Nicolae BĂCIUŢ ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU GEORGE ROCA

BACIUT Nicolae wb3Nicolae BĂCIUŢ: Domnule Roca, intenţionez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră şi pe cei pe care îi cunoaşteţi şi sunt împlicaţi în fenomenul exilului să răspundă la întrebările de mai jos.

George ROCA: Vă mulţumesc pentru încredere. Sper să vă dau nişte răspunsuri potrivite. Desigur că am să fac cunoscută dorinţa dumneavoastră celor din exil cu care am legături. Poate că acest material publicat pe internet în revistele cu care colaborez îi va impulsiona şi pe alţii să răspundă la întrebările anchetei pe care o faceţi... Pentru a putea fi contactat de cei interesaţi îmi permit să fac vizibilă adresa dumneavoastră de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Sper să „construim” împreună o carte interesantă. Succes tuturor!

Nicolae BĂCIUŢ: Exilul a rupt, geografic, familii în două – o parte a rămas în ţară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferinţe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?

George ROCA: Aşa este! Exilul m-a despărţit de familia mea. Nu am putut să-mi îngrop nici unul din părinţi. Când a murit tata, în 1982, nu mi s-a permis să reintru în România. Am stat 50 de zile la Budapesta, bătând pe la uşile Ambasadei Române de acolo, cerşind o viză de intrare în ţara în care m-am născut şi la a cărei cetăţenie nu renunţasem. Mama a murit în 2001, în octombrie... la câteva săptămâni după tragicul act de terorism de la New York din 11 septembrie 2001. Datorită haosului creat nu am putut să merg la înmormântare. Deci, a doua durere în suflet! În concluzie, până în urmă cu câţiva ani comunicarea cu ţara era foarte dificilă, nu numai din cauza distanţei, a fusului orar de 9 ore diferenţă între Australia de est şi România, dar cel mai mult din cauza restricţiilor impuse de sistemului politic totalitar comunist care socotea exilaţii ca pe nişte duşmani ai ţării şi ai poporului din care au plecat.

Nicolae BĂCIUŢ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat?

George ROCA: Vămile exilului!? Multe! Dureri sufleteşti, necunoaşterea limbii, a culturii ţării în care te-ai exilat, a metalităţii celor care te-au găzduit. Lipsa familiei, a fondurilor necesare pentru un trai decent. Acceptarea oricărei munci pentru a supravieţui. Dorul de casă, de locurile natale. Toate aceste le plăteşti cu stres, cu lacrimi, cu nopţi nedormite, cu teamă... Apoi simţi că ţi se albeşte podoabă capilară, se intensifica ridurile, apar boli create de stres... devii mai sensibil, mai iritat din orice... Unii dintre noi îşi aruncă toată forţa fizică şi psihică în muncă cu scopul de a deveni bogaţi, sau pentru a se reîntoarce acasă cu un capital. Poţi să îţi găseşti echilibrul dacă îţi creezi o familie, sau dacă îţi aduci rudele apropiate din ţară. Totuşi, durerea pierderii identităţii naţionale, persistă şi afectează viaţa exilatului până la moarte!

Citește mai mult:Nicolae BĂCIUŢ  ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU GEORGE ROCA

Interviu cu Constantin Enceanu- Interviu realizat de Adrian-Vladimir Costea

1Am crescut mari măicuţă
De acasă am plecat
Ca puii cucului măi,
Din cuib când au zburat.

Îţi multumesc din suflet
Pentru tot ce ai făcut
Cât voi trăi măicuţă
Nicicând n-am să te uit
Şi dincolo de moarte
Am să te port în gând.
(Mi-e dor de tine mamă, Constantin Enceanu)

