Interviu cu Vasile MARDARE- Realizat de Adrian-Vladimir COSTEA

Vasile Mardare Povestea continua

Au fost primăvareri de copil fără frică
În jocuri şi-n vise şi albe poveşti
Când lumea era doar frumoasă şi mică
Şi nu te grăbea ca să creşti.
 
Azi ninge şi iarna e rece şi tristă
Pe faţa mea viaţa îşi sapă un drum
Am strâns amintiri de-o viaţă-n batistă
O viaţă trecând ca un fum.
(Vasile Mardare, Anotimpuri) 
 
30 de ani de muzică folk, albume, spectacole! O viaţă pe care Vasile Mardare o trăieşte prin intermediul muzicii folk, transmiţând-o mai departe generaţiilor întregi care au îndrăgit chitara. Cu ocazia venirii primăverii vă oferim drept Mărţişor un interviu cu Vasile Mardare. Totodată, vă invităm să achiziţionaţi ultimul album al lui V. Mardare apărut în acest an “Eu şi prietenul meu 2…Povestea continuă”. Dacă aveţi ocazia de a ajunge la un concert al lui Vasile Mardare, nu ezitaţi să vă rezervaţi un loc. Pentru că sensibilitatea, profesionalismul, dăruinţa nu dispar vreodată. Povestea continuă  O primăvară frumoasă şi plină de realizări!
 
- Bună ziua, vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a-mi oferi acest interviu. Vă cer scuze dacă voi da dovadă de stângăcie în formularea întrebărilor. Având în vedere faptul că primăvara se aproprie, vă propun ca acest interviu să fie un mărţişor pentru doamnele şi domnişoarele care îl vor citi. Pentru început, vă rog să-mi spuneţi ce reprezintă pentru dumneavoastră Femeia? 
R. - Ca să nu spun cuvinte mari, deşi merită, femeia pentru mine este şi va fi simbolul umanităţii.
- Ce admiraţi la o femeie? Dacă-mi permiteţi, ce nu ar trebui să facă femeia pentru a nu-şi pierde strălucirea?
R. - În primul rând admir prezenţa de spirit în anumite situaţii. Ca să nu-şi piardă strălucirea ar trebui să nu-şi piardă zâmbetul. O femeie tristă, deşi, uneori străluceşte şi-atunci, pare o femeie ştearsă. Poetul Adrian Păunescu scria "Îmi place mai mult când eşti tristă"...
- Ce înseamnă pentru dumneavoastră zilele de 1 şi 8 martie? Povestiţi-mi, vă rog, despre o experienţă care v-a marcat până în acest moment referitoare la aceste sărbători.
R. - În fiecare an sunt marcat de aceste sărbători. Am o familie grozavă, soţia mea îmi este alături mereu, aşa că şi eu, în fiecare an mă bucur alături de ea de aceste sărbători. Cea mai frumoasă experienţă a fost când fetiţa mea, la 5 ani a acceptat să vină în studio şi să imprime vocea pentru un cântec de 8 martie.

Citește mai departe: Interviu cu Vasile MARDARE- Realizat de Adrian-Vladimir COSTEA

