Asociatia ProDiaspora

Magdalena BRĂTESCU: INEDIT ÎN REGISTRU GROTESC - „D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC

D ALE CARNAVALULUI TMBPe muzica suavă a dansului lebedelor mici din baletului „Lacul lebedelor", la deschiderea cortinei, dintr-un fundal aburit de fum răzbat deodată guiţături de porc, apoi grohăituri de moarte. Se zăresc şorţuri pătate cu roşu şi un cuţit însângerat. Urmează un marş funebru. Spectatorul care se aştepta să vadă paşnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu şunci, salamuri, cârnaţi şi păstrămuri. Dragoş Galgoţiu, regizorul şi scenograful piesei reuşeşte astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale.

Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva schiţe de Caragiale şi în principal după „D'ale carnavalului" îşi poate face o idee despre cum sunt văzute personajele lui nenea Iancu în montarea de pe scena Teatrului Mic. Ceauşescu a interzis filmul prin ordin personal. Astfel că a fost difuzat de abia după 1990. Tiranului naţionalist extremist, puritanului rupt de realitate, nu i-a plăcut să se vadă şi să-şi vadă poporul în oglinda-lupă a spiritului critic. Mica burghezie meschină de la periferia oraşului şi a vieţii, imoralitatea flagrantă, limbajul vulgar, prostia, animalitatea, voluptatea instinctelor de care se râde în hohote la început, la un moment dat înfioară, pune pe gânduri publicul şi-l oripilează.

În adaptarea piesei caragialiene şi montarea lui Dragoş Galgoţiu, personajele sunt actualizate, permanent înecate în alcool, calfa Iordache cântă manele, se urlă cu glas răguşit şi toţi se păruiesc din amor sau gelozie. Cititorii noştri îşi amintesc desigur bileţelul de amor pierdut de Nae Girimea în iatacul Didinei, amanta en titre a lui Pampon, care Pampon se raliază cu Miţa, amanta en titre a lui Crăcănel şi de suflet a frizerului Nae, pentru a se răzbuna împreună împotriva partenerilor trădători.

„Tradusă în amor" Miţa Baston în interpretarea actriţei Adriana Şchiopu devine o eroină de un tragic grotesc. Ea cară fie o damigeană cu „vitrion", fie un bidon de benzină pentru a-şi teroriza amantul, poartă o haină de nurci şi o vulpe pe cap, are obrazul descompus, un machiaj exagerat, e agitată şi violentă.

Talentatul Doru Anca în rolul Pampon, fostul tist de vardişti, cu o căciulă de bătăuş şi o bâtă de baseball, construieşte cu naturaleţe rolul descuiatului la minte care înţelege rapid cum stau lucrurile şi reuşeşte să facă ordine în haosul general. Crăcănel (Radu Gheorghe) îl reeditează pe Charlot, vorbeşte peltic, poartă ochelari stil Harry Potter, un palton căptuşit cu mătase roşie şi o cravată în culori ţipătoare. Ca om, pare afabil şi chiar afectuos, de aceea în finalul, specific românesc, în care „mielul blând turbează", când scoate pistolul şi îi lichidează pe toţi, spectatorul se duce cu gândul la revoluţia din '89 soldată cu răsturnarea regimului şi execuţia „odioşilor".

Nae Girimea, fantele de mahala, e jucat cu haz de îndrăgitul Cristian Iacob, şi el veşnic băut, veşnic pregătit să-şi tragă fermoarul de la pantaloni. E mârlanul care pălmuieşte femeile şi le astupă gura cu săruturi brutale după ce-şi scoate scobitoarea dintre dinţi.

Balul mascat care dă şi titlul comediei este piesa de rezistenţă a spectacolului. Pe melodia italiană „Una lacrima sul viso", sau a unui vals rusesc, evoluează personaje de farsă burlescă. Beţia e generală. Doi pitici dansează alături de Vitalie Bantaş (Catindatul) care pare Gulliver pe lângă ei. Ipistatul în haine militare are un cap de porc, Iordache în capot de zenana arborează un uriaş abajur de veioză, câţiva îşi arată doar chipul, restul e acoperit de uriaşe panouri cu femei grăsane în stil Botero, Crăcănel are un nas de clovn dintr-o bilă roşie, Nae face şpagate şi roata ţiganului, un grup de încornoraţi dansează pe dulcea melodie „Non ho l'eta".

Să mai adaug că în final toţi se împacă? Că mezelăria se dezintegrează? Iar Crăcănel după ce-i mitraliază pe toţi se sinucide? Voi spune numai că regizorul şi-a dorit o comedie „horror" şi că mie îmi plac viziunile inovatoare ale spectacolelor clasice.

Magdalena BRĂTESCU
Bucureşti

Web Analytics