- Bună ziua, vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a-mi oferi acest interviu cu ocazia unei zile încărcate cu o emoţie specială. Pentru început, vă rog să-mi spuneţi ce reprezintă pentru dumneavoastră ziua de 8 martie?
8 Martie este o ocazie în plus de a sărbători cele mai importante doamne din viaţa noastră, de la mamă, la soţie sau fiică! Pentru Constantin Enceanu, solistul de muzică populară, este o zi în care le cânt doamnelor şi domnişoarelor prezente la evenimentele la care sunt invitat!
- Povestiţi-mi, vă rog, despre o experienţă care v-a marcat până în acest moment referitoare la această sărbatoare.
Nu este neapărat o experienţă care m-a marcat însă îmi amintesc de un evenimet la care am fost invitat să cânt! Spectatorii – câteva sute de doamne şi domnişoare cărora am reuşit să le fac seara mai frumoasă! Au jucat pe melodiile mele, am făcut poze, s-au simţit bine şi m-am simţit minunat! Am fost un răsfăţat printre atâtea reprezentante ale sexului frumos!
- Ce semnifică pentru dumneavoastră cuvântul “Mama”? Care au fost cele mai importante lecţii pe care le-aţi învăţat de la mama dumneavoastră?
Mama m-a învăţat să fiu om, să fiu cinstit şi corect în viaţă, să îi preţuiesc pe cei de lângă mine, să am încredere în forţele mele şi să lupt mereu pentru ceea ce îmi doresc, mi-a insuflat dragostea pentru muzica populară!

Citește mai mult:Interviu cu Constantin Enceanu- Interviu realizat de Adrian-Vladimir Costea

Interviu cu Rucsandra Iliescu (Rucsy)- Interviu realizat de Adrian-Vladimir Costea

10501520 10202086904325468 2059839839 nEvery word that keeps my smile alive,
You were always there to set me free,
Cause' you're there and even though I'm blind,
You can clear my eyes again to see.
Thankin' God for all you are and been,
And for everything you did to me,
Now I need your smile to stay alive,
Can't you see?

Oh dear mama, I need you, need your arms,
Oh dear mama, you're my defence,
Oh dear mama, I can't breath thinking you'd might fly up,
Oh dear mama, don't you leave me... (Dear Mama)
- Bună Rucsy, îţi mulţumesc pentru bunăvoinţa de a-mi oferi acest interviu cu ocazia unei zile încărcate cu o emoţie specială. Pentru început, te rog să-mi spuni ce reprezintă ziua de 8 martie?
Sunt genul de persoană care crede că nu ai nevoie de o zi anume din an pentru aţi arăta afecțiunea faţă de persoanele importante din viaţa ta… Îmi iubesc mama în fiecare clipă din viaţa mea şi nu vreau să mă rezum la o zi anume pentru a-i cumpăra o floare sau un cadou. Aşa că ziua de 8 Martie pentru mine înseamnă doar o zi în plus în care îi pot spune mamei mele cât de mult înseamnă pentru mine.

- Povesteşte-mi, te rog, despre o experienţă care te-a marcat până în acest moment referitoare la această sărbatoare.
Greu de spus… Trăiesc experiențe unice cu mama în fiecare zi.

- Ce semnifică pentru tine cuvântul “Mama”? Care au fost cele mai importante lecţii pe care le-ai învăţat de la mama ta?
Mama este cea mai importantă pentru mine. Datorită ei sunt cine sunt! Înseamnă totul pentru mine. De la mamă am învăţat extrem de multe lucruri. Şi după ce am trecut de perioada în care credeam că totul se învârte în jurul meu… am realizat că mama avea dreptate în tot ce-mi spunea. Mama nu a fost doar mamă pentru mine. Când tata era plecat în voiaj era şi tată în casă şi cu timpul… am realizat că este cea mai bună prietenă a mea. Confidenta mea. Sunt cea mai norocoasă fiică din lume. Am nişte părinţi minunaţi.

Citește mai mult:Interviu cu Rucsandra Iliescu (Rucsy)- Interviu realizat de Adrian-Vladimir Costea

Interviu cu Văru Săndel- Realizat de Adrian-Vladimir Costea

11022840 931544736886406 1396651771 n- Bună ziua, vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a-mi oferi acest interviu. Vă cer scuze dacă voi da dovadă de stângăcie în formularea întrebărilor. Având în vedere faptul că primăvara a sosit, vă rog să-mi spuneţi, pentru început, ce reprezintă pentru dumneavoastră Femeia?
Femeia pentru mine, înseamnă început, mijloc şi poate fi şi sfârşitul:). E cea care poate, aduce, multe şi, duce, şi mai multe.

- Ce admiraţi la o femeie? Dacă-mi permiteţi, ce nu ar trebui să facă femeia pentru a nu-şi pierde strălucirea?
Primă calitate pe care cred că trebuie să o aibă femeia e trei în una; distincţie, fineţe rafinament..
Să nu se “piardă” femeia nu trebuie să-şi piardă prospeţimea. E adevărat că şi noi bărbaţii tre să avem grijă să, udăm la “rădăcină” să nu se ofilească.