De Mărţişor - Interviu cu ANDREI PĂUNESCU

65964 750633628313704 2499131648361716514 n- Bună Andrei, îţi mulţumesc pentru bunăvoinţa de a-mi oferi acest interviu. Întrucât primăvara este atât de aproape, te rog să-mi spui, pentru început, ce reprezintă pentru tine Femeia?
Femeia este şi începutul, este şi sfârşitul. În toate sensurile. De la ea pleacă toate, pentru ea facem noi, bărbaţii, tot ce facem, ea ne luminează şi ea ne înnegurează. Ea ne naşte, ea ne creşte, ea ne învaţă, pentru ea uităm şi ne aducem aminte, pentru ea inventăm şi ne reinventăm, pe ea o iubim, pe ea o gelozim, de ea nu scăpăm niciodată, ea ne ridică, ea ne coboară şi tot ea se ocupă de coliva noastră.
- Ce admiri la o femeie? Dacă-mi permiţi, ce nu ar trebui să facă femeia pentru a nu-şi pierde strălucirea?
Admir în primul rând capacitatea de a rămâne femeie. Puterea cea mai mare a femeii de astăzi este să nu devină bărbat, aşa cum greşit o îndeamnă societatea şi falsa mişcare feministă, care uită că nu putem fi nici egali, nici inegali, din simplul motiv că suntem altceva. De ce să comparăm buldozerele cu fulgii? De ce ar vrea mătasea să aibă randament de şmirghel? Dincolo de aceste chestiuni de ansamblu, sunt acele probleme de fiecare zi, pe care le admir la femei, ca orice bărbat: frumuseţe, caracter, inteligenţă, fidelitate, loialitate, cultură, talent, inspiraţie, perseverenţă.
- Ce înseamnă pentru tine zilele de 1 şi 8 martie? Povesteşte-mi, te rog, despre o experienţă care te-a marcat până în acest moment referitoare la aceste sărbatori.
La origine, 1 şi 8 martie înseamnă ceva nobil, frumos şi necesar. Tradiţia comercială şi clişeele sociale au transformat, în primele zile din martie, plăcerea de a ne felicita femininele în obligaţia de a o face, ostentativ, snob, demonstrativ. Experienţa despre care mă întrebaţi a avut loc în liceu. Eram doar doi băieţi într-o clasă de zeci de fete, iar profesorii erau, în majoritate, femei. Obiceiul de a dărui mărţişoare tuturor doamnele şi domnişoarele cu care ne vedeam la şcoală devenise o corvoadă, o obligaţie anuală care îşi pierduse semnificaţia luminoasă iniţială. S-a întâmplat, într-un an, să fiu foarte răcit, la început de martie. Am cam lipsit, deci, de la şcoală între 1 şi 8 martie. Atunci am descoperit că acest interval poate fi unul normal, relaxat, fără spaima că s-ar putea supăra cineva dacă nu primeşte mărţisorul potrivit sau dacă îl crede pe al alteia mai frumos, mai scump, mai atent ales.

Citește mai departe: De Mărţişor - Interviu cu ANDREI PĂUNESCU

Mărtişor de VIS – Interviu cu PAULA SELING; Realizat de Adrian-Vladimir COSTEA

11026444 10152536146676525 2096168889 n- Bună Paula, îţi mulţumesc pentru bunăvoinţa de a-mi acorda acest interviu. Ceea ce faci este pur şi simplu uimitor, întrucât transmiţi o sensibilitate aparte. Te rog să binevoieşti ca acest interviu să se focalizeze asupra OMULUI şi ARTISTULUI PAULA SELING. Pentru început, te rog să-mi vorbeşti despre prima ta dragoste, pianul, dar şi despre sesiunea care s-a încheiat acum câteva zile. Te felicit pe această cale pentru performanţa obţinută 

- Mulțumesc tare frumos pentru cuvintele frumoase, mă simt binecuvântată să pot să cânt unor oameni ca Dvs. Am început studiul pianului la 6 ani. Bine-nțeles că fost decizia părinților, fratele meu şi cu mine eram prea mici să decidem pentru noi. Când eram în grupa mijlocie şi fratele meu în cea mare, Școala de Arte din Baia Mare a trimis prin grădinițe o comisie care să testeze copiii dacă au aptitudini necesare pentru a urma o școală de muzică şi, ca urmare a acestuia, atât eu cât şi fratele meu am fost înscriși la pian. A fost greu la început, aveam foarte mult de studiat în timp ce alți prieteni se jucau în curte, însă cu timpul am început să îl iubesc şi să mă bucur de rezultate, am fost înscrisă la diferite concursuri de pian unde am obținut rezultate frumoase şi, încet încet am început să îmi doresc să devin "cea mai bună pianistă din lume"
Nu s-a întâmplat, însă pianul este o constantă permanentă în viața mea şi nu concep să nu cânt măcar o zi.

Sesiunea s-a încheiat cu bine, am trecut examenele fără restanţe şi acum am început în forță noul semestru. Nu mi-e ușor pentru că, pe lângă timpul petrecut la școală am extrem de mult de studiat şi de învățat acasă. Îmi rămâne destul de puțin timp să mai scriu muzică pentru că încerc să fac tot posibilul să cânt, în continuare, cât mai mult pentru publicul meu.

- Ce înseamnă pentru tine muzica?

- Muzica este o parte din viața mea, orice fac, oriunde merg, orice trăiesc are legătură cu ea şi poate fi scris într-un cântec. De cele mai multe ori îmi notez cântece.

