.L.P.I.). În anul 2006 George Petrone se retrage din funcţia de preşedinte iar scriitorul Mihai Batog-Bujeniţă este ales la conducerea asociaţiei literare şi a cenaclului literar-umoristic. De-a lungul celor 42 de ani de activitate, membrii cenaclului au obţinut peste 800 de premii naţionale şi internaţionale; au publicat aproximativ 180 de volume personale şi colective de epigrame, poezie şi proză şi au fost prezenţi cu numeroase creaţii în antologii naţionale, în culegeri de epigrama, poezie şi proza dar şi în publicaţii periodice din ţara („Epigramă”, „Intercultural”, „Spinul”, „Fereastra”, „Rapsodia”, „Hohote“, etc.) şi din străinătate („Observator “(Canada), „Jurnalul săptămânii “, „Viaţa noastră “, „Revista mea - Expres Magazin „(Israel), „Faleze de Piatră “(Anglia), „ProLitera”, „Aşii Români” „Vocea ta” şi „Agero” (Germania), „Gândacul de Colorado” (SUA), „NiramArt” (Spania), „Expresia”, „Antipozi”, „Australiana” „Argument” (Australia), „Confluenţe Literare”, „Singur”, „Cetatea lui Bucur” (România), ş.a.)

Citește mai departe: Martha EŞANU:  UN DECENIU DE BOOKLOOK-URI

Florica PATAN : ANDRA TISCHER, IPOSTAZELE IUBIRII SAU GEOGRAFIA UNUI SENTIMENT

TISCHER Andra PUGIC cop1.jpgwbIpostazele iubirii, precum şi treptele durerii acablante sunt evocate în versuri încărcate de substanţa unei realităţi tragice, prin care pâlpâie o anume duioşie; sunt versuri rupte parcă din trupul fragil al emoţiei şi al unei sensibilităţi împietrite în drama existenţială ce trebuie acceptată, ca şi când nu ar fi repetabilă în timp şi în spaţiu, ca un „inexorabile fatum”, ci doar acum, pentru prima dată, ar trebui traversată în univers, având senzaţia că „peronul e altul, filmul e greşit” („Urbană”). De aici, perceperea durerii la dimensiuni nemărginite, o experienţă ce a sfâşiat sufletul, precum şi încercarea de constituire a unor adevăruri pe un drum nou, al cunoaşterii poetice, al sondării în sinele fiinţei.

Versurile Andrei Tischer sunt acoperite de o fină tandreţe, dar cu forţă de persuasiune în metafizica ideilor în care sentimentul se înalţă de la tăcere, la „tunet” ce strigă îndoiala, neîmpăcarea, starea „colţului de pleoapă” cu „solzi de argint ai lacrimilor”, „pe drumuri de seară în crucea durerii”, după cum se ipostaziază poeta în „ghicitoare în cafea”, ca modalitate de transcedere a realităţii, un personaj imaginar, ca un alter ego cu „poveşti” reale, trăite.

Poeta mărturisea undeva că nu varianta sa analitică este cea mai reuşită, ci aceea a zvâcnirii în forţă spre exterior a propriei fiinţe, la nivel mental şi sufletesc, de aceea vom citi versurile în această cheie, a spontaneităţii şi sincerităţii absolute, voluntare, asumate. Dar eu aş îndrăzni să spun că lucrurile aparent simple au o anume complexitate, de aceea vom observa o poetă în mantia filozofului care pune întrebări sau în pelerina autorului postmodern, a gânditorului ce pune preţ pe energiile ce configurează universul interior, reflectat în exterior, precum în antice oglinzi esseniene, într-o geografie imaginară, a iubirii.

Citește mai departe: Florica PATAN :  ANDRA TISCHER, IPOSTAZELE IUBIRII SAU GEOGRAFIA UNUI SENTIMENT 

George ROCA: MAGDALENA BRĂTESCU: „RENDEZ-VOUS CU TEATRUL ISRAELIAN” – O PRIMĂ ANTOLOGIE-DOCUMENT ÎN LIMBA ROMÂNĂ

BRATESCU Magdalena RCTI cop1În febra pregătirilor pentru predarea la editura „Familia” a celei de a opta sa carte, romanul de ficţiune „Preafericita doamnă Reizl Witz”, scriitoarea şi jurnalista româno-israeliană Magdalena Brătescu, cunoscută atât în Israel cât şi în România, îşi lansează zilele acestea la Tel Aviv Antologia teatrului şi Operei israeliene.

„Rendez-vous cu teatrul israelian” este o lucrare-document originală, complexă şi bine redactată, alcătuită cu migală şi pasiune de autoarea sa. Cele trei sute de pagini cuprind sute de cronici, ilustrate cu fotografii din spectacole, grupate în zece capitole corespunzând numărului instituţiilor teatrale unde domnia-sa a vizionat toate premierele prezentate în perioada 2013-2017. Cronicile sale dramatice sunt publicate la rubrica „Din fotoliul spectatorului” pe care cronicara de teatru o deţine de patru ani în săptămânalul de mare succes „Gazeta Românească” şi unde scrie în continuare.

Cititorul, un posibil profesionist al artei dramatice, sau un simplu amator de spectacole, va socoti această antologie o invitaţie îmbietoare pentru toţi iubitorii de teatru şi operă, vorbitori de limbă română din ţară ori de peste hotare, de a cunoaşte îndeaproape efervescenţa vieţii teatrale mereu în evoluţie a Israelului contemporan.