- Când aţi luat hotărârea de a vă apuca de cântat şi cum a evoluat această hotărâre?

Eram prezentator într-o emisiune de folclor, şi mi s-a cerut să improvizez pe cântec o situaţie trăznită din platou. Am zis eu ceva cântat, gen baladă', iar pentru că surprinsesem foarte bine situaţia, am mai făcut de câteva ori după aceeia şi... m-a văzut un producător, ce mi-a zis: hai să facem un album cu trăznăi de astea. Aşa am început, cu un CD numit, “Trăznăi”. De aici au plecat toateeeee.

- Care sunt avantajele şi obstacolele cu care v-aţi confruntat din momentul în care aţi început să cântaţi? Ce înseamnă pentru dumneavoastră muzica populară?
Avantaje, faptul că eşti cu un talent aparte faţă de oamenii ceilalţi este un avantaj dăruit de Doamne Doamne. Adică poţi fura startul fără să fii pedepsit. Apoi am avut avantajul profesiei mele de bază – ACTOR – m-a ajutat să pot interpreta creaţiile mele cât mai original. Avantaj a fost şi faptul că am venit din Ardeal la Bucureşti iar lumea era curioasă să vadă - cei din Bucureşti, ce e cu mine, cei de acasă, cu m-oi descurca…

- Care sunt planurile dumneavoastră de viitor? Ce doriţi să faceţi în următoarea perioadă?

Muncesc la Teatru de Comedie la un spectacol nou. Apoi am în plan un alt spectacol, un proiect separat de teatru, şi cu siguranţă un album nou. L-am înregistrat audio, trebuie să fac filmări pentru câteva piese şi … pe piaţăăă.

- Dacă ar fi să alegeţi un cântec, un cuvânt sau o carte care să vă caracterizeze, ce aţi alege?

Un titlu de carte, să mă reprezinte, Nu există cuib de cuc, (l-am inventat să nu cauţi pe Google):))). Un Cuvânt... Zgubiliticeală... Un cântec, Nu dau la lopată, tată... Te salut. Cam atât. Toate gândurile mele bune înfăşurate în şnurul mărţişorului pentru o primăvară de vis. Varu

- Vă mulţumesc frumos pentru timpul oferit. Vă solicit rugămintea de a înveseli ascultătorii dumneavoastră cu fiecare apariţie, pentru că fără bună dispoziţie, am avea atâtea de pierdut. Vă mulţumesc frumos!

Te salut cu drag.

George ROCA : INTERVIU NECONVENŢIONAL CU LIA LUNGU CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNCĂ STABILITĂ LA NEW YORK

LUNGU Lia birou wbGeorge ROCA: Sunteţi o cântăreaţă cunoscută atât în România cât şi în America, aţi cucerit lumea cu vocea dumneavoastră, v-am văzut la televiziune cântând de Ziua României chiar şi pe faimosul Broadway... Care au fost „începuturile” dumneavoastră, cu ce începe romanul vieţii cântăreţei Lia Lungu?

Lia LUNGU: M-am născut în Ţara Haţegului, localitatea Baru, de unde provine mămica mea. Ca orice femeie tânără, căsătorită în Banat, la vremea sorocului – mama, a venit să nască aproape de părinţii ei, de mama dânsei - bunica mea - şi de surorile ei dragi pe care le lăsase triste după plecarea de-acasă. Deci, am apărut pe lume pe la începutul anilor ’50, în prima săptămână a lunii august. Exact ca şi în cântecul „Lume soro, lume” în ziua naşterii mele, stărbunicul meu Iacob, tatăl bunicii dinspre mama, mi-a predat ştafeta vieţii plecând să se odihnescă puţin la ceruri. Dânsul fusese primar cu ani în urmă şi, la venirea comuniştilor, a avut mult de pătimit.