- Când ai luat hotărârea de a te apuca de cântat şi cum a evoluat această hotărâre?

- Nu mi-am propus, pur şi simplu s-a întâmplat, am fost, dacă vreți, condusă pe drumul pe care sunt de împrejurări. Mai întâi m-am hotărât să urmez Liceul Gh Șincai din Baia Mare şi, pentru că îmi lipsea muzica, m-am înscris la Școala Populară de Arte, la canto, şi la Clubul Elevilor, la pian.

Citește mai departe: Mărtişor de VIS – Interviu cu PAULA SELING;  Realizat de Adrian-Vladimir COSTEA

Polidor SOMMER: INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA

GEORGESCU Calin wb„Faptul că încă mai avem o monedă naţională este un atu formidabil, la care nu trebuie să renunţăm. Vă rog să priviţi la cea mai mare putere financiar-bancară: Anglia. Este în UE, dar are lira sterlină ca monedă naţională. De ce? Simplu: pentru că ştie ce vrea şi ce implică acest lucru." (Călin Georgescu)

Polidor SOMMER: Stimate domnule Călin Georgescu, cu riscul de a-mi pune în cap toţi duşmanii (în România este imposibil altfel...), eu cred că puteţi fi un veritabil lider pentru poporul român, având o misiune creştină şi istorică de revitalizare a acestuia şi de relansare pe un drum al dezvoltării. Din păcate, foarte puţini români realizează acest lucru, deocamdată... Să fie acesta un blestem pe capul nostru, de a alege în fruntea statului doar „deţinători de putere", cum spuneţi dvs., iar nu lideri adevăraţi?

Călin GEORGESCU: Eu mă plec în faţa măreţiei şi istoriei zbuciumate a poporului român. Mă închin în faţa misiunii sale hristice de a se ridica în planul veşniciei. Şi am convingerea că poporul meu va aduce în fruntea lui (şi dacă nu-l are încă, îl va naşte) un bărbat providenţial, aşa cum a ştiut să facă în tot cursul tumultuoasei sale istorii. Eu mă consider doar un om integru şi priceput, cu suflet de român, care e gata să îşi slujească ţara dacă i va oferi posibilitatea, dar nu în orice condiţii. Eu sunt dispus să lupt doar pentru toţi, nu pentru interese de grup.

Polidor SOMMER: Aţi afirmat într-o emisiune tv: „românul nu înţelege că, dacă în stânga sunt mituri şi poveşti frumoase, în dreapta stă un portavion cu lansatoare de rachete". Cum s-ar „traduce" acest enunţ, extrem de inspirat, pentru cetăţenii unei ţări, parte a structurilor euro-atlantice, dar având Ursul Siberian în coaste?...

Călin GEORGESCU: În 25 de ani, românilor li s-a dat pâine şi circ (mai mult circ decât pâine) de către o clasă politică jalnică, fără credinţă şi fără dragoste de ţară. De un sfert de secol, clasa politică românească s-a preocupat exclusiv de propria îmbogăţire, a promovat şi apărat doar interese de grup, nu interesele ţării. A fost o manipulare masivă, care a deviat atenţia de la adevărata fraudă: vânzarea pământului ţării, a resurselor ei primare şi transformarea românului într-o resursă umană. Omul s-a transformat în individ, societatea s-a dezumanizat. Sufletul românesc a fost mutilat – cinstea, bunătatea şi simplitatea au ajuns motiv de batojocură, în timp ce agresivitatea, vulgaritatea şi prostia sunt nota dominantă. Succesul este echivalat doar în maşina şi vila luxoasă deţinute. Nu mai contează ce ştii să faci şi cât pământ poţi să lucrezi, aşa cum învățasem de la Ion al lui Rebreanu. Acest personaj a existat aievea şi încă mai există, el trebuie doar adus la lumină! Foarte grav este că, în spatele circului mediatic, poporul român este cel mai bolnav din Europa, că se nasc din ce în ce mai puţini copii, că demografic suntem în cădere liberă, că nu mai există dragoste de ţară, că România e vândută pe nimic şi distrusă de nişte inconştienţi.

Citește mai departe: Polidor SOMMER:  INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE  LA ROMA PENTRU EUROPA

Web Analytics