Citește mai departe: George ROCA:  MAGDALENA BRĂTESCU: „RENDEZ-VOUS CU TEATRUL ISRAELIAN” – O PRIMĂ ANTOLOGIE-DOCUMENT...

Nicolae DINA: NOBLEŢE, RAFINAMENT ŞI SPIRIT ROMÂNESC

BUICA Elena SGAV cop1Fiecare nouă carte scrisă de Elena Buică-Buni, octogenara noastră compatrioată originară din Ţigăneştii Teleormanului şi trăitoare, alături de fiica, nepoata şi ginerele său, în primitoarea Canadă de peste mări şi ţări, surprinde în modul cel mai plăcut, devenind un adevărat regal de lectură pentru cititorii săi statornici, ca şi pentru cei care au norocul să le cadă în mână, întâmplător sau la recomandarea vreunuia dintre cei dintâi.

Mă număr printre cei dintâi şi recunosc că, prin fiecare carte a sa, sufletul meu a vibrat la căldura, simţirea şi afecţiunea descoperite în rândurile scrise de Elena Buică, atentă şi ataşată de persoanele şi de locurile prezentate în eseurile sale cu talent şi cu măiestrie artistică indeniabile. Aceleaşi trăiri afective sunt transmise şi de ultimul său volum, „Sensul giratoriu al vieţii”, al cărui subtitlu, „Scrieri publicate în diverse reviste”, ne avertizează că este o culegere de articole, eseuri, cronici, note de lectură, interviuri, note de călătorie publicate în ultimul an.

Publicarea volumului la Editura „Armonii culturale” din Adjud (2017) s-a datorat editorului Gheorghe A. Stroia, marele şi inimosul prieten al literaţilor români de pretutindeni, semnatar al prefeţei (Sensul giratoriu al vieţii sau Calea pe care ai vrea s-o parcurgi împreună cu Lumina), care reliefează comprehensiunea şi condescendenţa sa, atât pentru personalitatea, cât şi pentru scrierile Elenei Buică, şi sesizează nobleţea unui suflet trăind profund spiritul românesc, exprimându-l cu rafinament, cu afecţiune, cu sensibilitate, cu talent.

Citește mai departe: Nicolae DINA:  NOBLEŢE, RAFINAMENT ŞI SPIRIT ROMÂNESC

George ROCA: UN SCRIITOR, O CARTE - VIOREL VINTILA ŞI UNIVERSUL SĂU AMERICAN...

VINTILA Viorel DE PRIN STATE ADUNATE„Mulţi visează să zboare, puţini, însă, dau şi din aripi.Fă-ţi din visuri aripi şi vei reuşi să zbori!” (Viorel Vintilă)

Pe domnul Viorel Vintila îl cunosc de mulţi ani... L-am întâlnit pe una din cărările internetului. În urmă cu şase ani i-am editat prima carte. De povestiri. Despre viaţa unui „Românaş la San Francisco”. Aşa se numeşte volumul! Simpatic foc! Şi autorul şi povestirile sale! Pe coperta cărţii, pe care i-am creat-o cu plăcere, autorul este reprezentat în uniforma armatei americane, mărturie că a făcut parte din Forţele Armate ale Statelor Unite! Bravo lui! Un român – soldat american care îşi scrie memoriile... Sau o parte din ele...

După apariţia cărţii, la editura „Anamarol” din Bucureşti, în 2011, nu a vrut să stea „blând” şi să îşi vadă de treburile cotidiene, de lupta pentru existenţă de la poalele vestitului pod sanfranciscan „Golden Gate”! Prinde gustul succesului şi scrie, la nici după un an, o nouă carte de povestiri şi reportaje, numită semnificativ „De prin State adunate”, pe care o publică în 2012 la editura „Reflection Publishing”, Citrus Heights, California, SUA. Ura! Un pas inainte! De la o editură bucureşteană la una californiană!!!

Şi nouă carte are succes, fiind reeditată în câteva ediţii. Vezi Amazon Publishing şi E-bay! Iată ce declară un distins scriitor american - de origine română, desigur, după ce a lecturat volumul „De prin State adunate”: „Începutul cărţii lui Viorel Vintila e nu numai plin de viaţă; e o involuntară reflecţie despre experienţa cea mai egalizatoare a generaţiilor noastre: expatrierea. Grupul de prieteni ai autorului, descrişi direct, cu fişele de destin comprimate şi agăţate de piept ca tichetele de pasaj din filmul lui Chaplin «Emigrantul», sunt şi obişnuiţi şi de neuitat. Atâţia din noi am fost pe vaporul descris de Vintila, cei mai mulţi ca amploaiaţi, câţiva ca pasageri. Toţi am simţit acea sugere, de moment cu moment şi întâmplare cu întâmplare, într-un nou challenging din toate punctele de vedere. Am extras din noi ceeace nu ştiam că avem, ca răbdare, ingeniozitate, naturaleţe şi inocentă, strategie şi supravieţuire. Coverta de refugiaţi a lui Vintila e planeta noastră de azi...” (Petru Popescu – Scriitor)

Citește mai departe: George ROCA:  UN SCRIITOR,  O CARTE - VIOREL VINTILA ŞI UNIVERSUL SĂU AMERICAN...