Copilăria mi-am petrecut-o în comuna Domasnea, situată de pe culoarul Timiş – Cerna, între Caransebeş şi Herculane, unde tăticul meu era şef de gară. Gara Domasnea deservea şase sate, risipite între dealurile subcarpatice: Domasnea, Cornea, Canicea, Luncaviţa, Mehadica, Verendini. În acel timp, gara reprezenta legătura cu lumea. Aici veneau fetele să vândă fructe călătorilor care treceau dinspre Bucureşti înspre Timişoara. Erau fete tinere, în jurul vârstei de 14 ani, care urmau să intre in joc şi aveau nevoie de bani ca să îşi facă haine noi de sărbătoare, adică costume româneşti pe care tot ele le coseau. Cred că, vâzarea fructelor la tren, era în aceal timp, singura formă de comerţ liber, pe care „şeful de gară” o autoriza tacit. Din mai, când apăreau cireşele şi până toamna târziu, rampa gării devea a o microlume fantastică. Aceasta a fost prima mea şcoală de folclor authentic şi foarte diversificat. Aici, am văzut pentru prima oară scalanele de cireşe şi de prune pe care nu le-am uitat niciodată. Scalanele se făceau pe nuiele lungi de treizeci de centimetri, pe care se legau cu aţă codiţele cireşelor sau ale prunelor.

Citește mai mult:George ROCA : INTERVIU NECONVENŢIONAL CU   LIA LUNGU  CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNCĂ STABILITĂ LA NEW YORK

Interviu cu Mihai Mărgineanu - Realizat de Adrian-Vladimir Costea

mihai margineanu

- Bună ziua, vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a-mi oferi acest interviu. Având în vedere faptul că primăvara a sosit – în pofida temperaturilor schimbătoare -, vă propun să-mi descrieţi cum vedeţi dumneavoastră Femeia. Totodată, având în vedere nebunia generată de problema religiei în şcoli, vă rog să abordăm şi această problemă pe parcursul acestui interviu. Pentru început, vă rog să-mi spuneţi ce reprezintă pentru dumneavoastră Femeia? Ce admiraţi la o femeie? 
Frumuseţea ca primă impresie. Uit imediat că femeia este frumoasă dacă se dovedeşte că este proastă ca lopata. Îi apreciez umorul, pentru că umorul e strâns legat de inteligenţă. Îi apreciez tot ce este femeiesc şi o apreciez când rămâne femeie şi nu vrea să devină un bărbat cu rimel şi ruj. Pentru că atunci devine o făcătură. Femeia este motivul pentru care omenirea a progresat, tocmai de aceea consider că dualismul femeie-bărbat trebuie să existe în orice.
 - Dacă-mi permiteţi, ce nu ar trebui să facă femeia pentru a nu-şi pierde strălucirea?
Să nu se tragă la xerox. Un diamant străluceşte într-un morman de cărbune, deşi totul este Carbon. Femeia trebuie să rămână aşa cum a făcut-o Mama. Pentru că Ea i-a dat tot ce-i trebuie fiecăreia în parte: uneia îi trebuie picioare lungi ca să poată trece prin viaţă. Alteia îi dă mai mult păr creţ sau alteia, pe care n-o înzestrează cu frumuseţea oficială, îi dă atâta inteligenţă de nu are nevoi nici măcar de haine – glumesc, Mama Natură le inzestraza pe fiecare în parte cu dorinţa hainelor.
- Ce loc ocupă Femeia în cântecele dumneavoastră?

Citește mai mult:Interviu cu Mihai Mărgineanu - Realizat de Adrian-Vladimir Costea

Cucerind AMERICA: Interviu acordat in exclusivitate pentru Radio ProDiaspora de Vavila Popovici - interviu realizat de Adrian-Vladimir COSTEA

Vavila POPOVICI pentru revista 2 Copy- Bună ziua, vă mulțumesc pentru bunăvoința de a accepta acest interviu. Doresc să vă mărturisesc faptul că am fost emoționat și fascinat atunci când v-am citit pentru prima dată creaţiile artistice. Am fost, în același timp, trist, pentru că încă o dată, străinătatea răpește valorile acestei țări. V-aș ruga să spuneţi pentru familia Radio ProDiaspora câteva lucruri despre povestea dumneavoastră. Cum aţi ajuns aici și cum v-a schimbat America viața? Ce a însemnat pentru dumneavoastră despărțirea de orașul natal? Cum v-aţi acomodat cu o lume total diferită?

