Elena BUICĂ : RADIO PRODIASPORA UN DECENIU DE VIS ÎMPLINIT

COP 1 RPD10 31MAI2019Sunt multe frumuseți pe lumea asta care ne înfloresc sufletul și iată că acum avem prilejul unor astfel de trăiri oferite de apariția volumului intitulat „Radio ProDiaspora, un deceniu de vis”, la care eu aș adăuga: “... frumos împlinit”.

Acest volum a apărut ca un omagiu adus activității însuflețite a echipei redacţionale a radioului ProDiaspora, aflat la ceas aniversar, împlinirea unui deceniu de existență neîntreruptă ( 2009-2019). Cartea adună în paginile sale însemnările celor care au participat direct, prin efortul lor, la împlinirea acestui vis, dar şi ale celor care s-au bucurat, ascultând postul de radio, unde le-au fost dedicate emisiuni, sau li s-au difuzat interviurile. Sunt impresii, amintiri sau ecouri încărcate de emoție, admirație, frumusețe, de aleasă trăire, toate născute din vibrante rostiri. Selectând câteva citate din acest volum, sper să dea culoare acestor însemnări. Nu am menționat cui aparțin aceste citate, pentru a sublinia unitatea în gând și fapte a acestei minunate echipe.

Mai întâi, se cuvine, să adresăm din plinul inimii: LA MULȚI ANI și CALDE FELICITĂRI! acestui radio de „vis, viață, iubire și speranță”. Merită cu prisosință un cuvânt de închinăciune adresat acelora care au avut această inspirată idee de a da naștere acestui post de radio care-și trimite vocea cu vibrații calde către toți românii aflați pretutindeni în lume, pentru a-i ține laolaltă. Acest radio nou-născut a fost botezat, subliniind esența sa, „ProDiaspora”. La doi ani după apariție lui, a luat ființă și revista sa literară, „ProLitera”, în care se fac cunoscute gândurile și trăirile românilor așternute în scrieri literare.

Citește mai mult:Elena BUICĂ : RADIO PRODIASPORA UN DECENIU DE VIS ÎMPLINIT

George ROCA: VIVAT, CRESCAT, FLOREAT RADIO PRODIASPORA ȘI REVISTA PROLITERA !

RPD 2009 2019Motto:
„Ţi-e dor de ţară? Stai liniştit, Radio Prodiapora e lângă tine!”

Când am început să redactez această carte nu mi-am dat seama câtă complexitate se va ascunde între copertele ei, câte inimi vor bate la unison pentru a participa la un act scris desemnat unei aniversări de amvergură: sărbatorirea a zece ani de la nașterea unui post de radio iubit și apreciat de minunata echipă care îi dă viață. Deoarece am fost mereu ocupat cu revistele pe care le coordonez nu mi-am putut permite ca timp să ader la o emisiune radio, cu toate că, deseori, ascult cu drag și atenție emisiunile celorlalți colegi.

Într-o discuție avută cu doamna Ecaterina Cîmpean, directorul postului de radio ProDiaspora, am decis să „construim” o revistă adiacentă care să atragă nu numai ascultători ci și scriitori români, sau iubitori de limbă română scrisă, de pe toate meleagurile Pământului. Și astfel, în urma cu opt ani a luat ființă revista „ProLitera”. Am acceptat să devin redactor-șef al acesteia, aducând cu mine corespondenți cu care eram în legatură (de la alte reviste pe care redactam), producatori de literatură care erau (și mai sunt încă) încântați să își publice lucrările în eleganta revistă (creată în spațiul virtual) și webmasterată chiar de directoarea postului de radio. Plăcută la vedere, atrage privirile și pe cei doritori să citească un material sobru, fie el de proză, poezie sau informațional. Cu timpul cititorii s-au înmulțit... și majoritatea au devenit și ascultători fideli ale minunatelor emisiuni de la postul de radio ProDiaspora!

Citește mai mult:George ROCA:  VIVAT, CRESCAT, FLOREAT RADIO PRODIASPORA ȘI REVISTA PROLITERA ! 