M-am născut într-o localitate din Nordica Bucovină și viața m-a purtat prin multe orașe ale țării, fapt care m-a determinat să scriu, cu puțin timp în urmă, cartea intitulată „Popasurile vieții”. Cel mai lung popas a fost în orașul Pitești, timp de aproape patruzeci de ani. Pentru unii poate însemna o viață. De acolo am plecat, traversând Oceanul Atlantic și stabilindu-mă pe un alt continent, într-o altă lume, pot spune. Rămăsesem singură, copiii deveniseră oameni maturi, aveau viața lor, m-au chemat și am considerat că locul meu este alături de ei. Acomodarea este un lucru dificil, mai ales la o vârstă mai înaintată, dar aveam oarecum experiența schimbării locurilor, citisem și cartea Șocul viitorului de Alvin Toffler, știam că schimbarea locului este un pas ce impune ajustări psihologice destul de dificile, posibila senzație de straniu, anxietate, depresie, stări de frământare și poate chiar de nemulțumire, semne de întrebare care ți le pui, poate și regret, dar dacă ai putere, curaj, un ideal, te adaptezi și te încadrezi în noul mediu, mai greu sau mai ușor. Prin plecare am pierdut prieteni și acesta poate fi un aspect dureros, prieteni cu care mai întrețin legătura sufletească, dar pe care, probabil, nu-i voi mai vedea niciodată.

- Care au fost cele mai frumoase momente petrecute în America? Dar cele mai dificile?

Primirea copiilor mei a fost frumoasă. M-au înconjurat cu mare dragoste și atenție, m-au plimbat prin locuri noi, orașe, muzee, ocean, munte, dar, mai târziu a trebuit să se concentreze asupra problemelor lor, fiindcă viața din vremurile noastre este destul de agitată și grea. Iar eu, între timp, am mai adăugat niște ani de viață. Despre locurile vizitate aici în America am scris, de asemenea, în câteva cărți pe care le-am publicat aici. Faptul că am putut să mă concentrez asupra muncii mele, cea a scrisului, să public cu o oarecare ușurință în comparație cu publicarea în țară, să-mi fie apreciate scrierile, a fost și continuă să fie suportul moral al ființei mele.

- V-aţi reîntoarce într-o zi în România? De ce America și nu România? Care este, la urma urmei, din punctul dumneavoastră de vedere, diferența principală dintre cele două țări?

Citește mai mult:Cucerind AMERICA:  Interviu acordat in exclusivitate pentru Radio ProDiaspora de Vavila Popovici -...

Ștefan Bănică: Libertatea artistică înseamnă în primul rând libertate de exprimare-interviu de Judy Florescu

IMG 0319Ștefan Bănică reușește să capteze atenția de la prima replică rostită în spectacolele sale de la Teatrul de Comedie, Revizorul și Pescărușul, dar performanța sa se extinde în concertele pe care le susține din anul 2002 la Sala Palatului cu casa închisă (mă refer la celebrele sale concerte de Crăciun) sau la Circul Globus (unde de cinci ani încoace, în luna martie, cânta cele mai frumoase cântece de dragoste, dedicate în mod special doamnelor și domnișoarelor), dar și în turnee, concerte de club, show-uri în săli de spectacol sau în aer liber.

Judy Florescu: Cum se aleg piesele pentru playlist-ul special al concertelor de ziua femeii?

Ștefan Bănică: Facem inclusiv un sondaj pe pagina mea de facebook – www.facebook.com/StefanBanicaOfficial – unde se regăsesc cei mai mulți dintre spectatorii care vin la concertele noastre și îi întrebăm pe oameni ce ar dori să asculte anul acesta, cântece din repertoriul meu. Se face un top al voturilor și alegem piesele cele mai votate, care trebuie să se potrivească în contextul repertoriului propus de noi pentru anul respectiv. În general, cântăm ceea ce oamenii vor să auda de la noi, piesele foarte cunoscute, dar și piese mai putin difuzate la radio sau tv, dar care se pretează foarte bine la genul acustic.

Judy Florescu: Care este mesajul cel mai important al cântecului care dă numele spectacolelor din acest an?

Ștefan Bănică: "Te iubesc, femeie!" este un cântec cu un text care îmbină, în același timp, sensibilitatea și umorul și care, de fapt, are ca mesaj cât de importantă este femeia care stă lânga tine în viața asta.

Judy Florescu: Care a fost motivația alegerii Circului Globus ca loc de desfasurare al concertului și nu o locație centrală?