Vavila POPOVICI: PREFAȚĂ LA VOLUMUL „RADIO PRODIASPORA UN DECENIU DE VIS”

COP 1 RPD10 31MAI2019Pentru a înțelege rațiunea lecturii acestei cărți, voi începe prin a vă spune că Radio ProDiaspora împlinește în acest an 2019, zece ani de activitate. Să-i urăm dintr-un început: La mulți ani!

„Radioul de VIS, viață, iubire și speranță” a fost înființat în anul 2009, în urma unui proiect realizat de talentata, ființa pasională Ecaterina Cîmpean din România, Robert Landmann din Germania, și Bogdan Essig din Anglia, pentru românii de pretu-tindeni, dar și pentru cei de acasă.

Postul de radio, numit „ProDiaspora”, după cum îi spune numele, s-a născut din dorința de a micșora distanțele dintre românii răspândiți în toate colțurile lumii și a celor rămași acasă, apropiindu-i și aducându-le clipe de bucurie în suflete.

Doamna Ecaterina Cîmpean împreună cu domnul Robert Landmann din Germania și domnul Bogdan Essig din Anglia au avut această genială idee de a crea un spațiu informațional și cultural unic, în care valorile să circule nestingherit, vrând să păstreze totodată, tradițiile și obiceiurile care sunt tezaurul sufletului românesc, pentru a putea fi duse mai departe, fiindcă, considerau dumnealor, „numai așa vom fi demni a viețui pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte românești”, de multe ori pe minunate sunete vocale și instrumentale. Cu adevărat, tradițiile, obiceiurile – tezaur al sufletului românesc – nu trebuie uitate, căci „cine uită, nu merită”, spunea Nicolae Iorga, ci păstrate și făcute cunoscute noilor generații de români, dar și celor din afară, interesați de frumoasele noastre obiceiuri, de cultura noastră în general, de gândirea românească care nu este de neglijat, pentru nuanța și valoarea sa deosebită. Și mai cred că sensibilitatea sufletului românesc este semnul unei puteri divine existente în noi. Oriunde ne-am găsi, suntem legați sufletește de pământul patriei prin trecutul istoric, prin viața pe care am trăit-o în țară – noi cei plecați prin străinătăți –, și cu gândul la tot ce va fi după plecarea noastră din această viață, căci „Patria este pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri” scria Delavrancea. Iar Mihai Eminescu caracteriza, cu un ton demn: „Țara este rodul a zeci de generații și aparține altor zeci de generații care vor veni…”.

Citește mai mult:Vavila POPOVICI:  PREFAȚĂ  LA VOLUMUL „RADIO PRODIASPORA UN DECENIU  DE VIS”

Adrian SCRIMINȚ: O POVESTE ADEVĂRATĂ...

maxresdefault liveMi-am început cariera în 1992 la Teatrul Muzical din Brașov. Mi-am părăsit facultatea de jurnalistică în 1995 pentru a onora un contract cu cel mai modern teatru al fostei Yugoslavii: Teatrul Național Sârb din Novi Sad. În 1998 am reprezentat acest teatru la concursul internațional de balet Oleg Danovsky. Am luat mențiune (locul 4) și am fost înaintat în funcție.

În 1999 au început bombardamentele NATO asupra Yugoslaviei. Am rămas singurul străin pe teritoriile lor. Am fost acuzat de poliția militară sârbească de fapte care nu trebuiesc spuse: după un control mi-au găsit mai multe dicționare în diverse limbi străine, o agendă cu foarte multe companii din străinătate, cu o săptămână înainte de război fusesem la o audiție în Germania și cerusem o adeverință că fusesem acolo, mi-au mai găsit o hartă făcută de mână cu localitățile sârbești care le erau bombardate, căci nu le știam geografia și mi le însemnam singur, ca să am ce povesti acasă, războiul fiindu-mi aventura vieții.

Mi s-a confiscat pașaportul, cei de la tribunal m-au sfătuit să nu apelez la traducător, căci le știam bine limba, trebuia să primesc 15 zile închisoare. Cei de la ambasadă mi-au zis: „Îți recomandăm un avocat foarte bun din Belgrad, cam scumpuț, dar foarte bun - în contextul în care pentru Teatrul Național Sârb din Novi Sad făceam voluntariat pe atunci (îmi era mai frică de România decât de bombardamentele lor). M-am salvat cu ajutorul mass mediei – Radio Europa Liberă și Vocea Americii în limba sârbă- care i-au forțat cu sesizări. La ultima întrevedere cu conducerea teatrului directorul însoțit de doi avocați ai instituției mi-au spus: ce v-a trebuit vouă NATO?! Nu am fi putut rămâne prieteni, noi sârbii și cu voi românii? Mă dusesem să le cer datoriile pe un an de zile. Din cauza inflației banii întârziați mai valorau câteva tricouri. „Nu mai merită să te reîntorci la ei nici măcar ca să îi înjuri”! mă sfătuia tatăl meu, după deportare. Mi-am lăsat însă cu ei ușile prieteniei deschise...

Citește mai mult:Adrian SCRIMINȚ:  O POVESTE ADEVĂRATĂ...

Val RĂZEȘU: LUMEA A FOST CREATĂ PRIN CUVÂNT

RAZESU Vlad 2bwÎn primul rând, d-le George Roca, sincere felicitări pentru inițiativa realizării acestei cărți! Deşi sunt un altruist născut iar nu făcut, sunt foarte zgârcit atunci când vine vorba despre persoana mea. Am considerat şi consider că omul este doar suma realizărilor sale. Să fiu recunoscut după faptele mele. (...) Creatorul dă fiecărui un dar tocmai pentru a-l determina să învețe a dărui din dragoste şi cu bucurie. De aceea ni se va cere socoteală pentru folosul trecerii noastre prin această lume. (...) Lumea a fost creată prin Cuvânt. De aceea omul trebuie să fie conştient că este unica făptură căreia i s-a dăruit această putere nemăsurată de a crea el însuşi lumea şi viitorul.

Scriitorul este robul Cuvântului şi prin aceasta preot al Nemărginirii. Iar poetul ar trebui să fie cel mai aproape de Marea Taină, deoarece numai lor li s-a dăruit limba îngerilor, să poată vorbi nestingheriți cu Dumnezeu. Am scris foarte mult, am publicat foarte puțin, scârbit de munții de maculatură care se revarsă pe piață drept poezie. Aş putea într-o lună să public şase volume de poezie, care sunt scrise deja, ezit să o mai fac. Am publicat „Cântec pentru evadarea din frig”, „Floare de Lumină” şi „Simfonie cu maci”. Public in reviste din țară şi străinătate. Colaborez sporadic la mai multe posturi de radio, şi de un an permanent la Radio Prodiaspora, unul din colaboratorii d-nei Mioara Gram, la realizarea emisiunii „Artă, Ştiință şi Religie - În Căutarea Drumului Comun”. Venirea mea se datorează doamnelor Mioara Gram şi Ecaterina Câmpean (director general al postului de radio). Fiecare „De trei ori femeie" cum ar fi spus Monica Tatoiu! Le sărut sufletul doamnelor Nicolae Nicoleta, Anca Cheaito, Lili Lazăr şi Mirella Pintilie Jaber. Personalități şi voci care dau frumusețe şi demnitate omului, în această lume a dezumanizării, unde aproape toți indivizii cunosc prețul tuturor lucrurilor şi valoare a nimic.

Citește mai mult:Val RĂZEȘU:  LUMEA A FOST CREATĂ PRIN CUVÂNT

Constantin GEORGESCU: PORTRET DE ASCULTĂTOR LA RADIO PRODIASPORA

GEORGESCU ConstantinNăscut in satul Laura, comuna Vicov de Sus, în anul 1951, iulie, ziua 22, este nevoit împreună cu părinții și cei trei frați ai, săi să se mute în orașul Rădăuți, județul Suceava, unde tata acestuia lucra ca subinginer la o fabrica de industrie locală. Aici face Școala Generală, urmând studiile la Colegiul Național Eudoxiu Hurmuzachi. Încă din tinerețe, cochetează cu literatura fiind un fervent cititor de literatură, la început tot ce îi pica în mână, apoi selectându-și cărțile citite. Studiază Istoria Literaturii Române si Istoria Literaturii Universale, înțelegând rolul literaturii în țară și în lume.