Ștefan Bănică: Scena, care este circulară, iar sala este ca un amfiteatru, scena este jos, iar publicul este sus. Se creeaza genul de intimitate cu publicul de care am nevoie la acest gen de spectacol. Ajută la o legătură caldă și firească între artist și public. Este ca și când i-aș invita pe oameni la mine acasă.

Judy Florescu: Atmosfera creată prin concertele de Ziua Femeii este una intimă și plăcută, ce-ar fi dacă am avea parte de astfel de concerte mai des din partea artistului?

Ștefan Bănică: Noi ne raportăm la un circuit al concertelor din piața autohtonă, care, în ciuda abundenței de spectacole/concerte, din păcate, nu este deloc o piață care să functioneze la niște parametri reali. Am mai spus lucrul ăsta și am să-l mai spun: atâta timp cât sunt sute de spectacole gratuite (și vorbesc în special de muzică) în toate colțurile țării și în toate piețele publice, nu poate exista o piață stabilă și eficace a concertelor pe bilete. Iar tipul de concert acustic, chiar dacă intră în categoria concertelor cu un public mai redus numeric față de concertele mari, face și el parte din oferta de concerte (din această piață).

Citește mai mult:Ștefan Bănică: Libertatea artistică înseamnă în primul rând libertate de exprimare-interviu de...

Interviu cu Vasile MARDARE- Realizat de Adrian-Vladimir COSTEA

Vasile Mardare Povestea continua

Au fost primăvareri de copil fără frică
În jocuri şi-n vise şi albe poveşti
Când lumea era doar frumoasă şi mică
Şi nu te grăbea ca să creşti.
 
Azi ninge şi iarna e rece şi tristă
Pe faţa mea viaţa îşi sapă un drum
Am strâns amintiri de-o viaţă-n batistă
O viaţă trecând ca un fum.
(Vasile Mardare, Anotimpuri) 
 
30 de ani de muzică folk, albume, spectacole! O viaţă pe care Vasile Mardare o trăieşte prin intermediul muzicii folk, transmiţând-o mai departe generaţiilor întregi care au îndrăgit chitara. Cu ocazia venirii primăverii vă oferim drept Mărţişor un interviu cu Vasile Mardare. Totodată, vă invităm să achiziţionaţi ultimul album al lui V. Mardare apărut în acest an “Eu şi prietenul meu 2…Povestea continuă”. Dacă aveţi ocazia de a ajunge la un concert al lui Vasile Mardare, nu ezitaţi să vă rezervaţi un loc. Pentru că sensibilitatea, profesionalismul, dăruinţa nu dispar vreodată. Povestea continuă  O primăvară frumoasă şi plină de realizări!
 
- Bună ziua, vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a-mi oferi acest interviu. Vă cer scuze dacă voi da dovadă de stângăcie în formularea întrebărilor. Având în vedere faptul că primăvara se aproprie, vă propun ca acest interviu să fie un mărţişor pentru doamnele şi domnişoarele care îl vor citi. Pentru început, vă rog să-mi spuneţi ce reprezintă pentru dumneavoastră Femeia? 
R. - Ca să nu spun cuvinte mari, deşi merită, femeia pentru mine este şi va fi simbolul umanităţii.
- Ce admiraţi la o femeie? Dacă-mi permiteţi, ce nu ar trebui să facă femeia pentru a nu-şi pierde strălucirea?
R. - În primul rând admir prezenţa de spirit în anumite situaţii. Ca să nu-şi piardă strălucirea ar trebui să nu-şi piardă zâmbetul. O femeie tristă, deşi, uneori străluceşte şi-atunci, pare o femeie ştearsă. Poetul Adrian Păunescu scria "Îmi place mai mult când eşti tristă"...
- Ce înseamnă pentru dumneavoastră zilele de 1 şi 8 martie? Povestiţi-mi, vă rog, despre o experienţă care v-a marcat până în acest moment referitoare la aceste sărbători.
R. - În fiecare an sunt marcat de aceste sărbători. Am o familie grozavă, soţia mea îmi este alături mereu, aşa că şi eu, în fiecare an mă bucur alături de ea de aceste sărbători. Cea mai frumoasă experienţă a fost când fetiţa mea, la 5 ani a acceptat să vină în studio şi să imprime vocea pentru un cântec de 8 martie.

Citește mai mult:Interviu cu Vasile MARDARE- Realizat de Adrian-Vladimir COSTEA

Web Analytics