Trăiește o perioada de incercări în pictură, muzică și poezie. optând în final pentru poezie .De abia în 2009 publică prima carte de versuri „Libertatea de a fi trist” care se bucură de un mare succes la publicul cititor. În anul următor , publică un nou volum de versur intitulat „Flaut în iarbă” Între timp publică poezie la diferite reviste literare cum ar fi: Luceafărul, Plumb, Obcina Literară, Convorbiri Literare.

În anii următori publicĂ „Foșnetul cuvintelor” și „Ochiul de rezerva”. Publică poezie la revista „Parnas 21” și „Moldova literară”. Este membru fondator la revista Obcina literară. În 2013 devine membru la Societatea Scriitorilor Bucovineni cu titulatura de poet. În anul următor devine membru al Societătii Pentru Cultură si Literatură în Bucovina. În același an, este fondatorul cenaclului literar și artistic „Minion” din municipiul Rădăuți. După o periodă mai nefastă pentru poet, acesta publică volumul de versuri „Așteptănd inorogul” cu un mare succes la publicul cititor. În 2014 scoate volumul „Secerișul de ninsori”. Publică la revista ProLitera având în proiect alte două cărți. În 2016 publică „Citadela inocenților” iar în 2018 publică „Filantropul de cuvinte”. În luna ianuarie 2019 devine membru al Uniunii Mondiale a Poeților. Prin luna aprilie 2019, poetul pregătește lansarea celui de al zecelea volum de versuri.

Citește mai mult:Constantin GEORGESCU:  PORTRET DE ASCULTĂTOR LA RADIO PRODIASPORA

Rodica DANU: UN DECENIU DE EXISTENȚĂ, UN DECENIU DE FRUMUSEȚE ȘI SENSIBILITATE

DANU RodicaPoate că uneori îți înfloresc în suflet iubiri ce nu dorești să se sfârșească niciodată, poate că pe parcursul unei vieți alegi mereu cu ce sau cu cine să te însoțești, dar sensibilitățile sunt cele care acceptă sau nu hotărârea minții. Când între cele două: minte și suflet se statornicește o armonie, se naște clipa bucuriei, fericirea! Ea nu vine întotdeauna din lucruri mari, ci mai degrabă din trăiri simple, armonioase care-ți bucură clipa, ceasul.

De vreo patru ani am intrat într-o lume ce-mi era străină, dar mă pasiona, o simțeam ca un suflu înnoitor în viața mea care dăduse în pârg de ceva vreme. Noua mea pasiune purta un nume cu rezonanță, se numea Radio Prodiaspora. Uneori nu aveam timpul necesar, dar dorința de a mă întoarce în lumea aceea mă stăpânea tot mai tare. Emisiunile erau minunate, dar oricâtă voință aveam nu-mi puteam împărți timpul, așa că m-am statornicit la una-două emisiuni, unde îi întâlneam pe toți.

Aici mi-am găsit prieteni, aici mi-am împărtășit gândurile prin poeziile pe care le scriam și le scriu, prin comentarii, aici am ascultat glasul inconfundabil al doamnei Ecaterina Cîmpean, directoarea acestui post de radio, recintâdu-mi poeziile! Familia mea era nelipsită de la aceste emisiuni pline de o frumusețe și o căldură sufletească fără egal! Am plâns și uneori m-am bucurat alături de acești oameni care mi-au devenit asemenea unei familii. Rar am întâlnit atâta implicare, atâta dăruire la un om pentru a uni suflete și a le dărui clipe de bucurie.

Citește mai mult:Rodica DANU:  UN DECENIU DE EXISTENȚĂ,  UN DECENIU DE FRUMUSEȚE ȘI SENSIBILITATE

Ilarion BOCA: LA MULȚI ANI RADIO PRODIASPORA !

BOCA IlarionCu doar un an în urmă, cineva mă întreba dacă am vreo relație culturală cu scriitorii din diaspora. I-am răspuns că nu am nici o relație! Persoana respectivă m-a privit în tăcere, dar am simțit în privirea ei un fel de reproș nemărturisit în cuvinte. Apoi, ca printr-o magică întâmplare am cunoscut-o pe doamna Mioara Gram și prin dânsa, marea și frumoasa familie ce slujește cu modestie Radio ProDiaspora.

Am fost impresionat de la început de înalta calitate morală și umană a membrilor acestei familii de artiști. Deschiderea lor spre un nou model de dialog, în care spiritul polemic se bazează pe iubire și înțelegere, pe valorificarea a ceea ce este bun și drept în credința fiecărui om, mi-a revelat condiția umană cea mai aproape de statura noastră morală, ca oameni. Iată, toate aceste date au pus bazele colaborării mele cu Radio ProDiaspora.

Am înțeles încă din copilărie că oamenii sunt diferiți și pentru că am evoluat în medii diferite, dar și pentru că diversitatea slujește unui scop cosmic. Așadar, noi suntem asemenea unei grădini cu miliarde de flori! Fiecare floare aduce parfumul și culoarea sa în acest Univers! Și ceea ce este fascinant, în familia radioului ProDiaspora nimeni nu a trasat o linie a gândirii, cei ce au venit în această familie erau, cu toții, animați de asemenea frumoase și nobile idei. Nimeni nu are pretenția că el este cel mai mare, ci, toți slujesc cu o smerită credință celor din jur, neuitînd că iubirea aproapelui trebuie să fie un crez ce își are izvorul în Lege. Iată cum, parcă printr-o minune, m-am alăturat și eu acestei echipe de gânditori și creatori pentru a trudi și eu, după puterile și priceperea mea, pe Drumul Comun ce duce la desăvârșirea și umanizarea noastră continuă.

Citește mai mult:Ilarion BOCA:  LA MULȚI ANI RADIO PRODIASPORA !

Lili LAZĂR: BUCURIA DE A DESCOPERI RADIO PRODIASPORA, UN FENOMEN AL INTERNETULUI

LAZAR Lili„De fiecare dată,
când nu mai am nimic de spus,
descopăr cuvinte noi
care parcă atunci prind viață,
dar nu mă ating de ele,
pentru că mi-au cerut
să le las să crească...”

Am inceput cu aceste versuri ale mele și din dorința de a-mi exprima mirarea vizavi de ce aș putea să spun, să fie mai potrivit, dar și din nevoia de a mărturisi, bucuria ce am avut-o descoperind Radio ProDiaspora. Ascultam si mă minunam, mi se parea prea mult ca eu sa fiu cea care ar vorbi, mai aveam de crescut. Radio ProDiaspora este un fenomen al internetului, oricând la îndemână, datorită unor oameni inimoși, o echipă unită care a depașit limitele virtualului, s-au creat punți între suflete, s-au creat relații de prietenie, bazate pe admirație, pe instinct de multe ori, pentru că oricât de departe am fi unii de alții, în virtual, este destul să schimbi câteva vorbe cu cineva, ca să știi, că te afli în aceeași poveste cu omul respectiv.

Așa mi s-a întâmplat mie, cu Mioara Gram, sigur că am cunoscut-o printr-un prieten comun, colaborator și el, dar povestea noastră, putea să se lege, sau nu. Eu nu sunt un om de radio, îmi permit să spun însă, ca sunt un om de cuvânt, cu mare emoție mă plec în fața cuvintelor alese, în fața gândurilor minunate ce se îndreaptă spre mine...

Citește mai mult:Lili LAZĂR:  BUCURIA DE A DESCOPERI RADIO PRODIASPORA, UN FENOMEN AL INTERNETULUI

Web Analytics